Abrogarea literei a) a articolului 24 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construire – punct de vedere OAR

Foto: Podul Constanța, București 2018

27 decembrie 2018 

Sesizare de neconstituționalitate 

78 de parlamentari au depus la Curtea Constituțională o sesizare de neconstituționalitateprivind PL-x 521/2018, invocând, printre altele, Decizia 224/2018 a CC care specifică în privința marjei de apreciere a legiuitorului în privința incriminării și dezincriminării unor fapte penale: 

Potrivit art. 1 alin (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, de unde rezultă că legiuitorul nu-și poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție. […] Tot astfel, legiuitorul nu poate proceda la eliminarea protecției juridice penale a valorilor cu statut anticonstituțional. Libertarea de reglementare pe care o are Parlamentul în aceste cazuri se exercită prin reglementarea condițiilor de tragere la răspundere penală pentru faptele antisociale care aduc atingere valorilor prevăzute și garantate de Constituție.

” Legea 50/1991 asigură, inclusiv prin dispozițiile sale de drept penal, realizarea și exploatarea unor construcții de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.” se specifică în adresa parlamentarilor. 

Curtea Constituțională a solicitat un punct de vedere Camerei Deputaților, până la data de 7 februarie 2019.

Dezbaterea Curții Constituționale va avea loc în data de 27 februarie 2019. 

Sesizarea poate fi citită integral aici. 

_______________

21 decembrie 2018

ADRESĂ CĂTRE ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ

OAR a trimis o nouă adresă Administrației Prezidențiale în care solicită ca noul proiect de lege să nu fie promulgat de Președintele României, invocând riscurile crescute ale acestei inițiative asupra siguranței mediului construit și a societății. În caz de respingere, proiectul legislativ se va întoarce la cele două Camere ale Parlamentului pentru dezbateri. 

__________________

19 decembrie 2018

VOT FINAL 

Camera Deputaților a decis ca răspunderea penală să rămână valabilă numai în cazul intervențiilor pe monumente istorice. Pentru intervenții pe alte tipuri de lucrări, cum sunt cele de infrastructură sau exploatările de carieră, sancțiunile vor fi contravenționale. Noua formă aduce astfel o nouă serie de riscuri privind calitatea lucrărilor de infrastructură și menține, în același timp, restricțiile pe categorii de lucrări care nu necesită răspundere penală pentru clădiri care nu sunt monumente istorice, ci sunt clădiri comune rezidențiale sau economice, dar amplasate în zone centrale protejate.

Devenind pentru prima dată un subiect de interes public, Legea 50/1991 privind autorizația de construire a atras atenția privind indisciplina în construcții, arătând multe cazuri de abuz care derivă din legislația incoerentă existentă și riscurile sale asupra societății și mediului construit.

În pofida eșecului de a soluționa o parte din problemele acestei legi prin acest PL-x 521/2018, este pentru prima dată când am pornit un dialog cu principalele comisii ale Camerei Deputaților. În acest moment, am găsit deschiderea ca din februarie 2019 să prezentăm în cadrul Parlamentului o versiune comună cu MDRAP care să cuprindă versiunile legii 50/1991 pentru care Ordinul a lucrat în ultimii ani, dar până în prezent fără susținere sau cadru favorabil pentru:

•  diferențierea tipurilor de răspundere pentru intervențiile neautorizate la monumente (penală) de clădirile din zone construire protejate (contravențională pentru a evita deopotrivă neaplicarea legii și congestionarea instanțelor
• diferențierea tipurilor de răspundere pentru lucrările mari de infrastructură, exploatări (penale) de cele de branșamente sau rețele edilitare (contravenții)
•  clarificarea tipurilor de intervenții pe categorii de clădiri, cu sau fără autorizație de construire

Votul Camerei Deputaților, 19 decembrie 2018.  

________________

19 decembrie 2018 

ART. 3, LIT. B – RĂMÂNE INFRACȚIUNE (PLENUL CAMEREI DEPUTAȚILOR)

O nouă formă a art. 24 din legea 50/1991 a fost discutată în ședința comună a celor 2 comisii de la Camera Deputaților. În urma modificărilor, intervențiile pe monumente istorice, clădiri din zonele construite protejate sau din zona de protecție a monumentelor istorice, care se execută fără autorizație de construire, conform legii, rămân infracțiuni. Restul categoriillor de intervenții pentru care acum se solicită autorizare, de la lit. c), e) și g) , devin însă contravenții. Așteptăm decizia Plenului Camerei Deputaților pentru forma finală a noii legi de astăzi. 

________________________

18 decembrie 2018 

ÎNAPOI LA COMISII

La doar câteva ore de la decizia Comisiei juridice și înscrierea în Plen, Camera Deputaților a decis retrimiterea la cele două comisii pentru raport suplimentar. Noul termen de depunere a amendamentelor pentru proiectul de lege PL-x 512/2018 este 19 decembrie 2019. 

AVIZ FAVORABIL DE LA COMISIA JURIDICĂ A CAMEREI DEPUTAȚILOR 

Ce-a de-a doua comisie a Camerei Deputaților (Comisia juridică, de ) a dat aviz favorabil pentru proiectul legislativ, sub forma propusă de Comisia de administrație. Proiectul a trecut însă fără dezbatere și în lipsa reprezentanților Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Relatare de la profit.ro. 

_______________________

27 noiembrie 2018 

AVIZ FAVORABIL LA COMISIA DE ADMINISTRAȚIA DE LA CAMERA DEPUTAȚILOR

Astăzi a avut loc ședința Comisiei de administrația publică și amenajarea teritoriului (Camera Deputaților), în care s-a dezbătut proiectul de lege 521/2018. Sub noua formă, proiectul legislativ prevedere trecerea acțiunilor care în forma actuală sunt reglementare ca infracțiuni, pentru a deveni contravenții. Inițiativa legislativă a fost aprobată contrar punctului de vedere al Guvernului României, care nu susține această modificare, subliniind că:

• în raport cu importanța domeniului vizat (construcția de drumuri, intervenții pe monumente istorice) și cu gravitatea faptelor de încălcare a legislației privind disciplina în construcții, faptele prevăzute la art. 24 constituie infracțiuni, nu contravenții; 
• intervențiile de la art. 24 vizează lucrări/ construcții supuse unor legi speciale, fiind astfel nerespectat regimul general al autorizațiilor de construire și încălcarea prevederilor legale prevăzute de legile speciale;
• în cazul intervențiilor pe monumente istorice, se încalcă o serie de legi speciale și afectează demersul în curs de clarificare a legislației și de dezvoltare a programelor de protecție a patrimoniului. 

Guvernul menționează că numărul mare de cazuri de încălcare a legislației din domeniul autorizării de construire, reclamat de inițiatorii acestui proiect legislativ, indică tocmai necesitatea îmbunătățirii în continuare a modalităților prin care legea poate fi făcută cunoscută tuturor beneficiarilor săi, în scopul prevenirii faptelor care conduc la încălcarea acesteia, în paralel cu continuarea eforturilor de la nivelul autorităților centrale și locale competente de a aloca resurse tehnice și financiare specifice destinate optimizării legislative. De asemenea, consideră inoportună “relaxarea” prevederilor Legii 50/1991, având în vedere tocmai riscul creșterii numărului de cazuri de încălcare a prevederilor referitoare la autorizarea executării lucrărilor de construire. 

Anterior, proiectul legislativ a fost analizat în Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților, care a decis în unanimitate respingerea proiectului legislativ. 

În continuare urmărim proiecul legislativ și cooperarea cu Ministerul Dezvoltării pentru a găsi soluții la această formă legislativă, care reprezintă o acțiune superficială de soluționare a problemelor reclamate de inițiatori. Sprijinim autoritățile centrale în accelerarea noii codificări din domeniul construcțiilor, care să vizeze detalierea categoriilor de autorizare, să urmărească întărirea capacității administrative și să asigure un suport pentru locuitori. 

//////////

31 octombrie 2018 

Proiectul legislativ a ajuns pentru raport la Comisia de administrație a Camerei Deputaților (comisia de fond). Proiectul legislativ diferă însă față de forma aprobată tacit de Senat (și care a primit de 2 ori raport de respingere din parte Comisia de administrație a Senatului). Deputații propun introducerea unui amendament nou, prin care executarea, desființarea totală sau parțială să fie realizată fără autorizație să fie integrate la art. 26, care reglementează contravențiile. 

Forma actualizată a proiectului de lege o puteți consulta în acest document: 

PL-x 521/2001 – tabel de amendamente (format non-editabil .pdf)

PL-x 521/2001 – tabel de amendamente (format editabil .word)

✎ Colectăm opiniile pe acest proiect legislativ până la data de 07.11. 2018. Detalii puteți găsi la acest link: https://www.oar.archi/exercitarea-profesiei/proiecte-legislative-in-consultare-publica

//////////

24 octombrie 2018

AVIZ NEGATIV DE LA COMISIA DE CULTURĂ A CAMEREI DEPUTAȚILOR

Proiectul de lege a fost discutat în vederea emiterii unui aviz de cele 2 comisii ale Senatului rămase, cu următoarele rezultate:

• Comisia pentru industrii și servicii – aviz negativ
• Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – aviz favorabil 

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a dat, în data de 16 octombrie 2018, aviz negativ acestui proiect de lege. 

Urmează analiza acestui proiect de comisiile principale: 

• Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului (de fond)
• Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

//////////

16.10.2018

Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor a dat AVIZ NEGATIV pentru proiectul de lege care dezincriminează intervenţiile ilegale pe patrimoniu şi alte categorii de obietive vizate prin art. 24, alin. a) a Legii 50/1991. 

La şedinţă a fost prezent Ministerul Culturii, care a emis un raport de respingere al proiectului. 

Ministerul Dezvoltării a trimis un punct de vedere prin care solicită respingere acestui proiect legislativ.

OAR a fost prezent, motivând lipsa de fundamentare a proiectului de lege şi amintind riscurile pe care acesta le poate duce în cazul în care ar fi adoptat. 

Dezbaterea din cadrul comisiei a evidenţiat fără echivoc faptul că nu poate susţine acest proiect legislativ, comisia având rolul de a proteja patrimoniul. Cu toate acestea, deputaţii au solicitat Ministerului Culturii un punct de vedere privind cauzele care blochează intervenţiile şi investiţiile pe patrimoniu, precum şi soluţii pentru a încuraja intervenţiile de urgenţă pentru clădiri aflate în stare gravă de degradare sau mecanisme financiare de încurajare a proprietarilor. 

//////////

10.10. 2018 

Proiectul legislativ a fost trimis în Camera deputaţilor, cameră decizională cu numărul PL-x nr. 521/2018 cu următorul parcurs:

1. Obţinere raport până la data de 31.10.2018* de la:

– Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului

– Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi 

*) depunerea amendamentelor se poate face până la data de 22.10.2018. 

2. Obţinere aviz de la: 

– Comisia pentru industrii şi servicii

– Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice 

– Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. 

//////////

8.10.2018

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat, la expirarea termenului de adoptare stabilit. 

//////////

25.09.2018 

Comisia de fond a Senatului (de administrație) – AVIZ SUPLIMENTAR NEGATIV  

După 2 amânări, cauzate de lipsa inițiatorilor și a unui punct de vedere din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale, comisia a decis în a 3-a ședință emiterea unui raport suplimentar de respingere. Decizia a venit după mai multe discuții între senatori și reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării și OAR, care au susținut că în forma propusă, proiectul de lege creează riscuri pentru populație.

De aici, proiectul de lege L339/2018 va reveni în Plen, iar în perioada următoare vom afla cum se va finaliza acest demers.

//////////

12.09.2018

REVENIRE LA COMISIA DE ADMINISTRAŢIE DIN SENAT

După respingerea sa în grupul comisiilor Senatului, inițiativa a intrat în plen, unde s-a decis revenirea în Comisia de Administrație a Senatului pentru raport suplimentar. În ședința din 12 septembrie, comisia a decis amânarea deciziei pentru a invita inițiatorii proiectului și a obține un punct de vedere din partea Ministerului Culturii, care nu s-a pronunțat încă asupra acestui proiect de lege. 

Din partea Guvernului a fost prezent MDRAP, care a solicitat respingerea proiectului legislativ, aducând s o serie de exemple despre impactul acestui proiect legislativ, evidențiind riscurile la care poate fi supusă populație dacă acest proiect legislativ este aprobat. 

OAR a completat motivația de respingere subliniind că această problemă reală și acută din mediul construit nu poate face obiectul unei modificări punctuale, mai ales pe fundalul unor inițiative legislative în desfășurare, care încearcă clarificarea procedurilor de avizare/ autorizare. Atât mediul construit, cât și cel profesional sunt afectate de acest proiect, prin urmare vom fi în continuare prezenți la negocieri și discuții. 

///////////

28.06.2018 

Comisia de fond a Senatului (de administrație) – AVIZ NEGATIV 

Încă o comisie a Senatului a dat aviz negativ proiectului de abrigare a art.24, lit. a) pentru eliminarea infracțiunilor pe clădirile de patrimoniu. 

Având în vedere finalizarea raportului comisiei de fond, propunerea legislativă urmează a fi înscrisă pe ordinea de zi a plenului Senatului, în viitoarea sesiune parlamentară. Raportul comisiei sesizate în fond este consultativ sub aspectul soluției propuse, plenul Senatului urmând a se pronunța asupra acestuia prin vot. De asemenea, având în vedere că Senatul este prima cameră sesizată, în cazul în care plenul nu se pronunță asupra propunerii legislative în termenul prevăzut de Constituție și regulament, operează aprobarea tacită.

În urma adoptării sau respingerii propunerii legislative de către plenul Senatului, aceasta va fi înaintată către Camera deputaților (cameră decizională), care va decide definitiv.

//////////

12.06.2018 

Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO – AVIZ NEGATIV 

Astăzi a avut loc ședința comisiei speciale pentru relația cu UNESCO, în care reprezentanții OAR (arh. Emil Ivănescu – președinte OAR București, arh. Alexandra Stoica) și peisagist dr. Diana Culescu, Președinte Asociația Peisagiștilor din România – AsoP au prezentat argumentele pentru respingerea proiectului de lege care dezincriminează intervențiile neautorizate pe clădiri de patrimoniu:

• lipsa unor reglementări complete și corelate cu restul legii (contravenții, categorii de lucrări);
• necesitatea întăririi aparatului administrativ pentru respectarea termenelor legale de eliberare a avizelor și autorizațiilor;
• o nouă formă în lucru a Legii 50/1991, aflată în dezbarere la MDRAP;
• proiectul de unificare și simplificare legislativă prin cele două coduri (CATUC și Codul Patrimoniului).

La ședință au participat reprezentanți MDRAP care a solicitat respingerea proiectului de lege, motivată și de proiectul actual al Codului Amenajării Teritoiului, Urbanismului și Construcțiilor, cu termen de finalizate 30 de luni. 

Comisia a emis AVIZ NEGATIV. Menționăm că această comisie are rol consultativ, decizia fiind trimisă comisiei de fond din cadrul Senatului României, Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului (cu termen de răspuns 27/06/2018). 

Vă invităm să urmăriți evoluția proiectului de lege L339/2018 de la Senat. 

//////////

11.05.2018 

Ordinul Arhitecților din România și partenerii săi au înaintat căre Administrația Prezidențială, Guvernul României, Camera Deputaților, Senatul României, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Culturii (descărcabil în format .pdf) un punct de vedere privind abrogarea literei a) a articolului 24 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construire. Prin adresa transmisă legiuitorilor, pe care o regăsiți mai jos, OAR solicită respingerea proiectului legislativ.  

//////////

Punct de vedere privind Propunerea legislativă B119/2018 pentru abrogarea literei a) a articolului 24 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construire 

În anul Centenarului României și Anul European al Patrimoniului, proiectul legislativ de abrogare a literei a) art. 24 a Legii 50/1991 de eliminare a răspunderii penale pentru realizarea de lucrări fără autorizație de construire pe clădiri de patrimoniu sau infrastructură nu poate fi acceptat în contextul în care statul român și-a asumat dispozițiile convențiilor internaționale care impun protecția patrimoniului național inclusiv prin mijloace de drept penal, exemplul concludent în acest sens fiind Convenția de la Granada. Inițiativa creează astfel un vid legislativ privind protecția unor valori recunoscute prin norme internaționale, europene, dar și constituționale. 

Conform expunerii de motive a inițiatorilor, această măsură este justificată de necesitatea decongestionării activității instanțelor și a organelor de control precum Inspectoratul de Stat în Construcții (alături de Poliția Locală și Parchet), având în vedere încărcarea mare a instanțelor cu dosare care privesc executarea unor lucrări fără autorizație de construire, cauze care în proporție majoritară se soluționează cu amendă. De asemenea, se enumeră câteva tipuri de intervenții care sunt realizate adesea fără autorizație sau cu depășirea termenului prevăzut în aceasta, și care conform prevederii actuale constituie deja infracțiuni. Potrivit inițiatorilor, aceste intervenții nu sunt grave sau sunt justificate de alte deficiențe sistemice care nu permit obținerea autorizației de construire sau generează întârziere mari în emiterea acesteia. Potrivit inițiatorilor, legea prevede deja că acele intervenții constituie contravenție, însă în lipsa unei completări a art. 26 din Legea 50/1991 (cel privind contravențiile), aceste tipuri de intervenții nu constituie contravenții pentru că sunt prevăzute (acum) la art. 24 (cel privind infracțiunile). Proiectul legislativ, în forma propusă, elimină astfel infracțiunile fără să aducă completări cu privire la tipul și valoarea contravențiilor (pe monumente istorice sau zone construite protejate), fără a revizui valoarea amenzilor aplicate.

Reamintim că Ordinul Arhitecților din România și partenerii săi au sesizat în mod constant administrația centrală și locală cu privire la complicațiile provocate de Legea 50/1991, care însumează modificări necorelate și cauzează vulnerabilități administrației publice locale, îngreunând investițiile și dezvoltarea durabilă a României. În ceea ce privește intervențiile distructive asupra monumentelor istorice care produc alterări irecuperabile ale patrimoniului cultural, subliniem oportunitatea menținerii acțiunii penale împotriva celor distrug valorile internaționale, naționale și locale, dar și posibilitatea deschiderii unui dialog care să nuanțeze precizările art. 24, litera a), astfel încât sancțiunile aplicate să fie proporționale cu gravitatea acțiunilor întreprinse. Prin urmare, proiectul legislativ justifică, în forma sa actuală, disfuncțiile majore ale legislației românești și ale administrației, care conduc la eludarea legii, legitimând încălcarea normativelor românești și europene referitoare la patrimoniu (art. 3, lit. b) și mediu (art.3, lit. c, d). Prin urmare, subliniem că incapacitatea administrației publice în rezolvarea problemelor cetățenilor, dimensionarea necorespunzătoare, organizarea deficitară a aparatului administrativ sau birocrația excesivă, nu pot constitui argumente pentru rescrierea radicală a regimului de protecție a patrimoniului național.

Pentru a corecta aceste carențe și incoerențe legislative, statul a inițiat elaborarea unei noi legislații prin cele două coduri care integrează legislația specifică: Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor și Codul Patrimoniului. Ambele proiecte legislative sunt la etapa de teze și principii, urmând ca până în 2020, acestea să fie elaborate și finalizate. Susținem și colaborăm cu administrația pentru demersul actual de revizuirea legislației din domeniu, și considerăm că inițiativele legislative realizate în acest interval, fără o analiză de impact și o corecție integrată a problematicilor, sunt în defavoarea orașelor României.   

Prin urmare, solicităm respingerea proiectului legislativ.

Ca instituții și organizații publice îndatorate de stat cu dezvoltarea durabilă a mediului construit și patrimoniului, ne prezentăm disponibilitatea pentru a colabora în continuare cu Parlamentului și Guvernului României pentru găsirea unor soluții tehnice corecte, în spiritul convențiilor naționale și internaționale la care România a aderat, cu scopul de a regândi sistemul de avizare, atât pentru patrimoniu, cât și pentru mediu.

Cu stimă,

Ordinul Arhitecților din România

Arh. Șerban Țigănaș, Președinte

Ordinul Arhitecților București

Arh. Șerban Sturdza, Președinte

Asociația Peisagiștilor din România – AsoP

Peisagist dr. Diana Culescu, Președinte 

Membri ai Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (București – Ilfov – Giurgiu)

Ing. specialist Ministerul Culturii Victoria Jipa

Dr. istoric de artă expert Ministerul Culturii Cezara Mucenic

Prof. dr. arh. Iulia Stanciu

Prof. dr. arh. Dan Marin

Conf. dr. arh. Ioana Tudora

Conf. dr. arh. Petru Mortu

Dr. arheolog Andrei Mircea Măgureanu

Avocat Andreea Szabo, prin președinte ing. spec. MC Victoria Jipa