Analiza serviciilor publice în domeniul culturii, temă pentru creşterea capacităţii administrative

2 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

Ordinul Arhitecţilor din România a participat, luni, 10 septembrie 2018, la Reuniunea de tip focus grup pentru propunerile de standard pentru serviciile publice descentralizate din domeniul culturii, din cadrul proiectului “Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice şi pentru sprijinirea dezvoltării pe plan local”  (SPC), cod SIPOCA 9.

Obiectivele întâlnirii au fost:

  • discutarea de standarde de calitate şi, după caz, de cost pentru cele 13 servicii.
  • Identificarea provocărilor întâmplinate în procesul de completare a datelor în platforma SALT pentru domeniul cultură
  • Dezbatere cu privire la competenţele UAT realizat direct de autoritatea publică locală vs cele realizate prin intermediul instituţiilor publice de cultură (provocări tipice colectării de date)

Scopul proiectului:

1. Elaborarea unui HG cu privire la standardele de calitate şi cost, care să faciliteze utilizarea fondurilor publice printr-o metodologie clară

2. Verificarea capacității reale a UAT-urilor de a gestiona baze de date care să centralizeze date ale instituțiilor din subordine sau din aria UAT-urilor.

Ideea proiectului este analiza consecințelor rezultatelor primului val de descentralizare, pe următoarele servicii identificate:

1. Serviciul public de gestionare a activității muzeelor şi colecțiilor

2. Serviciul public de gestionare a monumentelor de for public

3. Serviciul public de protejare a mormintelor şi operelor comemorative de război

4. Serviciul public de gestionare a activității bibliotecilor

5. Serviciul public de protejare a patrimoniului cultural mobil

6. Serviciul public de protejare a monumentelor istorice

7. Serviciul public privind susținerea şi promovarea culturii scrise

8. Serviciul public de gestionare a cinematografelor

9. Serviciul public de gestionare a activității așezămintelor culturale

10. Serviciul public de acordare a finanțărilor nerambursabile

11. Serviciul public de organizare de proiecte, programe și acțiuni culturale

12. Serviciul public de gestionare a activității instituțiilor de spectacole sau concerte şi a companiilor de spectacole

13. Serviciul public de asociere și aderare la asociații naționale și internaționale în vederea cooperării, promovării și valorificării culturii și patrimoniului în țară și în străinătate.

14. Serviciul public de gestiune a timbrelor culturale.

Serviciul public de protejare a monumentelor istorice   

Din dezbatere a reieșit că descentralizarea asimetrică a dus în practică la desființarea unor servicii prin lipsa de reglementare clară a atribuțiilor fiecărei unități administrative în parte. Există zone gri între primărie, poliția locală, direcțiile pentru cultură şi consiliile județene, care au dus la lipsa de efectivitate a legii.

În legătură cu timbrul, nu s-au exprimat idei, nefiind multe persoane din departamentele economice ale UAT-urilor. 

În privința standardelor de cost şi calitate, au fost multe discuții privind dificultatea de a realiza standarde de cost. S-a recunoscut că cele mai multe fonduri sunt orientate spre evenimente publice care “sunt la marginea culturii” şi că, în general, evenimentele cu mesaj cultural mai efectiv nu sunt sprijinite din cauza impactului mai mic. S-a constatat lipsa unei viziuni-strategii generale de acordare pe mai multe paliere, a monitorizării rezultatelor şi a evaluării periodice a surselor de finanțare. 

La discuţie au participat reprezentanţi MDRAP, experţi şi 20 participanţi la focus-grup care fac parte din Consilii judeţene, primării, direcţii de cultură, instituţii de cultură, muzee şi bibliotecţi din câteva judeţe din România. 

Un alt subiect important a fost prezentarea platformei https://salt.gov.ro care doreşte să adune date din teritoriu.

Alte informaţii disponbile momentan se pot găsi la adresa http://www.ddap.ro/