A doua cercetare ACE pe tema COVID-19: O panoramă Europeană #2

3 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

3 iunie 2020

Consiliul Arhitecților din Europa (ACE) a realizat două cercetări pentru a vedea cum gestionează Organizațiile Membre criza Covid-19, a evalua impactul asupra profesiei și pieței și, nu în ultimul rând, pentru a centraliza informații despre măsurile luate pentru a ajuta IMM-urile și liber profesioniștii să facă față crizei.

Rezultatele primei cercetări, din perioada martie-aprilie, sunt disponibile aici.

A doua cercetare a fost realizată în perioada 12-20 mai 2020, pe baza răspunsurilor primite de la 20 de organizații din Europa, printre care și Ordinul Arhitecților din România, iar concluziile au fost publicate ieri, 2 iunie 2020.

Vă prezentăm, pe scurt, rezultatele acestui studiu.

Informații sau îndrumări adresate arhitecților în contextul pandemiei

Acestea s-au referit în general la:

  • sprijinul financiar oferit de stat (90%);
  • îndrumări juridice privind funcționarea birourilor sau afacerilor (85%);
  • sfaturi economice pentru a ajuta afacerile din domeniu să rămână pe linia de plutire (70%);
  • idei creative, despre noi moduri de a munci post-Covid 19 (50%).

Printre alte măsuri luate de diverse țări, cercetarea ACE a pus în evidență:

  • România, pentru contribuții la cadrul legal privind digitalizarea serviciilor;
  • Olanda, prin sfaturi practice despre cum se poate lucra productiv de la distanță;
  • Slovacia, prin lansarea Premiului CE ZA AR, în ciuda limitărilor impuse de contextul pandemiei.

De asemenea, Ordinul Arhitecților din România a mai fost evidențiat și pentru webinariile pe teme economice și sociale, finanțări, managementul crizelor, dar și pe chestiuni legate de gestionarea psihologică a acestui context dificil.

Măsuri guvernamentale

În direcția guvernelor, Organizațiile Membre au făcut informări sau acțiuni de advocacy cu privire la:

  • măsuri pentru a susține IMM-urile și liber profesioniștii (80%);
  • măsuri post-criză (65%);
  • protocoale pentru mediile de lucru (40%).

Impactul crizei COVID-19 asupra arhitecturii

Cu privire la impactul asupra sectorului arhitecturii, aflăm din cercetare că:

  • proiectele continuă, dar într-un ritm mai lent (90% dintre respondenți);
  • deciziile de investiții sunt amânate (75%);
  • există întârzieri în procesul de aprobare datorate administrației publice care lucrează cu efectiv redus (70%);
  • clienții anulează sau suspendă proiectele (50%);
  • 65% dintre arhitecți au probleme cu întârzieri sau suspendări ale plăților.

De asemenea, în majoritatea țărilor au fost închise temporar șantierele de construcții sau s-au înregistrat încetiniri ale lucrărilor din cauza întârzierii livrărilor de materiale și a măsurilor de protecția muncii.

Lansarea de noi concursuri continuă în majoritatea țărilor (76.5%).

Mai mult de 80% dintre respondenți cred că pandemia va duce la o recesiune în domeniul arhitecturii.

70% apreciază că măsurile luate de guverne pentru a sprijini IMM-urile și liber-profesioniștii sunt adecvate, dar respondenții au menționat și ale măsuri dorite la nivel național sau european, cum ar fi:

  • investiții publice mai mari, în special renovări de clădiri la nivel UE;
  • achiziții publice care să favorizeze investițiile verzi și care să promoveze economia circulară și locală;
  • simplificarea și eficientizarea procedurilor administrative;
  • extinderea, dincolo de luna mai, a subvențiilor pentru IMM-uri;
  • compensații pentru pierderi în termeni de cifră de afaceri ș.a.

“Nimic nu ar trebui să revină înapoi la «normal». Normalul nu a funcționat. Dacă ne întoarcem la cum erau lucrurile înainte, înseamnă că nu am învățat nicio lecție”.

Lansarea de think tank-uri

Mai multe organizații ACE au lansat think tank-uri pentru a reflecta asupra felului în care pandemia va afecta realizarea clădirilor și planificarea urbană în viitor, ținând cont de parametri noi, cum ar fi:

  • distanța socială în spațiile publice și la muncă;
  • amenajarea casei ca spațiu de muncă;
  • regândirea birourilor și spațiilor în care se muncește;
  • accelerarea tranziției ecologice ca motor economic;
  • locuințe accesibile, renovări eficiente energetic ș.a.

Rezultatele detaliate ale cercetării pot fi consultate ONLINE.