Simplificarea legislației aplicabilă proiectelor cu finanțare europeană

4 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

Vineri, 27 aprilie 2018, orele 10.00, a avut loc la sediul Guvernului o întâlnire a Grupului de Lucru pentru Simplificare, având ca temă simplificarea legislației și a procedurilor care guvernează atragerea și implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii finanțate din fonduri europene.

Ședința a fost prezidată de Bogdan Rogin, Consilier de Stat, coordonator al grupului de lucru.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai:

  • asociațiilor unităților administrativ-teritoriale (UAT): (AOR, AMR, UNCJR și ACOR) – în calitate de beneficiari publici ai fondurilor UE;
  • Autorităților de Management și organismelor intermediare: AM POR, POIM, PNDR, OI-ADR, AFIR;
  • ministerelor și instituțiilor publice subordonate acestora, cu atribuții privind reglementarea și/sau administrarea fondurilor europene, domeniul achizițiilor publice sau domeniul infrastructurii și construcțiilor: MFE, MFP-ANAF, MDRAP (reprezentat de dna. Diana Țenea), MT, MADR-AFIR, ANAP;
  • organizațiilor profesionale de interes public (OAR și AIIR).

Din partea OAR au participat: arh. Michaela Gafar și c.j. Adriana Stoian-Iordache.

Dezbaterea a pornit de la discutarea problemelor identificate de reprezentanții unităților administrativ-teritoriale (UAT) în cadrul implementării unor proiecte cu finanțare europeană. Problemele identificate vizează o gamă largă de aspecte precum: dificultatea obținerii finanțărilor respective (de ex.: se reproșează Ghidurilor de finanțare faptul că au un nivel de exigență prea ridicat și că sunt “inflexible”,  din cauza aprobării lor prin Ordin de ministru); lipsa personalului de specialitate necesar pentru implementarea proiectelor cu finanțarea europeană în cadrul unor UAT-uri; durata excesiv de lungă a procedurilor de licitații, reglementată de legislația în vigoare privind achiziţiile publice; obstacole birocratice în obținerea autorizației de construire; imposibilitatea realizării recepției parțiale pe obiective în cazul implementării parțiale a proiectului (de ex. de cel puțin 60%); imposibilitatea modificării/ adaptării proiectului între momentul depunerii și cel al contractării.

În urma acestor dezbateri, moderatorul discuției a anunțat că are în vedere unele măsuri de simplificare, printre care:

  • abrogarea H.G. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice;
  • abrogarea H.G. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice – conținutul acesteia urmând a fi păstrat sub formă de ghid.

Ulterior, s-a menționat faptul că standardele de cost prevăzute în H.G. 363/2010 au fost elaborate intern de către autoritățile publice competente, fără realizarea unor studii de piață și că aceste standarde au avut inițial cu caracter orientativ.

De asemenea, unii reprezentanți ai asociațiilor UAR-urilor s-au pronunțat în favoarea abrogării standardelor de cost.

Arh. M. Gafar a luat cuvântul în cadrul ședinței, susținând următoarele:

  • reglementări cu referire la H.G. 907/2016, indiferent de opțiunea de legiferare aleasă: SF-ul să nu stabilească definitiv soluția, astfel ca proiectul să poată fi îmbunătățit ulterior, inclusiv cu actualizarea valorii contractului de proiectare; prevederea unor marje de toleranță la indicatorii tehnici între fazele de proiectare; neprevederea listelor de cantități în stadiul SF/ DALI; realizarea SF/DALI să se realizeze doar pentru lucrările în care este cu adevărat necesar;
  • referitor la H.G. 363/2010: în principal, susținem alinierea la practicile europene de înlocuire a standardelor de cost cu elaborarea anuală a unor indicatori de cost pe tipuri de investiții, culeși din piața construcțiilor. În subsidiar, este necesară cel puțin actualizarea standardelor de cost odată cu inflația, precum și neaplicarea acestora la intervențiile asupra monumentelor istorice.
  • mulțumiri adresate MDRAP pentru calitatea proiectului de teze prealabile ale Codului ATUC și pentru invitația adresată OAR de a se implica în procesul de elaborare a acestora.

Alte aspecte de interes menționate în cadrul ședinței:

Bogdan Pușcaș, președintele ANAP, a precizat că instituția pe care o reprezintă are în vedere noi modificări la legislația privind achizițiile publice, modificările propuse fiind în avizare interministerială și vizând aspecte precum: eliminarea strategiei anuale de achiziții publice, simplificarea procedurilor de achiziție directă și a condițiilor şi modalităților de aplicare a procedurii simplificate.

De asemenea, a anunțat că, potrivit unor modificări recente ale legislației privind achizițiile, începând cu 15 iulie a.c. ANAP nu va mai verifica toate procedurile de achiziții (peste pragul legal), ci doar 15% din totalul acestora. În plus, ANAP nu va mai verifica aspecte ce țin de fondurile europene, ci doar respectarea procedurilor privind achizițiile publice.

În săptămâna 7 – 11 mai, reprezentanții OAR și dl. Bogdan Rogin vor participa la o întâlnire pentru a detalia poziția OAR cu privire la subiectele discutate în cadrul ședinței.