Biserica de lemn din Urși, Vâlcea, printre câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2021
25 mai 2021
Comisia Europeană și Europa Nostra tocmai au anunțat câștigătorii ediției 2021 a Premiilor Europene pentru patrimoniu / Premiile Europa Nostra, iar printre laureați se află și Biserica de lemn din satul Urși, județul Vâlcea, proiect laureat la categoria Conservare, conceput și coordonat de Fundaţia Pro Patrimonio.
În acest an, cea mai înaltă distincție europeană în domeniul patrimoniului merge către 24 de realizări exemplare din 18 țări europene.
Despre Biserica de lemn din satul Urși
Biserica de lemn, aflată în cimitirul micului sat Urși, județul Vâlcea, a fost restaurată cu grijă și implicarea atentă a mai multor parteneri, inclusiv a comunității locale. „Acesta este rezultatul unei conservări interdisciplinare realizată exemplar la o biserică de lemn cu pictură murală într-un cadru rural. Realizată din materiale provenite din proximitatea sitului, aceasta este de o deosebită valoare și frumusețe”, a declarat juriul.
Biserica, cu hramul „Buna Vestire” și „Arhanghelul Mihail”, a fost construită între anii 1757 și 1784. Deși a supraviețuit unui incendiu în 1838, în urma căruia a fost reparată și decorată cu fresce în 1843, biserica a fost ulterior abandonată, după construirea unei noi biserici în sat.
Biserica, în pragul colapsului, 2009. Credit foto: Pro Patrimonio.
La redescoperirea sa în 2007, biserica era aproape fără fundație și risca să se prăbușească, în timp ce acoperișul său din șindrilă avea nevoie urgentă de reparații. De asemenea, frescele pictate în tradiția post-bizantină, cu influențe occidentale, având o valoare artistică remarcabilă erau grav degradate. În 2009, biserica din Urși a fost inclusă de către Fundația Pro Patrimonio în programul “60 de biserici de lemn” din România, fiind astfel nominalizată ulterior în programul „7 Most Endangered 2014”.
În fiecare vară, din 2009 până în 2020 au avut loc lucrări de restaurare, precedate anual de luni de eforturi pentru strângerea de fonduri. Juriul a apreciat calitatea restaurării ca fiind demnă de lăudat: „Acesta este un exemplu de arhitectură vulnerabilă și un monument pe cale de dispariție care a fost restaurat în totalitate în conformitate cu principiile de conservare, cu elemente originale atent examinate și reintegrate ori de câte ori a fost posibil. Sustenabilitatea a fost, de asemenea, un element central al proiectului, cu arbori plantați pentru a furniza materiale pentru viitoarele lucrări de restaurare”.
Biserica restaurată, 2020. Credit foto: Camil Iamandescu.
Șantierul de restaurare în sine a fost unul deschis, funcționând ca un spațiu educațional pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la valoarea bisericii, la tehnica de construcție din lemn, la tehnica frescei și la conținutul iconografiei murale, al icoanelor și al iconostasului.
„Tenacitatea, constanţa în gândire şi o relaţie construită în jurul unui scop ar putea să fie până la urmă unul dintre motivele pentru care un astfel de proiect ar putea să fie promovat si premiat într-un fel. Probabil că sunt foarte multe locuri şi foarte multe obiecte de tipul acesta, arhitecturi bogate, dar acesta făcut acolo este un punct sensibil ca o acupunctură aplicată unui teritoriu şi care probabil poate să influenţeze o arie mult mai largă şi din punctul acesta de vedere însănătoşeşte poate o societate” – arh. Şerban Sturdza, Preşedinte Fundaţia Pro Patrimonio.
Biserica de la Urși: colaps naos, 2009. Credit foto: Pro Patrimonio.
„Restaurarea bisericii de lemn din Urși este rezultatul unei salutare inițiative dedicate salvării unei categorii unice în configurația patrimoniului rural european: micile ctitorii românești din lemn pictate în frescă. Respectul pentru patrimoniu, profesionalismul, implicarea responsabilă, asumarea condițiilor de șantier, într-o statornică solidaritate, un mobilizator sentiment al urgenței, au guvernat echipele de tineri voluntari și restauratori în operațiuni a căror anvergură și dificultate au atins surprinzătoare performanțe”.- Dan Mohanu, Prof. univ. dr., director al Departamentului de Conservare și Restaurare a Operei de Artă, Universitatea Națională de Arte din București, la momentul începerii proiectului.
Biserica de la Urși: naos restaurat, 2020. Credit foto: Camil Iamandescu.
Principalii parteneri implicați în restaurare au fost Fundația Pro Patrimonio, Departamentul de Conservare și Restaurare a Operei de Artă din cadrul Universității Naționale de Arte din București, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară “IRASM”, Ordinul Arhitecților din România, Asociația 37 și proprietarul obiectivului, Biserica Ortodoxă Română.
Proiectul nu ar fi fost posibil fără munca voluntară a comunității din Urși, care a asigurat cazarea și masa, accesul la energie electrică, forța de muncă și transportul, precum și fără implicarea voluntarilor naționali și internaționali care au contribuit la lucrările de conservare.
Premii acordate
Câștigătorii premiilor au fost selectați de jurii independente compuse din experți în domeniul patrimoniului din întreaga Europă, în urma evaluării candidaturilor depuse de organizații și persoane fizice din 30 de țări europene.
Anunțul câștigătorilor premiilor pentru anul 2021 tocmai a fost făcut în cadrul unui eveniment online live co-prezentat de Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, și Hermann Parzinger, președintele executiv al Europa Nostra.
CATEGORIA CONSERVARE
Gara maritimă, Bruxelles, BELGIA
Grădina Castelului Fredensborg, DANEMARCA
Complexul în piatră Vardzia, GEORGIA
Casa Am Horn, Weimar, GERMANIA
18 Ormond Quay Upper, Dublin, IRLANDA
Biserica de lemn din satul Urși, Vâlcea, ROMÂNIA
Mas de Burot, Parcul Natural Els Ports, SPANIA
CATEGORIA CERCETARE
FIBRANET – FIBRe în textile vechi europene, DANEMARCA/GRECIA
Control Shift – Refolosirea patrimoniu industrial european revizuită, GRECIA/OLANDA
ART-RISK – Inteligența artificială folosită în conservarea preventivă, SPANIA
CATEGORIA DEDICATĂ SERVICIILOR ADUSE PATRIMONIULUI DE CĂTRE ORGANIZAȚII ȘI INDIVIZI
Comitetul tehnic pentru Patrimoniu Cultural – CIPRU
GEFAC – Grupul pentru Etnografie și Folclor al Academiei din Coimbra – PORTUGALIA
CATEGORIA EDUCAȚIE, TRAINING ȘI CONȘTIENTIZARE
Pe urmele folclorului bulgar, BULGARIA
Hub-uri de Patrimoniu, FINLANDA/ SERBIA/ SPANIA
Invenția unei părți vinovate – Trento, ITALIA
Vacanță! În est și în vest – Școala Bisericii din Groningen, OLANDA
Centrul European pentru Solidaritate – expoziție permanentă, Gduńsk, POLONIA
Producția artizanală de var de la Morón – Morón de la Frontera, SPANIA
Arheologie acasă – MAREA BRITANIE
Morus Londinium : Patrimoniul Londrei prin Arbori, MAREA BRITANIE
Votați câștigătorul Premiului Publicului
Susținătorii și pasionații de patrimoniu din întreaga lume sunt acum încurajați să descopere câștigătorii și să voteze online pentru a decide către cine va merge Premiul Publicului din acest an.
Câștigătorul Premiului Publicului va fi anunțat în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor europene pentru patrimoniu, care va avea loc în toamna acestui an. Cu această ocazie vor fi prezentați publicului și laureații Marelui Premiu, fiecare dintre ei urmând să primească un premiu în valoare de 10.000 EUR.
***
Fundația Pro Patrimonio, membru al Europa Nostra, intervine de peste 20 de ani în aproape toate regiunile României pentru a revitaliza şi întări comunităţi dezavantajate, aflate departe de zonele de progres. Scopul este de a reface legăturile identitare cu comunitatea pentru un patrimoniu construit care este în prezent abandonat, și-a pierdut rolul, şi pe cât posibil, de a-l reintroduce în circuitul economic şi cultural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de educație, orientate spre reabilitarea și refuncționalizarea patrimoniului istoric, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități. Ca organizaţie non-guvernamentală non-profit cu filiale în România, Marea Britanie și Franţa, fundația derulează proiecte concepute pentru salvarea patrimoniului, educarea și sensibilizarea cetățenilor față de importanța patrimoniului cultural.
