De-a Arhitectura: interviu cu arh. Daniela Maier, președinte Filiala Teritorială Transilvania a OAR

DE VORBĂ CU PREŞEDINŢII FILIALELOR ORDINULUI ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

Asociația De-a Arhitectura a inițiat în februarie 2019 o serie de scurte interviuri cu preşedinţii filialelor locale, cu scopul de a lua pulsul filialelor OAR în legătură directă cu campania de popularizare a „Timbrului de Arhitectură”. Prin aceste materiale, se evidențiază rolul și importanța profesiei de arhitect, precum și impactul în comunitate al finanțărilor din fondurile „Timbrului de Arhitectură”. 

Continuăm seria de interviuri cu arh. Daniela Maier, preşedinte al Filialei Teritoriale Transilvania (Cluj, Alba, Bistriţa-Năsăud, Sălaj) a Ordinului Arhitecţilor din România.

De ce aţi ales să deveniţi arhitect? Ce v-a motivat să alegeţi un rol activ ca arhitect în cadrul organizaţiei profesionale?

Am avut marele noroc ca bunicul meu să mă inițieze de foarte mică în descoperirea orașului. Ne-am plimbat mult, am descoperit locuri și am aflat detalii care au avut un impact deosebit asupra mea. Deși au trecut mulți ani de atunci, ele continuă să fie o sursă de inspirație pentru mine și o motivație suplimentară în a mă implica, prin arhitectură, în viața comunității.

Am avut marea șansă de a întâlni, pe tot parcursul formării mele, profesori, oameni care au reușit să îmi devină modele de viață. În excursiile organizate de învățătoarea noastră, doamna Aurora Ilie, am fost angrenați în proiecte care acum, după mai mult de 30 de ani, pot fi considerate demersuri avangardiste. Abordarea participativă, pluridisciplinaritatea au fost strategiile prin care am învățat cine suntem, ce ne dorim și ce drum să alegem.

Am studiat atunci locuințele tradiționale din bârnă, văioagă, cărămidă arsă și trecerea spre locuința modernă. Legea sistematizării, „Tragerea la linie” promulgată de Maria Tereza în 1772 a fost prima mea întâlnire cu reglementările urbanistice. Pot spune că experiența acestei expediții din clasa a VI-a m-a influențat și m-a inspirat în proiectele culturale în care m-am implicat ulterior.

Cum credeţi că percep cetăţenii profesia de arhitect şi rolul arhitectului în societate? Cum credeţi că vă văd tinerii şi copiii ca arhitect?

Îndrăznesc să cred că profesia noastră este din ce în ce mai vizibilă și înțeleasă la adevărata ei valoare. Sunt convinsă că proiectele culturale, cum este și De-a Arhitectura, au un rol substanțial în această „ieșire la lumină” a profesiei noastre. Ele au un impact direct în educația și formarea tinerilor. Fiecare filială a Ordinului a desfășurat proiecte inspirate de comunitatea locală ce au definit rolul real al arhitectului în societate.

Desigur, există în continuare arhitecți, oameni din administrație sau dezvoltatori care nu sunt conștienți de impactul pe care îl au compromisurile făcute acum asupra viitoarelor generații.

Încercăm, prin proiectele culturale generate de filiala noastră, să atragem cât mai mulți tineri și copii aproape de arhitectură, de spațiul public. Prezentările noastre sau tururile ghidate pe care le organizăm sunt adaptate în funcție de vârsta tinerilor participanți. Încercăm să fim cât mai creativi și să nu ne împiedicăm de bariera limbajului de specialitate.

Ce impact vă doriţi să aibă filiala pe care o conduceţi în viaţa comunităţilor locale?

Filiala pe care o conduc este implicată în foarte multe activități dedicate arhitecturii și mediului construit, organizate la nivel local de către administrație, parteneri ai filialei sau evenimente generate de noi.

Programele noastre, evenimentele despre arhitectură, sunt construite în funcție de interesele și categoria de vârstă a participanților. Elementul comun al tuturor acestor proiecte este că toate au secțiuni dedicate comunității (în special tinerilor și copiilor), dar și relației dintre arhitect, comunitate și administrație.

Și, iată, se împlinesc, în curând, zece ani de la debutul primului proiect de acest fel, Scena Urbană.

Abordarea aleasă de filiala noastră a făcut ca, în multe localități din regiune, să construim relații strânse de colaborare cu administrațiile locale, în special datorită colaborării pentru proiectele dedicate comunităților locale. Îmi doresc ca arhitecții din filială să fie cunoscuți atât prin lucrările lor, cât și prin implicarea în dezvoltarea unui mediu construit fără compromisuri, în care copiii noștri să se simtă „acasă”.

Vă rugăm să ne spuneţi dacă aţi auzit de Asociaţia De-a Arhitectura şi dacă sunteţi familiarizată cu programele desfăşurate de aceasta, dacă şi de ce credeţi că este importantă introducerea în curricullum şcolar a unui curs de educaţie de arhitectură şi mediu construit pentru copii şi adolescenţi?

Desigur! Nu doar că am auzit, dar am susținut mereu acest proiect, ce poate fi o șansă extraordinară pentru profesia noastră. OAR Transilvania a susținut nu doar diplomatic, ci și financiar realizarea proiectelor concepute în cadrul programului De-a Arhitectura în două din școlile clujene.

Identitatea, calitatea, coerența, funcționalitatea și siguranța sunt calități pe care avem șansa să le reintroducem în spațiul construit doar prin educarea viitorilor beneficiari și specialiști în spiritul valorilor reale și perene ale arhitecturii.

Cum pot fi făcute vizibile în comunitatea dumneavoastră proiectele finanţate de Ordinul Arhitecţilor din România prin fondurile strânse din taxa „Timbrul Arhitecturii”?

Prin implicarea cât mai multor profesioniști din arhitectură dar, mai ales, din domeniile conexe, în proiecte comune, prin parteneriate pe termen lung cu școli și universități la nivel local, național sau internațional, prin abordarea unor subiecte cu impact evident asupra calității mediului construit.

Ce cuvinte-cheie (sau sintagme) aţi alege pentru a ilustra justificarea existenţei taxei „Timbrul Arhitecturii”?

Cred că este bine să justificăm existența acestei taxe prin evidențierea în termeni cât mai simpli a beneficiilor pe care susținerea proiectelor culturale și a educației în acest domeniu le pot avea asupra calității vieții.

• Vrem arhitectură.
• Taxă pentru „acasă”.

***

Mulțumim De-a Arhitectura pentru acceptul de a prelua integral această serie de interviuri și a le publica pe site-ul Ordinului.

Ordinul Arhitecţilor din România finanţează o parte a programelor Asociaţiei De-a Arhitectura prin taxa „Timbrul Arhitecturii”. De la începutul anului 2016, De-a Arhitectura este proiect cultural prioritar al OAR.

De-a Arhitectura este o reţea de oameni cu idei similare, la nivel naţional şi internaţional, care cred că arhitectura şi mediul construit oferă resurse preţioase în îndrumarea copiilor şi a tinerilor către cetăţenia activă şi aprecierea valorilor culturale.

Prin programele de educaţie oferite, utilizând metode non-formale şi experienţa arhitecţilor voluntari care devin ghizi pentru copii la clasă, prin parteneriatul şi dialogul cu dascălul şi cu şcoala, începând cu 2011 De-a Ahitectura contribuie la cultivarea în generaţiile viitoare a prestigiului profesiilor implicate în domeniului arhitecturii şi urbanismului şi la crearea unui nou model de cetăţean: implicat, informat, interesat de mediul în care trăieşte şi de contribuţia pe care o poate aduce la acesta.