60 – BX2020 – S.C. JB Arhitectura S.R.L. și S.C. Exhibit Arhitectura S.R.L.

Autori principali: Johannes Andreas Bertleff, Dragoș Oprea

Coautori: Beatrice Bucur, Dana Cucoreanu, Sebastian Cucu, Alice Dimofte, Raluca Grecea, Adrian Ianchiș, Nicolae Petrencu, Ana Potoschi

Curator: Răzvan Pascu

Grafic designer: Paramon Dițu

Asociere: S.C. JB Arhitectura S.R.L., asociat in participatiune, 50% și S.C. Exhibit Arhitectura S.R.L., asociat in participatiune, 50%

LA ADĂPOSTUL TRADIȚIILOR, CREȘTE LUMEA DE MÂINE.

Conceptul general al pavilionului este acela de spațiu protectiv creat de certitudinile trecutului sub care poate crește în voie inovația.

Construcția în sine, deși bazată pe o formă arhetipală, creează numeroase racorduri cu elemente de tradiție românească. Fără să fie tradiționalistă sau conservatoare, soluția reușește să se distingă prin opoziția dintre masivitatea aparentă a acoperișului și efectul de “plutire” al acestuia.

Forma puternic simplificată, cu adresare universală, oferă forță lucrării ca întreg. Mai departe, prin reutilizarea de țigle recuperate de pe acoperișuri românești, pavilionul capătă acel strat autohton. Acest puternic acoperiș reprezintă metafora spațiului protectiv al tradiției, în care se dezvoltă viitorul, casa a ideilor.

Țigla utilizată pentru acoperirea pavilionului este țiglă recuperată, iar diferențele de culoare, formă, vechime și textură din diferitele loturi creează textura generală a învelitorii, textură care devine un indiciu evident pentru privitor că este vorbă de țiglă reciclată.

Țigla complet refolosită reprezintă o  acțiune nu doar ecologică, dar și de recuperare culturală.

Volumul greu, tectonic plutește pe o perdea de picături de apă generată de o instalație perimetrală amplasată sub streașină creând o limită dematerializată, dar cu un puternic efect senzorial asupra vizitatorului care străbate perdeaua pentru a accesa spațiul pavilionului. Apa este colectată la bază printr-o rigolă perimetrală și recirculată. Streașina joasă (înalțimea liberă este 2,10 m, cât dimensiunea unei uși) este într-un puternic contrast cu intradosul înalt al învelitorii, iar imaginea iconică simplă a volumului exterior este înlocuită de caracterul tehnologic și complex al pardoselii pavilionului care este suportul pentru expoziții temporare și permanente proiectate cu ajutorul tehnologiei de proiecții de tip Interactive floor displays.

Inovația la adăpostul tradiției este simbolizată prin acest sistem de proiecții interactive care utilizează ca ecran de proiecții și intradosul acoperișului.

Referința culturală a texturii ceramice evocă meșteșugurile tradiționale românești, iar componenta mediatică, tehnologică a proiecțiilor interactive reprezintă domeniul IT în care România excelează.

Toate aceste elemente trasează pavilionul României ca un spațiu special, protejat, dar complet deschis în același timp. Un cadru unde ideile încolțesc și au șansa să capete maturitate. Un loc unde vechea tehnologie stă la baza noilor tehnologii, unde trecutul este recunoscut și reutilizat pentru a construi viitorul.

Pentru realizarea pavilionului și pentru faza de acoperire e nevoie de un proces intensiv de descoperire și redescoperire. Aici se află cheia întregii construcții – acoperirea prin descoperire. Construcția prin deconstrucție. Recuperarea ca sursă de materie și implicit ca sursă de soluții.

Aflată la adăpostul acoperișului, pardoseala capătă o semnificație aparte. Ea nu mai este o simplă proiecție a construcției de deasupra, ci devine spațiul în sine. Fără pereți, cu o uriașă pâlnie de energii deasupra sa, podeaua capătă rol multiplu – de agoră, de spațiu de încercare, de adăpost al ideilor și vizitatorilor deopotrivă.

Accesul se poate face de oriunde, transparența e totală, experiența e nemijlocită. Ospitalitatea autohtonă se traduce în accesibilitate.

Toate aceste elemente trasează pavilionul României ca un spațiu special, protejat, dar complet deschis în același timp. Un cadru unde ideile încolțesc și au șansa să capete maturitate. Un loc unde vechea tehnologie stă la baza noilor tehnologii. Unde trecutul este recunoscut și reutilizat pentru a construi viitorul.

STRUCTURA SPAȚIALĂ

Organizarea funcțional-spațială a pavilionului este în concordanță cu conceptul arhitectural.

Parterul cu suprafața utilă cea mai importantă dintre nivele (arie: 466 mp ) are caracteristicile unui plan liber și adăpostește funcțiunile cu caracter predominat public. Într-un spațiu versatil, compartimentabil prin panouri și draperii suspendate, sunt organizate două arii expoziționale și se pot amenaja după necesitate una sau două zone de conferință.

Aici regăsim și funcțiunile publice: info-desk, zonă de comercializare souveniruri

Mezaninul adăpostește zona cu alimentație publică de tip fast food, lounge-ul, un spațiu expozițional și grupuri sanitare.

Pe platforma mezaninului se înalță o structură prismatică care cuprinde etajele 1 și 2 și în cadrul căreia sunt amenajate birourile. Funcțiunile permanente ca birourile, bucătăria și grupurile sanitare sunt amplasate în spații închise și climatizate. Parterul și mezaninul sunt spații acoperite de către volumul principal al pavilionului, însă deschise pe perimetru. Circulația ascendentă a aerului este controlată printr-un sistem de trape automatizate amplasate în partea orizontală a acoperișului. Acest sistem reprezintă varianta tehnologizată a principiului tradițional al turnurilor de vânt, specifice țărilor arabe. Trecerea aerului prin perdeaua de apă oferă o răcire suplimentară.

În subsol sunt amenajate spațiile anexă: grupuri sanitare, vestiare, spații tehnice.

LUMINA

Anvelopanta din țiglă recuperată permite pătrunderea unor fascicule de lumină prin interstițiile rezultate prin suprapunerea elementelor ceramice. Independent de acest efect se vor insera în textura anvelopantei elemente de țiglă din sticlă masivă (asemenea luminatoarelor din podurile tradiționale transilvănene) care generează un model de fascicule luminoase. Spațiul întunecos potențează expozițiile cu proiecții luminoase. Ca scenariu alternativ s-au prevazut luminatoare obturate cu trape acționate electric care pot deschide 10% din partea orizontală a acoperișului permițând inundarea spațiului cu lumină naturală.

MATERIALE

Infrastructura constând în fundația de tip radier peste piloți forați, pereții și planșeul subsolului vor fi construite din beton armat turnat in situ.

Suprastructura este în întregime metalică asamblată din subansamble preuzinate demontabile (cu prinderi mecanice).

Învelitoarea este din țiglă ceramică recuperată ce va fi transportată din România.

BUILD FUTURE TRADITION

Propunerea României este în același timp un îndemn, dar și un exemplu. Activitatea sustenabilă a omenirii se poate face atât îndreptându-ne către viitor, cât și învățând cât mai multe din experiența trecută.

Astfel vom avea resursele și inspirația pentru a crea ceea ce va deveni în timp noua tradiție. România își propune sieți și lumii să devină cadrul prin care inovația devine regulă.

Sloganul poate fi citit și ca o serie de trei valori – construcție, viitor, tradiție. Construcția grafică verticală a sloganului așează în mod interesant cuvintele într-o piramidă ce trimite la construcția pavilionului.

build

future

tradition

Refolosind trecutul putem construi viitorul. O spune țara cu cea mai mare populație rurală din Europa, dar cu cea mai mare viteză de internet, atât mobilă cât și broadband, țara unde viitorul se petrece cu respect pentru trecut.

CONCEPT CURATORIAL

Conceptul curatorial își trage sensul din conceptul pavilionului, fiind un apel la reutilizarea și resemantizarea realizărilor din trecut pentru un viitor potrivit nevoilor noastre și ale planetei.

Nimic nu este original, totul este reinventat. Această regulă se aplică în toate cele trei domenii vizate de pavilionul României – tehnologie, natură, cultură.

Raportul între tradiția moștenită și tradiția viitoare va crea tensiunea necesară unei experiențe cât mai profundă și memorabilă.

Natura va fi primul element pe care pavilionul îl va simboliza. Țigla este amestecul meșteșugit de pământ, apă și foc. Lor li se adaugă perdeaua de apă din jurul structurii și aerul pe care pare că plutește structura. Împreună reprezintă elementele de bază ale mediului natural, elemente pe care străbunii noștri le utilizau în același mod pentru a supraviețui și a se adapta mediului.

Pentru a intra în pavilion, vizitatorul trebuie să spargă perdeaua fină de apă ce delimitează discret spațiul pavilionului de restul expoziției. Acesta este un gest simbolic de renaștere sub zodia naturii autohtone. O deslușire metaforică a cadrului natural românesc, ce vine cu o rejuvenare și o redescoperire a simțurilor.

EXTERIOR

LIGHT ART

Pe lângă bariera ușor penetrabilă dintre exterior și interior, peretele de apă va fi tratat și ca o lucrare de lumină. Întreaga construcție va “pluti” pe acești pereți eterici.

Pentru a da materialitate vom folosi atât proiectoare de lumină, cât și proiectoare video, alternativ. Unele seri vor fi dedicate luminii și cromaticii, altele vor fi dedicate texturilor de inspirație folcorică, proiectate cu ajutorul video-proiectoarelor.

Vor exista momente când suprafața exterioară va deveni suport pentru proiecție. Aceste momente vor fi fie sărbători naționale, sau momente importante ce pot fi marcate printr-o lucrare grafică (statică) ce îmbracă întregul pavilion.

INTERIOR

PARDOSEALA

Pardoseala va fi principalul spațiu dedicat expozițiilor și performance-urilor.

Expoziția permanentă de la parter va fi complet digitală și interactivă. Spațiul expozițional se va putea transforma în câteva minute în spațiu de spectacol, spațiu de recepție, sau toate la un loc.

Suprafețele vor fi folosite după cum urmează:

PODEA INTERACTIVĂ

În cadrul expoziției permanente podeaua va avea proiecție video interactivă. În funcție de condițiile de lumină proiecția va putea ocupa tot parterul, sau anumite zone întunecate.

Interactivitatea va consta în reacția conținutului video la prezența și mișcarea trecătorilor.

E-LEARNING

Structurile de susținere vor fi folosite tot ca ecrane. Unele dintre ele vor fi echipate cu proiectoare interactive, astfel că vor deveni adevărate display-uri digitale.

VR

Altele vor fi folosite pentru a retransmite experiența din realitate virtuală a utilizatorilor.

AR

De asemeni vor exista simboluri plasate în tot spațiul ce vor putea fi citite cu ajutorul aplicației mobile pentru a augmenta spațiul.

APLICAȚIE

Pavilionul se va extinde în virtual cu ajutorul acestei aplicații unde va putea fi consultat – programul, ghidul virtual, traduceri, detaliu pe țiglă și înregistrări ale evenimentelor anterioare.

STRUCTURI TEMPORARE

De grinzile ce separă parterul de mezanin vor putea fi montate și elemente fizice pentru diferite evenimente – separatoare, simeze, ecrane, pereți, membrane.

Pe astfel de pereți suspendați vor fi expuse tot prin proiecție video marile lucrări de artă plastică ce nu pot fi expuse în original. Conținutul original va fi scanat, animat și chiar interpretat construind instalații imersive în mari colecții sau autori. Piesajele lui Grigorescu, florile lui Tonitza, portretele lui Baba sau mai recentele alunecări ale lui Ghenie vor putea fi explorate în cel mai mic detaliu.

SOUNDSCAPE

O matrice de boxe montate pe plafonul parterului va crea un sistem de sunet cu numeroase surse. Imersiunea va fi completă, iar experimentele muzicale aflate la limita tehnologiei vor crea o audiție unică, similară celor mai moderne săli de cinema.

În expoziția permanentă acestea vor fi conectate cu podeaua interactivă, reacționând doar atunci când vizitatorii se află în aria lor de acțiune.

SPECTACOLE / EXPOZIȚII TEMPORARE

Arta contemporană se îmbină inseparabil cu tehnologia. Acest auditoriu complex va reprezenta zona de experiment și performance a numeroși artiști contemporani. Producători de muzică, artiști video, artiști de instalație, artiști de light art, dar și programatori și tehnicieni vor avea la dispoziție o scenă din viitor.

Specificul acestei scene va fi că va putea fi accesată din orice parte, democratizând și nivelând statutul artistului cu cel al publicului și cu cel al tehnicianului. Toată lumea se va întâlni cu ceilalți sub acest spațiu protector, dar extrem de ofertant tehnic.

MEZANIN

Spațiul de aici va fi folosit pentru momente cu public restrâns, prezentări, lucrări fizice.

În momentele de zi lumina va pătrunde prin țiglele de sticlă, creând astfel o rețea de raze. În momentele cu lumină scăzută, vor exista lucrări video realizate de cei mai buni artiști din țară. Cele 170 de zile vor fi împărțite în 5 luni de zile. Fiecare lună va fi dedicată unui artist sau colectiv de artiști video.

Cote, Dreamrec, Mindscape, Noetic, Aural Eye ar putea adăuga stratul video și de lumină care să lumineze interiorul mansardei în lipsa soarelui. Proiectul se va numi Mansarda Inspiră / The Attic Inspires – un joc de cuvinte între efectul de circulație al aerului și inspirația artistică pe care o conține podul oricărei case.

Tot aici, peretele structurii administrative va fi folosit ca ecran pentru proiecții de film. Acest spațiu va deveni un cinematograf pentru noul val românesc care va împlini 19 ani de existență. Cele mai importante producții românești vor fi difuzate pentru publicul prezent în Dubai.

În variantă permanentă, peretele va fi o instalație video interactivă cu imagini din mediul natural virgin al României. Navigarea în acest spațiu virtual se va face cu senzori cu infraroșii pentru mâini, fără a fi nevoie de atingerea vreunei suprafețe.

Într-o zonă mai înaltă a structurii va exista un spațiu pentru o persoană, prin care aceasta se va putea uita prin trapă / luminator către cer. Acest spațiu de reflexie va încuraja meditația și încărcarea cu știința și cultura trecutului înainte de a porni la schimbarea viitorului.

O dată pe lună, peretele fix va fi dublat cu pânză pentru a fi pictat de către cei mai importanți artisti de artă murală din țară. Pictura murală, street art sau graffiti reprezintă atât expresie artistică cât și luptă socială. Artiștii vizați sunt Lost Optics, Kitra, Robert Obert, Ana Toma, Saddo. După ce vor fi realizate și expuse câteva zile, pânzele lor vor fi apoi împachetate și expuse în România.

EVENIMENTE

Atât la parter cât și la etaj își vor găsi spațiul lucrări de installation art realizate de artiști contemporani. Mircea Cantos, Vlad Nancă, Ciprian Mureșan, SubReal sunt astfel de artiști. Ei vor trebui contrapuși simultan sau consecutiv cu artiști consacrați din trecut, tocmai pentru a ilustra raportul tradiție – viitor pe care ni-l asumăm odată cu pavilionul.

Tot în zona prezenței fizice vom construi diferite evenimente ce țin de puterea meșteșugului românesc de a depăși scopul său practic. Vom exploata rolul terapeutic al olăritului, rolul senzorial al țesăturilor, vom trata încondeierea ouălor folosind instrumente ale industriilor digitale tocmai pentru a o propune ca viitoare marcă autohtonă, vom căuta influențele orientale în gastronomia românească.

Un important capitol va fi reprezentat de recuperarea creatorilor de tehnologie și artă plecați din România sau cu origini românești. Diaspora reprezintă ¼ din populația totală de români din lume, oameni activi, conectați și puternici în comunitățile lor. Racordarea lor la viitorul românesc propus la Expo 2020 este esențială.

Traducerea în timp real a discursului este un deziderat tot mai aproape. Ce vom încerca este să supunem cele mai avansate soluții de traducere automată la teste pe texte literare.

Există un stil brâncovenesc, există un stil neoromânesc, dar am vrea să știm cum arată un stil exporomânesc. Vom alimenta  un program de machine learning cu imagini de clădiri simbol pentru a genera pe baza algoritmilor un stil care să conțină tot trecutul arhitectonic.

Etapa comercială a programului va sta sub semnul recuperării. Diferiți producători și profesioniști din alte domenii vor lucra în spațiul oferit de pavilion pentru a recupera în viitor elementele esențiale ce trebuiesc păstrare și explorate.

De exemplu:

Cum este noul vin românesc?

Cum se trăiește experiența mănăstirilor bucovinene de cineva ateu sau de altă religie?

Cum trăiește eficient energetic într-o casă săsească?

Cum ajung brânzeturile românești pe masa globală?

Care sunt sporturile unde vrem să avem următorii campioni?

Cum va fi prezentă România în spațiul cosmic?

Un alt gest de recuperare poate fi realizat cu ajutorul Muzeului Național de Artă Contemporană și a Muzeului de Artă Recentă – descoperirea avangardei artistice ce a existat în ciuda regimului comunist. Același lucru poate fi realizat și în literatură, cu ajutorul Muzeului Literaturii.

La fel în muzică (electronică și nu numai). Lucrări de Adrian Enescu, Octavian Nemescu, Mircea Florian, Rodion ar putea fi recuperate și remixate de artiști contemporani de succes. Lunar ar putea fi realizat un set live transmis online în care tema primită de DJ să fie exact recuperarea muzicii uitate.