Procedura de atestare a persoanelor care ocupă sau intenționează să ocupe funcția publică de arhitect-șef

5 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

Mai jos puteți consulta adresa trimisă de OAR pe data de 2 decembrie 2019 către Registrul Urbaniștilor din România, în atenția dlui. președinte Prof. univ. dr. arh. Tiberiu Constantin FLORESCU și dnei. președinte delegat dr. arh. Florentina IUGAN, referitor la procedura de atestare a persoanelor care ocupă sau intenționează să ocupe funcția publică de arhitect-șef:

Domnule Președinte, 

Ca urmare a supunerii spre consultare publică a proiectul privind Procedura de atestare a arhitecţilor-şefi şi a specialiştilor care vor să participe la examenul de ocupare a postului de arhitect-şef, vă transmitem punctul de vedere al Ordinului Arhitecților din România.

Ordinul salută demersul de definire a atestării impuse de art. 361 din legea nr. 350/2001 pentru ocuparea funcției de arhitect-șef și instituirea unei proceduri de verificare a pregătirii de specialitate a persoanelor care ocupă sau vor să ocupe această funcție. Este o mare oportunitate pentru a ne asigura că aceste poziții cheie vor fi ocupate de adevărați profesioniști, care să definească strategii de dezvoltare durabilă a unităților administrativ teritoriale și să urmărească implementarea acestor strategii.

I. Creșterea nivelului de pregătire a arhitecților-șefi

Proiectul procedurii de atestare manifestă intenția unei evaluări reale, efective, orientate atât spre analizarea cunoștințelor teoretice, cât și a experienței practice, dar și a gândirii vizionare, strategice, specifice funcției de arhitect-șef. 

Pentru nivelurile 1 și 2, propunem ca proba practică să se concentreze pe elementele de strategie și dezvoltare urbană și teritorială, nu doar pe conținutul documentații PUD, PUZ, PUG sau PATJ. 

De asemenea, propunem ca vechime în profesie solicitată la art. 5 alin. 1 lit. d) pentru nivelurile 1 și 2 să fie de minim 8 ani. 

Continuând în direcția criteriilor particulare de evaluare, continuând în direcția criteriilor particulare de evaluare, considerăm că provocările mediului rural sunt de un grad de sensibilitate mai mare, drept pentru care dorim o atenție deosebită asupra specificului local. Lipsa de personal corespunzător calificat la orașe sau comune un este un motiv pentru acceptarea ca responsabilii cu urbanismul de la nivelul comunelor să substituie atribuțiile unui arhitect-șef atestat, producând de multe ori distrugerea specificului local în mediul rural.

Astfel, în lipsa arhitectului-șef la nivelul comunei sau a unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară, susținem că aceste atribuții trebuie să rămână strict în sarcina arhitectului-șef de la nivelul județului. 

Recomandăm, de asemenea, ca, la elaborarea unor eventuale norme metodologice privind procedura de atestare, să fie reglementat ca proba practică a arhitecților-șefi de la nivelul comunei și județului să conțină elemente de înțelegere și protejare a specificului local.

Apreciem faptul că procedura vizează atât arhitecții-șefi care ocupă în prezent această funcție publică, in calitate de titulari sau temporar, cât și pentru persoanele fizice care intenționează să ocupe funcția de arhitect-șef. 

Pentru cazul arhitecților-șefi titulari care nu se circumscriu prevederilor prezentei proceduri, dar și pentru creșterea gradului de pregătire a acestei funcții publice, propunem introducerea obligativității dezvoltării profesionale continue.

II. Creșterea rigurozității procedurii de atestare RUR

Proiectul procedurii de atestare manifestă intenția unei evaluări reale, efective, orientate atât spre analizarea cunoștințelor teoretice, cât și a experienței practice, dar și a gândirii vizionare, strategice, specifice funcției de arhitect-șef.

Propunem ca, în acest spirit, la nivelul procedurii să fie stabilite un set de criterii minime privind componența Comisiei de atestare. Acest lucru e motivat de faptul că Regulamentul de organizarea și funcționarea Registrului Urbaniștilor din România are un caracter general, director, fiind necesar ca prezenta procedură să reglementeze, în mod coerent și orientat spre profesionalizare, atestarea arhitecților-șefi. 

În acest sens, insistăm asupra stabilirii prin prezenta procedură a numărului de membri și a organului intern RUR care o propune și/sau aprobă, precum și includerea în Comisia de atestare, cu drept de vot, unor profesioniști cu experiență relevantă în privința atribuțiilor exercitate de arhitectul șef.

În concret, este necesară includerea a doi arhitecți-șefi cu vechime în profesie de minim 10 ani, din care minim 5 ani ca arhitect-șef de nivel 1 sau 2, aceștia cunoscând în concret exigențele  exercitării în concret a funcției; respectiv a unui reprezentant OAR cu vechime în profesie de minim 10 ani, desemnat de OAR, întrucât candidatul trebuie să se pronunțe și în privința edificării construcțiilor – domeniu specific arhitecților. 

Aceste persoane trebuie să dovedească o reputație deosebită în profesie și în funcție, voturile celor 3 neavând o pondere de mai puțin de ⅓ din numărul total de voturi. 

Pentru aceste motive, susținem cel puțin următoarele amendamente la proiectul privind Procedura de atestare a arhitecţilor-şefi şi a specialiştilor care vor să participe la  examenul de ocupare a postului de arhitect-şef:

1. La alineatul (1) al articolului 5, litera d) se modifică și va avea următorul conținut:

„d) corespunzător nivelurilor prevăzute la art. 14 alin. (4), vechime în profesie de minim 5 ani în domeniul studiilor absolvite pentru nivelurile 3 și 4, respectiv de minim 8 ani în domeniul studiilor absolvite pentru nivelurile 1 și 2”

2. Prin renumerotare, articolul 11 devine art. 11 alin. (1),  iar după alineatul (1) se adaugă un nou alineat, alin. (2), care va avea următorul conținut:

„(2) Comisia de atestare include doi arhitecți-șefi cu vechime în profesie de minim 10 ani, din care minim 5 ani ca arhitect-șef de nivel 1 sau 2, cu reputație deosebită în profesie și în funcție, respectiv a unui reprezentant OAR cu vechime în profesie de minim 10 ani, desemnat de OAR, voturile celor 3 neavând o pondere de mai puțin de ⅓ din numărul total de voturi.”

3. La articolul 14, după alineatul (6) se adaugă două alineate noi, alin. (61) și (62), care vor avea următorul conținut:

„(61) Pentru accederea la funcțiile publice pentru nivelurile 1 și 2, proba practică va avea ca specific evaluarea capacității candidatului de a genera și a opera cu elemente de strategie și dezvoltare urbană și teritorială, iar, în subsidiar, documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului.”

În cele din urmă, apreciem că folosirea evaluării ca un prilej pentru identificarea nevoilor de formare profesională continuă este o inovație care are potențialul de a îmbunătăți pregătirea breslei prin programe adaptate realităților din teren. 

Amintim, de asemenea, dorința ca activitatea acestei funcții publice de conducere să fie reorganizată astfel încât să beneficieze de independență și responsabilizare mai mare și încurajăm coordonarea celor două demersuri în vederea realizării unui progres efectiv al instituției arhitectului-șef.

Cu considerație, 

arh. Adrian Pop

Vicepreședinte Ordinul Arhitecților din România, domeniul Normativ

  • DATA PUBLICĂRII 02.12.2019