Despre calitatea consultărilor publice, de la informare la consultare

Foto: Demolarea blocului de pe str. Giurgiului, noiembrie 2018

 

21 decembrie 2018

Despre calitatea consultărilor publice, de la informare la consultare

Scrisoare deschisă

 

Deseori primim la Ordin solicitări din partea cetățenilor pentru emiterea de opinii privind legalitatea diferitelor lucrări de construire care le afectează calitatea vieții. De fiecare răspunsul este că nu ne putem substitui deciziei autorităților statului și că modul prin care organizația noastră poate răspunde acestor solicitări este prin intermediul Comisiilor de Disciplină ale OAR, instituite ca entități independente de Ordin și care analizează și emit sancțiuni disciplinare către arhitecți.

Pe fundalul recentelor decizii judecătorești de anulare a unor autorizații și care au dus recent la demolarea în București unui bloc ridicat la roșu până la nivelul 2, s-a creat precedentul pentru demolarea clădirilor realizate în condiții abuzive.

Acest rezultat este unul trist, în condițiile în care pentru noi, ca arhitecți, această demolare este un eșec. Și este, în același timp, un rezultat inerent al excluderii clădirii din contextul în care este amplasată și al interpretării eronate a regulamentului de urbanism.

 

Calitatea informării

Majoritatea orașelor României funcționează pe baza unor regulamente de urbanism expirate sau depășite, majoritatea realizate în anul 2000, în condițiile în care primul act normativ de informarea si consultarea publicului a fost activat în anul 2010. Există, astfel, un decalaj între timpii de realizare a documentațiilor reglementatoare și aplicarea lor.

Lipsa de actualizare a acestora permite derogări care nu se integrează în strategiile de planificare urbană, rezultând peisaje urbane definite de excepții. Nu atât contrastele apărute deranjează peisajul urban, în condițiile în care identitatea urbană a României a fost constant definită de modele diferite suprapuse, ci modul în care aceste excepții afectează buna vecinătate și spiritul comunității.

5 idei pentru o pregătire mai bună a consultărilor publice

  • Structurarea clară și corectă a informației (brief-ul) privind propunerea de reglementare, în sensul respectării acestora cu evitarea derogărilor abuzive 
  • Negocierea opțiunilor, cu respectarea regulamentului de urbansim și fundamentarea corectă a intervențiilor 
  • Atragerea vecinilor/ comunității în luare deciziilor, încă din faza inițială
  • Explicitarea documentației de urbanism, pentru ca această să fie înțeleasă și asimilată de locuitori (modele 3D, randări, video, VR, AR)
  • Informare și dialog, în acord cu principiile de bună practică care să implice toate părților vizate. 

Metodologia de consultare publică pentru documentațiile de urbanism este disponibilă prin Ordinul 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

 

Calitatea consultării

Ultima solicitare către OAR a venit din partea unor locuitori ai Sectorului 2 din București, care prin petiția trimisă atrag atenție asupra unor erori din documentație dar și aduc propuneri privind posibile reglementări. Inițiativa locuitorilor este un semnal că România a intrat deja într-o nouă perioadă a consultărilor publice, în care există autorități publice deschide la dialog, care aleg concursurile de soluții și care sunt conștienți de impactul consultărilor publice asupra orașelor. Un astfel de exemplu este Cluj-Napoca, cu un proces consultativ explicat de Șerban Țigănaș pentru Arena Construcțiilor și care introduce materialul informativ dedicat consultărilor publice realizat cu ocazia Share Bucharest 2018.

Practicile europene arată că reglementarea urbanistică este prerogativul autorităților publice, prin masterplanuri care, deși sunt finanțate de privați, primesc supervizare și date urbane din partea statului, în corelare clară cu regulamentul general de urbanism. În astfel de sisteme, încrederea în autoritatea publică și în respectarea interesului public predomină. În România însă, acest model abia începe să prindă contur și se va dezvolta prin utilizarea concursului de soluții, care va arăta beneficiul de a avea mai multe opțiuni.

În acest moment, utilizarea exclusivă a mediului privat în elaborarea documentațiilor de urbanism a creat un cerc vicios în care urbaniștii realizează documentații de urbanism pe fundalul lipsei de date urbane, a studiilor de fundamentare bazate pe cercetări urbane și lipsa unui suport GIS care să coreleze toate aceste informații. Pentru că, inevitabil, aceea este direcția de evoluție a urbanismului: trecerea de la soluțiile de planșetă la analiza 3D a orașului și luarea deciziilor pe baza unei analize care integrează totalitatea indicatorilor de locuire, nu pe opțiuni speculative.

Domeniul urbanismului și construcțiilor nu este singurul care are dificultăți în realizarea consultărilor publice reale, dar rezultatele afectează transversal toate domeniile vieții. Recent, UIA a făcut un apel către arhitecți, care au instrumentele de a controla evoluția planificării urbane, vectorul care influențează toți cei 17 piloni ai dezvoltării sustenabile definiți de ONU.

 

Locuitorilor Sectorului 2, București 

Problema sesizată de locuitorii Sectorului 2 din București vizeză zona de activitate a filialei teritoriale București a Ordinului, care prin membrii săi asigură serviiciile de proiectare pe raza capitalei. Prin acest demers dorim să susținem Ordinul Arhitecților București (OARB) în inițierea unui dialog cu Primăria Sectorului 2 (Arhitectul Șef), Registrul Urbaniștilor din România (RUR) și Asociația Peisagiștilor și Urbaniștilor din România (APUR), respectiv Asociația Peisagiștilor din România (ASOP) – organizații cu competențe directe în problematica semnalată, în identificarea celor mai bune canale de dialog pentru corecțiile necesare, în beneficiul locuitorilor Sectorului 2, a cărui abordare deschisă și orientată spre dialog sperăm să ajute în rezolvarea acestui conflict, implicând atât autorii PUZ-ului, cât și administrația locală și organizațiile civice care doresc să se implice. 

De astfel, încurajăm dialogul dintre locuitori și filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecților din România, care reprezintă organizația noastră la nivelul județelor din România.