ANFP Raport referitor la funcția publică de arhitect-șef și la persoanele care îndeplinesc atribuțiile acestei funcții, o analiză a situației la nivel național în urma modificărilor legislative în domeniu

Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) a dat publicității un Raport referitor la funcția publică de arhitect-șef și la persoanele care îndeplinesc atribuțiile acestei funcții, o analiză a situației la nivel național în urma modificărilor legislative în domeniu (modificarea art. 36 din Legea 350).

Ordinul Arhitecților din România remarcă faptul că modificarea legislației, prin lărgirea categoriilor profesionale care au acces legal la funcția de arhitect șef, nu își atinge scopul asumat inițial (un grad de ocupare semnificativ mai mare a posturilor de arhitect șef), dar produce deprofesionalizarea funcției, ceea ce duce la efecte negative în privința funcționării sistemului și, cel mai important, la nivelul calității urbanismului, dezvoltării urbane și a mediului construit – efecte asupra cărora am avertizat încă de la inițierea proiectului de modificare a articolului 36 din Legea 350.

Concluziile analizei ANFP

Analizând informațiile culese, ANFP susține că:

„Modificările legislative menite sa crească gradul de ocupare în ceea ce privește funcția publică de arhitect-șef, respectiv de îndeplinire a atribuțiilor specifice prin alte modalități, nu au avut în totalitate efectul scontat din acest punct de vedere (se poate observa o creștere doar de 0,7% a gradului de ocupare în aproape 18 de luni de implementare a noului cadru legal). Totodată, deși excepțiile prevăzute de lege au scopul de a debloca situația actuală în domeniul arhitecturii și urbanismului, acestea lasă deciziile doar la latitudinea primarilor și a președinților consiliilor județene – fără ca aceștia să fie susținuți de mecanisme și instrumente suficiente de implementare / soluții complementare, iar, în aceste condiții funcționarii publici de conducere sau execuție responsabili cu atribuții în domeniul arhitecturii și urbanismului pot emite documentații de urbanism fără a avea pregătire suficientă în acest domeniu. Aceste schimbări în loc să rezolve situația, în timp, pot deveni o slăbiciune a sistemului, conducând la vulnerabilități de natură juridică, erori în elaborarea și avizarea documentațiilor urbanistice, emiterea de autorizații de construire fără respectarea tuturor prevederilor legale, la o dezvoltare urbană nesustenabilă, etc.

În perioada 01.11.2021 – 01.11.2022 au fost organizate 121 de concursuri pentru ocuparea a 92 de funcții publice specifice de conducere de arhitect-șef, ocupându-se doar 46 funcții publice. Ocuparea acestor posturi nu este influențață doar de numărul redus de specialiști existenți în piața forței de muncă, care îndeplinesc condițiile legale și care doresc să ocupe un astfel de post în domeniul public, ci și de presiunea asupra unei asemenea funcții publice. A deține o funcție publică specifică de conducere de arhitect-șef într-o zonă cu multă activitate înseamnă asumarea unui post care implică multe responsabilități și provocări profesionale, sociale și de natură economică, greu de acceptat, în condițiile unei oferte mai bune din zona privată, care oferă o mai mare flexibilitate, o remunerație mai bună și o libertate profesională, cu incompatibilități și conflicte de interese specifice funcției publice atent ajustate/corelate cu specificul acestei activități”.

Sursa: Agenția Națională a Funcționarilor Publici, februarie 2023

Citiți raportul integral, mai jos.

ANALIZĂ ȘI PREZENTARE SITUAȚIE NAȚIONALĂ REFERITOARE LA FUNCȚIA PUBLICĂ DE ARHITECT-ȘEF ȘI A PERSOANELOR CARE ÎNDEPLINESC ATRIBUȚIILE ACESTEI FUNCȚII

Poziția OAR, fermă pe parcursul încercărilor de modificare a legislației: Arhitect șef doar cu studii de specialitate

Reamintim că Ordinul Arhitecților din România s-a opus în repetate rânduri modificărilor legislative în cauză, mai precis modificării art. 36¹ și completării formațiunii profesionale a arhitectului-șef cu cea de inginer cu specializarea de inginerie economică în construcții la nivelul municipiilor reședință de județ, municipiului București și sectoarelor municipiului București, orașelor precum și la nivelul comunelor.

Referitor la această propunere legislativă din 2020 (PLX201/2020), Ordinul Arhitecților din România a dat publicității poziția sa și a solicitat oficial Președintelui României, în ianuarie 2021, să NU promulge Legea pentru modificarea art. 36¹ din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului și să o retrimită către Parlament, în vederea reexaminării formei actuale.

Puteți consulta luările de poziție OAR pe acest subiect din cursul anului 2020, urmând acest link.

Extras din luările de poziție ale Ordinului

„Apreciem că absolvenții de inginerie economică în construcții nu dețin cunoștințele profesionale necesare pentru întocmirea documentațiilor prevăzute de lege pentru a propune aprobarea planurilor urbanistice generale, zonale și de detaliu, de a emite avize de oportunitate pentru elaborarea planurilor urbanistice zonale inițiate de investitori privați sau de a emite certificate de urbanism și autorizații de construire/desființare.

De asemenea, considerăm că formarea profesională obligatorie a arhitectului-șef implică cunoștințe, abilități și competențe ce formează o viziune generală asupra dezvoltării durabile a comunității și amenajarea teritoriului și urbanism, iar întregul conținut științific dobândit  prin formarea profesională prevăzută de textul de lege în vigoare nu poate fi acoperit în proporție majoritară de către conținutul uneia, ori a mai multor discipline pe care studentul de inginerie economică în construcții le-a promovat.

Prin urmare, este imposibil de conceput că un absolvent al programelor de studii desfășurate pentru specializarea în inginerie economică în construcții poate să aprofundeze niște direcții particulare de studiu și, mai ales, că poate să asigure  realizarea misiunilor, a obiectivelor și obținerea rezultatelor așteptate în îndeplinirea atribuțiilor definitorii pentru un arhitect-șef.

În aceste condiții, modificarea art. 36¹ nu este justificată, cu atât mai mult cu cât noile prevederi nu sunt în măsură să aducă clarificări sau îmbunătățiri ale cadrului legal existent, ci dimpotrivă vor determina deprofesionalizarea personalului din administrația publică și vor influența negativ întregul proces de dezvoltare armonioasă și durabilă a teritoriului național”.

Un nou demers de modificare a condițiilor de ocupare a funcției de arhitect-șef, în 2021 și opoziția OAR

Ordinul Arhitecților din România a fost preocupat în continuare de procesul legislativ de modificare a condițiilor de ocupare a funcției de arhitect șef, transmițând un punct de vedere și în 2021, când un proiect de OUG a fost pus în consultare publică de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Guvern. Ordinul a intervenit consecvent în procesul legislativ de aprobare a Ordonanței în cadrul Parlamentului, emițând puncte de vedere și participând la ședințele Comisiilor Senatului și ale Camerei Deputaților care au fost desemnate să avizeze și să raporteze proiectul de lege de aprobare a OUG 79/2021 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, prin care se modifică condițiile de ocupare a funcției de arhitect șef.

Marți, 11 noiembrie 2021, a avut loc cel mai recent demers al OAR (alături de RUR) pentru a amenda măsurile cu impact negativ asupra mediului construit prevăzute în OUG 79/2021, înainte ca proiectul să fie supus la vot în Camera Deputaților. În cadrul Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din cadrul Camerei Deputaților, OAR și RUR au prezentat un punct de vedere și o serie de amendamente care au rămas fără ecou pentru membri, astfel încât amendamentele susținute nu au fost adoptate.

Detalii despre acest proces derulat pe parcursul anului 2021, aici.