Salvați Sinaia

4 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

UN PEISAJ ȘI O ARHITECTURĂ ÎN PERICOL

Așa cum formulează Noua Cartă de la Atena 2003, document ce sintetizează viziunea Consiliului European al Urbaniștilor asupra orașelor, istoria a demonstrat că viitorul este determinat în mare măsură de trecut, și prin urmare tendințele ce se manifestă astăzi trebuiesc privite cu un ochi critic. Este limpede că soluțiile ce operează în teritoriul fizic nu pot rezolva toate problemele economice și sociale, dar vigoarea economică, sănătatea naturii, stabilitatea comunității nu pot fi menținute fără un cadru fizic coerent. Așa că reabilitarea centrului istoric, redefinirea amplasamentelor pentru activitățile economice, conservarea mediului natural și păstrarea moștenirii arhitecturale nu pot fi despărțite de efortul pentru o dezvoltare durabilă.

Este evident că în spațiul fizic al orașului Sinaia au loc evoluții îngrijorătoare. Ne gândim la:

  • Efectele asupra orașului generate de un traseu al autostrăzii, care nu a luat în considerare măsuri de protecție împotriva poluării vizuale și fonice. Puțini dintre locuitorii orașului cunosc aceste efecte, interacțiunea între proiect și comunitate nu funcționează.
  • Orașul Sinaia își pierde cu repeziciune identitatea pentru că fronturile de pe drumul de tranzit București-Brașov sunt greșit administrate. Prin inserții de clădiri cu regim mare de înălțime, cu desfășurări lungi, pe latura vestică a drumului, panorama Bucegilor este anulată. In felul acesta, dreptul accesului vizual la un patrimoniu public de interes național este confiscat. Este evident că topografia locului impune altă soluție: anume realizarea unor fronturi cu cornișe înalte pe latura estică.
  • Parcele tradiționale, trasate la începuturile dezvoltării orașului, au fost în timp ocupate rațional, în respectul variatei topografii a locului. Astăzi aceste parcele sunt divizate până la suprafețe critice de aproximativ 300 mp, indiferente la energia reliefului, la regimul pâraielor și torenților și defrișate pentru a face loc construcțiilor.
  • Structura solului este profund afectată de intervenții iresponsabile, care au generat deja alunecări de teren, antrenând uneori imobile – monumente istorice, cum se întâmplă cu casa N. lorga de pe Calea Codrului sau în zona fostei vile Albina, amândouă așezate pe un vâlcel. Prăbușiri de maluri și ziduri de sprijin precum și alunecări se produc acum în porțiuni atât de importante ale Sinaiei cum este strada Furnica (e prăbușit zidul de sprijin spre strada Aosta).
  • Recente despăduriri masive în zona străzilor  Cășăriei, Aosta  și Furnica au dus la alunecări dramatice antrenând și prăbușirea unei vile de pe strada Cășăriei. Structura glisantă a terenului in această zonă e cunoscută de multă vreme (în anii 50 a alunecat vila Mița Biciclista), dar aceasta nu a împiedicat o dezvoltare imobiliară irațională, cu urmări grave
  • Cele mai multe construcții istorice din centrul orașului Sinaia au fost făcute la începutul secolului 20 de arhitecți notorii. Proiectele de reabilitare a acestor structuri, întocmite acum, înglobează expertize care deturnează proiectul către demolare și reconstrucție exhaustivă, chiar dacă aceste clădiri pot fi restaurate fără probleme.
  • Este evidentă o scădere a calității proiectării de arhitectură și a performanțelor de realizare, datorate necunoașterii sitului, superficialității în documentarea inițială de teren cu privire la mediu, peisaj și date geologice.
  • Este evident că imaginea generală a orașului s-a degradat considerabil. Concepția și practica urbanistică se dovedește incapabilă să protejeze și să dezvolte spiritul locului.

PRIN URMARE, PLEDĂM PENTRU RESTRUCTURAREA POLITICII PUBLICE ȘI PRACTICILOR DE DEZVOLTARE ALE ORAȘULUI SINAIA 

Iată care sunt pașii pe care îi propunem:

  • E nevoie de conștientizarea urgentă a proceselor grave instalate în Sinaia și luarea unor măsuri energice în zona istorică a orașului, unde se pune problema securității și siguranței unor perimetre importante.
  • Arhitectura și peisajul trebuie să emane direct din datele reale ale Sinaiei: climat, topografie, istorie și practica de construcție.
  • 0 problemă esențială a acestui demers este găsirea unor noi forme de cooperare care să asigure ca marea majoritate a populației să participe complet și activ la deciziile privitoare la destinul Sinaiei.
  • În cazul orașului Sinaia, trebuie renunțat la urbanismul derogatoriu care funcționează acum. Dezvoltarea valabilă a orașului a avut loc cu aplicarea unor masuri stabile, capabile să asigure echilibrul pe termen lung între comunitatea locuitorilor, peisaj și caracteristicile naturale ale locului.

De aceea, se recomandă întocmirea unui P.U.G. realist, care să pornească de la înțelegerea lucidă a situației dramatice a orașului, să identifice soluții noi pentru extinderea Sinaiei, pe de o parte, și conservarea echilibrată a centrului istoric, pe de altă parte. Este imperios necesară includerea pe lista monumentelor istorice a unor clădiri reprezentative, a unor ansambluri și a unor porțiuni de peisaj care reprezintă identitatea orașului.”

Președinte
Arh. Șerban Sturdza
03.03.2007