79 – AO2611 – arh. Cristina Barna, arh. Sorin Diaconescu, arh. Traian Cimpeanu

5 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

AUTOR: arh. Cristina Barna, arh. Sorin Diaconescu, arh. Traian Cimpeanu

Proiectul propune o rezolvare a spatiilor supraterane din zona parcajului realizat in Piata Universitatii, amenajarea acestora si transformarea ansamblului intr-un spatiu public pietonal. Propunerea ilustreaza o amenajare de spatiu public si nu o simpla cosmetizare a unor elemente disparate prezente sau in curs de constituire in actualul spatiu. In elaborarea solutiei, o atentie deosebita a fost acordata integrarii intr-un context construit particular si semnificativ la nivelul orasului Bucuresti. Elementele de legatura dintre amenajarea propusa si structurile subterane ale parcajului au fost  integrate si subordonate conceptului de amenajare.

Ideile in jurul carora se articuleaza interventiile propuse pot fi rezumate astfel : claritate, unitate si raportare la cadrul clasic construit, folosind elemente de design si rezolvari tehnice contemporane. Obiectivul interventiei este acela de a crea un nou cadru, distinct vizual fata de contextul in care se insereaza amenajarea. Acest lucru este obtinut prin extinderea tratamentului suprafetei zonei pietonale peste actualul traseu carosabil al bulevardului Regina Elisabeta si conectarea acestuia cu zona pietonala adiacenta cladirii Universitatii, creand in acest fel un continuum. Suprafata pavata a pietei (pietonalului) apropriaza strada adiacenta si se constituie intr-o singura unitate.

Intregul ansamblu va fi realizat folosind un vocabular vizual ( texturi, materiale, rezolvari ale tranzitiilor si separarilor) clar lizibil si distinct fata de rezolvarile uzuale. O rezolvare de detaliu care maximizeaza efectul de continuitate este aducerea la un acelasi nivel a circulatiei pietonale cu cea carosabila, eliminand astfel toate barierele vizuale si de altimetrie/nivel. Noua separatie dintre cele doua tipuri de circulatii este realizata prin intermediul diferentelor de stereotomie, textura si prin introducerea aliniamentelor de bolarzi .

Intentia din spatele interventiei este readucerea in prim plan a senzatiei de unitate pe care contextul construit predominant de factura clasica si organizarea planului orizontal o degajau in momentul constituirii ( lucru ce reiese din imaginile de arhiva ).  Acest lucru se traduce in proiect prin adoptarea unei geometrii clare, simple si prin utilizarea unui numar limitat de elemente care prin design articuleaza spatiul si genereaza / integreaza functiuni.

Conturul ( desenul ) zonelor verzi a variat in timp, fiind modificat  in etape succesive. Cu toate acestea exista un numitor comun, la nivel global se poate vorbi de 3 zone verzi distincte (zona centrala semicirculara ce subliniaza compozitia dezvoltata initial in axul cladirii Universitatii  si 2 subzone dezvoltate de o parte si de alta a acesteia ). In propunerea prezentata, fiecare dintre aceste zone verzi este redesenata si integreaza elemente ale parcajului subteran. Astfel, spatiile verzi laterale inglobeaza rampele de acces, resp iesire din parcajul subteran, iar zona verde centrala inglobeaza si mascheaza iesirea tubulaturilor de ventilatie. In acest fel, nu se mai poate discuta de elemente separate apartinand parcajului care sunt plasate in contextul pietei. Spatiile verzi au fost ridicate fata de nivelul planului orizontal si au fost prevazute cu un usor gradient atat pentru a le mari vizibilitatea cat si pentru a realiza o delimitare cat mai clara. Perimetral acestor spatii plantate laterale, proiectul propune realizarea unor banchete continue care elimina nevoia unui mobilier suplimentar amplasat in cadrul pietonalului , simplificand imaginea de ansamblu .

Cele doua rampe de acces in parcaj vizibile din piata au fost acoperite cu o structura metalica din teava tectangulara de otel si foi de sticla securizata, colorata. Astfel, pe langa latura practica a acoperirii acceselor, elementele impreuna cu spatiile verzi adiacente dobandesc o imagine sculpturala, monolitica, dar in acelasi timp usoara ( datorata sticlei si sistemului de montaj). Aceeasi solutie a fost adoptata si pentru zona de acces pietonal in parcajul subteran ( lift si scara), zona ce a fost acoperita cu o structura de otel si protejata cu un exoschelet din sticla colorata.

La nivelul intregii amenajari, volumele din sticla colorata constituie repere vizuale, culorile vii, distincte asigurand individualitatea elementelor. Elementele din sticla au fost utilizate atat la rampa de acces auto din strada Toma Caragiu ( unde se propune o balustrada din sticla clara pentru a diminua un eventual efect de obstructionare a perspectivei catre Biserica Rusa), cat si in cazul zonei in care au fost pastrate vestigiile bisericii Sf.Sava ( pardoseala de sticla peste fundatia bisericii), conturandu-se astfel un limbaj comun in ceea ce priveste diferitele rezolvari in cadrul amenajarii

Zona verde centrala extinsa fata de amprenta initiala are un relief mai pronuntat, devenind un fundal si un element structurant. Subspatii avand caractere si grade de intimitate diferite sunt astfel create ( zona de racord cu strada Toma Caragiu  – zonele “intermediare” situate intre cele 3 campuri plantate – zona dinspre bulevardul Elisabeta ). Un element in sine, “dealul” creat este in contact direct cu platforma pietei, accesul fiind liber pe suprafata inierbata, in timp ce racordul cu zona hemiciclului se realizeaza prin intermediul unor gradene realizate din prefabricate din beton armat amplasate pe o structura celulara din platbanda de otel. Structura gradenei permite circulatia libera a aerului si implicit posibilitatea amplasarii grilelor de ventilatie ale parcajului intr-o zona in care acestea au un impact vizual minim. Pentru o cat mai buna functionare a detaliului propus, exhaustarile parcajului vor fi prevazute cu filtre pentru noxe. Elementul central subliniaza la nivelul pietei conturul frontului construit , iar rezolvarile diferite permit o flexibilitate cat mai mare in ceea ce priveste modul de utilizare al spatiului.

Unitatea si omogenitatea la nivelul materialelor este asigurata de folosirea pietrei naturale  – a unui  granit de culoare deschisa  ca material pentru planul de baza sub diferite grosimi, texturi si dimensiuni ale placilor. Elementele precum parapetii rampelor si jardinierelor, bancile prefabricate din zona str. Toma Caragiu , elementele prefabricate pentru gradene vor fi realizate din beton armat si finisate cu mozaic de culoare deschisa apropiata de nuanta granitului.

La nivelul vegetatiei s-a urmarit refacerea aliniamentelor ce subliniaza zonele de fundal ale pietei – aliniament plantat in lungul cladirii Universitatii, si refacerea aliniamentelor pe latura opusa a pietei si pe  strada Toma Caragiu. Zonele verzi centrale pietei au fost tratate distict. Astfel zona verde semicirculara este acoperita cu gazon, prezentand o suprafata libera deschisa activitatilor si circulatiei pietonale, in timp ce spatiile verzi laterale sunt plantate cu o vegetatie medie constand in amestecuri de ierburi decorative perene, vegetatie ce introduce in amenajare un puternic element ambiental raspunzand prin miscare schimbarilor maselor de aer si conferind un aspect semisalbatic spatiului verde in contrast cu rigurozitatea liniilor amenajarii.

Iluminatul se asigura atat indirect la nivelul elementelor mari ( ambiental – lumini inserate in bolarzi prentru delimitarea traseului carosabil, linii de lumina plasate sub bancile perimetrale spatiilor verzi mari, proiectoare asimetrice amplasate in spatiile verzi mici si la baza plantatiei de aliniament), cat si direct prin intermediul unor corpuri de iluminat stradal ( V Mast ) avand un design sobru, sculptural potrivit spatiilor ample cu campuri de vizibilitate larga.