Bucureștiul lui Mircea Eliade: film documentar și expoziție în mansarda MNLR

Suntem cu toții invitați să călătorim prin Bucureștiul interbelic pe urmele scriitorului Mircea Eliade, prin intermediul unui video-tur ghidat, alcătuit din 4 episoade, în preambulul expoziției Bucureștiul lui Mircea Eliade, de la Muzeul Național al Literaturii Române.

Pornind de la cartea Andreei Răsuceanu, care dă titlul proiectului video și expoziției, putem călători vizual prin orașul real al perioadei interbelice și, totodată, prin orașul ficțional București, așa cum a fost descris în operele lui Mircea Eliade.

VIDEO TUR GHIDAT

Andreea Răsuceanu – scriitoare, autoare a cărții „Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară“, Sorin Alexandrescu – profesor universitar la Universitatea București și fondator CESI și Eugen Ciurtin – istoric al religiilor și co-fondator al Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române sunt gazde – ghid ale celor 4 episoade.

Alături de ei, vom parcurge Străzile Melodiei – Plăcerei – Sfinților – Bolintineanu-Domniței & Liceul Spiru Haret, mitologica Stradă Mântuleasa, Bucureștiul lui Eliade și al familiei lui, Institutul de Istorie a Religiilor – Strada Palade nr. 43 – Biblioteca Academiei Române – Restaurantul Monte Carlo din Cișmigiu.

EPISODUL 1: Străzile Melodiei – Plăcerei – Sfinților – Bolintineanu – Domniței & Liceul Spiru Haret

Eugen Ciurtin ne introduce în poveste:

„Strada pe care ne aflăm este strada Melodiei. La începutul secolului al XX-lea, această stradă, colț cu strada Sfinților și cu strada Bolintineanu găzduia o casă cu un cat, care a fost demolată în 1934-35, și pe locul căreia s-a ridicat acest bloc unde a apărut, la centenarul nașterii lui Mircea Eliade, o placă comemorativă cu două greșeli „de tipar“: „filosof al religiilor“, în loc de „istoric al religiilor“, și 9 martie 1907 – când data lui de naștere, știm astăzi, este 13 martie stil nou.

Mansarda, însă, nu era aici. Mansarda lui, care e cunoscută în toate limbile astăzi, pentru că memoriile lui au fost traduse pe toate continentele, era de fapt plasată la intersecția Melodiei cu Bolintineanu.(…)”

EPISODUL 2: Strada Mântuleasa, în centrul mitologiei bucureștene a lui Mircea Eliade

Andreea Răsuceanu explică:

„Mircea Eliade reușește să impună în literatura română cea mai puternică, și cred că cea mai convingătoare mitologie urbană, mitologie bucureșteană. E vorba, în primul rând, despre un București mitic, în mijlocul căruia ne și aflăm, în triunghiul străzilor Mântuleasa – Popa Soare – Pache Protopopescu, dar și despre un altfel de București, un București modernist, sau despre un București violent, despre care exegeții au vorbit mai puțin.

(…)xpoziția care poate fi văzută la Muzeul Național al Literaturii Române, lângă Calea Victoriei, în mansarda de acolo, poartă numele „Bucureștiul lui Mircea Eliade“, ca și cartea pe care am scris-o în urmă cu 8 ani, „Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară“, și va încerca să reconstituie o bună parte din Bucureștiul interbelic așa cum îl știm din proza lui Mircea Eliade și memorialistica sa, prin intermediul lumii virtuale și al instalațiilor.”

EPISODUL 3: În casa construită de Marcel Iancu lângă Foișorul de Foc, despre Bucureștiul lui Eliade și al familiei lui

Sorin Alexandrescu, în dialog cu Cosmina Goagea:

„Mircea nu a locuit aici niciodată, a locuit numai mama mea, sau sora lui, singura dată când a venit în această casă, pe cât știu, a fost în 1942, când a fost și ultima lui venire în România, a venit de la Lisabona, a stat numai două sau trei săptămâni, și cu acea ocazie a fost făcută și o fotografie, pe o terasă a casei, în care apare și Mircea fotografiat de tatăl meu, alături de mama mea. Eu nu apar în fotografie, pentru că aveam numai vreo 5 ani (…)”.

EPISODUL 4: Institutul de Istorie a Religiilor – Strada Palade nr. 43 – Biblioteca Academiei Române – Restaurantul Monte Carlo din Cișmigiu

Eugen Ciurtin ne povestește:

„Ultima dată în Bucureștiul lui, Eliade a venit – pentru trei săptămâni – în iulie 1942, în plin război. Din nefericire a venit prin Berlin, unde l-a văzut pe Carl Schmitt. Aceasta este casa unde a locuit începând cu 1935: strada Palade 43, acum Bd. Dacia 141. (…)

E foarte tineresc apartamentul acesta, din care marile ferestre sunt fiecare câte-un vast panou pe care este zugrăvit un cer albastru de vară peste dantelăria unor copaci înverziți, totul cu o grație și atmosferă de nesfârșire calmă și plăcută în sine, ca a tablourilor japoneze“.

EXPOZIȚIA „BUCUREȘTIUL LUI MIRCEA ELIADE“ 

Expoziția, deschisă la mansarda Muzeului Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8, București, oferă o serie de fotografii actuale ale străzilor menționate, alături de câteva fotografii de epocă. La o primă vedere, ceea ce a rămas în realitatea construită din orașul lui Eliade este o consistentă colecție de arhitectură neoromânească, eclectică și modernistă.

Expoziția este structurată pe 7 teme mari, așa cum apar ele pe harta alăturată. Dincolo de arheologia urbană a numelor de străzi, de trasee ale personajelor și al tramvaiului 14, de scene ale unor evenimente sau de tipologii de case, 7 instalații cinematice oferă un comentariu artistic asupra unora dintre pasajele literare selectate.

Inspirate de tehnici de film de la începuturile cinematografiei, cele 7 instalații vă invită să le experimentați pentru a declanșa o secvență animată, sau pentru a vă recompune propriul București al lui Eliade.

Gazda expoziției, mansarda Muzeului Literaturii, este un spațiu cu podele de lemn și bârne care ar putea să vă evoce chiar mansarda din strada Melodiei în care Eliade și-a petrecut copilăria și adolescența. Cu alte cuvinte, locul perfect pentru a începe o hoinăreală a imaginației într-un oraș fantast.

Acesta este un proiect al Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR), în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, Filiala București (OAR București).

• Curator: Cosmina Goagea.
• Creative director: Constantin Goagea.
• Film documentar: Andreea Răsuceanu, Sorin Alexandrescu și Eugen Ciurtin.
• Camera, sunet și editare video: Cristina Baciu.
• Studiu arhitectură, design expozițional, ilustrații, texte, sunet, interactivitate: Zeppelin Design / Cristina Ginara, Ioana Naniș, Alexandru Voicu, Alexandru Ivanof, Emanuel Birtea, Andrei Angelescu, Maria Mora
  Documentare foto: Andreea Cel Mare.
• Coordonator expoziție și evenimente MNLR: Gabriela Toma, Olimpia Novicov.

Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul arhitecturii.