L538/2018 pentru eliminarea timbrului de arhitectură din lista timbrelor culturale a legii 35/1994 pentru Comisia de cultură a Senatului

7 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

CĂTRE: COMISIA PENTRU CULTURĂ ȘI MEDIA A SENATULUI

În atenția: domnului Radu-Cosmin Preda, președintele comisiei

Ref.: Propunerea legislativă B384/2018 pentru modificarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment și amendamentele formulate de Guvernul României.

Scopul instituirii timbrelor culturale este ca sumele colectate din valori fiscale unor bunuri și servicii culturale să fie folosite exclusiv pentru sprijinirea activității organizațiilor de creatori, organizate sub forma unor persoane juridice de drept privat, fără scop lucrativ. Prin urmare, considerăm că este necesar ca sumele încasate din aplicarea timbrului folcloric să fie folosite de o organizație cu acest profil, și nu pentru susținerea unei activități organizate de o instituție publică.[1]

Scopul urmărit de legiuitor prin instituirea acestui timbru îl reprezintă compensarea anumitor precarități bugetare în sprijinirea culturii, prin care se lărgește accesul la cultură. De altfel, mai arată că și în alte țări există aceste taxe parafiscale, cum ar fi în Germania. Așadar, timbrul cultural reprezintă o formă de susținere a culturii și a creației, și nicidecum o afectare a spiritului și literei Constituției.[2]

În anul Centenarului și Anul European al Patrimoniului, dar și în ajunul Președinției României la Consiliul European, alegerile privind sprijinirea culturii sunt definitorii. 

Modul în care statul român alege să colaboreze cu mediul privat, prin intermediul organizațiilor profesionale și a uniunilor de creatori, vor defini nivelul cultural al generațiilor viitoare și modul în care cultura va lucra transversal la o ridicare generală a calității vieții în România.

OBSERVAȚII PRELIMINARE PRIVIND NOUA FORMĂ

  • Acest punct de vedere se va însuma punctelor de vedere trimise anterior pe subiectul timbrului de arhitectură, în cadrul acțiunilor organizației noastre de a clarifica rolul și importanța acestuia pentru mediul cultural, în general și cultura urbană, în particular;
  • În prezent, Guvernul României propune prin intermediul unui punct de vedere virarea sumelor din timbrul de arhitectură către Ministerul Culturii și Identității Naționale;
  • Informațiile privind utilizarea timbrului de arhitectură sunt disponibile public și online pe site-ul oar.archi, modul de utilizare a acestui fond fiind transparent și actualizat. 

Vă supunem atenției obiecțiile Ordinului Arhitecților din România prin care demonstrăm punctual că modificarea legii potrivit intențiilor Guvernului României este fără tăgadă discriminatorie și neconstituțională.

ARGUMENTE ÎN FAVOAREA TEZEI CONFORM CĂREIA PROPUNEREA GUVERNULUI ESTE DISCRIMINATORIE

  1. Rațiunea existenței timbrului de arhitectură, subliniem că acesta este rezultatul unui procent de 0,50/00 din valoarea unei investiții, creația de arhitectură fiind cea care a generat timbrul de arhitectură în cadrul timbrului cultural. Conform Legii 8/1996 privind dreptului de autor, arhitectura este creație și se supune aceluiași regim de drept de autor ca alte arte, cinematografie, literatură, muzică sau spectacole și folclor.

Din punct de vedere al beneficiarilor, propunerea Guvernului vizează astfel lipsirea unei organizații de creatori[3] de un instrument necesar îndeplinirii obligațiilor sale legale. Indiferent de argumentele care s-ar putea lansa, virarea singulară a timbrului de arhitectură către Ministerul Culturii și Identității Naționale presupune o diferențiere nejustificată, cu mențiunea că alte organizații și uniuni de creatori vor avea în continuare posibilitatea de a valorifica sumele încasate în beneficiul domeniului lor cultural.

În această cheie, deși Ministerul Culturii și Identității Naționale are experiență în gestiunea de fonduri culturale, totuși nu este organizație de creatori în sensul Legii timbrului cultural și prin urmare, nu poate substitui atribuțiile unei organizații profesionale, care are aplecarea recunoscută de lege spre protejarea și promovarea produsului de arhitectură și urbanism.

În plus, sumele provenite din timbrul de arhitectură nu sunt destinate exclusiv proiectelor culturale (respectiv segmentul de finanțări acordate de MCIN), ci au o serie de alte destinații care nu ar putea fi satisfăcute prin intermediul activității desfășurate de MCIN, deoarece vizează sprijinirea membrilor arhitecți.

Cu titlu de exemplu indicăm art. 3 din legea 35/1994 literele: 

e) completarea fondurilor destinate susţinerii activităţii tinerilor creatori, interpreţi şi executanţi;

f) sprijinirea materială a creatorilor, interpreţilor şi executanţilor pensionari;

l) susţinerea financiară a premiilor acordate creatorilor şi interpreţilor.

  1. Din punct de vedere al utilizării, așa cum este propus în noua formă legislativă, timbrul arhitecturii nu ar putea fi folosit în alte scopuri, precum cele prevăzute în OUG 76/2018 privind aprobarea Programului de investiţii în domeniul culturii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Având în vedere că legea 35/1994 indică exhaustiv destinațiile sumelor încasate, o derogare de la această nu ar fi validă – conform ierarhiei actelor normative, ordonanțele de urgență au rang inferior în fața actelor adoptate de Parlament.

ARGUMENTE ÎN FAVOAREA TEZEI CONFORM CĂREIA PROPUNEREA GUVERNULUI ESTE NECONSTITUȚIONALĂ

Constituția României recunoaște la art. 9 dreptul asociațiilor profesionalede a contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.

În contextul materializării propunerii Guvernului, dreptul constituțional al OAR de a sprijini arhitecții ar fi încălcat. În plus, semnalăm și nesocotirea art. 33 din Constituție care statuează că statul prin organele sale trebuie să  sprijine cultura națională, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.

Astfel inițiativa executivului din România încearcă diluarea unui cadru creativ funcțional și prolific, riscând dezintegrarea unui domeniu cultural esențial pentru identitatea națională.

CONCLUZII

În punctul de vedere comun al Guvernului se propune introducerea unui nou beneficiar, respectiv o autoritate publică, care nu se află în sfera de beneficiari eligibili pentru utilizarea unei taxe parafiscale.

Taxa timbrului de arhitectură are însă un regimul juridic al unei taxe parafiscale. Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 892 din 25 octombrie 2012 și Deciziei nr. 495 din 4 iulie 2017, taxele parafiscale sunt „instituite în temeiul unor norme juridice adoptate special în acest scop” și reprezintă „acele sume de bani care se colectează fie de organele fiscale, fie direct de beneficiarii respectivelor venituri și se varsă în conturile anumitor instituții publice sau ale altor entități colective, publice sau private, altele decât colectivitățile publice locale sau stabilimentele administrative”. Prin urmare, regimul juridic al taxei timbrului de arhitectură nu permite virarea sumelor de bani către un organ central de specialitate al administrației publice precum este MCIN.

Mai mult, această propunerea poate crea un precedent în dizolvarea sensului timbrului cultural, care să afecteze în timp activitatea tuturor uniunilor de creație și care să elimine unul din fondurile de sprijinire a culturii.

Ținând cont de toate argumentele prezentate și de spiritul în care a fost instituită legea 35/1994, de a sprijini entitățile intrinsec creatoare să ridice actul cultural la un înalt nivel calitativ, vă înaintăm rugămintea de a susține demersul nostru și de a nu neglija normele constituționale și principiul nediscriminării.

Vă mulțumim anticipat pentru efortul de a analiza observațiile noastre.

[1] Nota de fundamentare a Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 123/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical folcloric şi al artelor plastice https://www.senat.ro/legis/PDF/2001/01L435EM.pdf 

[2] Decizia nr. 495/2017 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment

Modificări (…), Text publicat în M.Of. al României, în vigoare de la 03 octombrie 2017.

  1. Argumentul pentru care Ordinul Arhitecților din România beneficiază de timbrul de arhitectură este dat de legea 34/1995 care menționează încadrează în categoria organizațiilor de creatori, deoarece:
    1. are cel puțin 90% din numărul membrilor săi participă nemijlocit la crearea operei din domeniul pentru care se colectează timbrul-arhitectura (art. 2 alin. (4) lit a) legea 35/1994).
    2. în obiectivele din statut să se regăsească activități prevăzute la art. 3 (adică activitățile culturale, aspect îndeplinit atât prin legea de înființare a OAR cât și prin Regulamentul de organizare și funcționare, care cuprinde anumite dispoziții specifice unui Statut (respectând procedural al adoptării).
  • STADIU Aviz de respingere