De-a Arhitectura: interviu cu arh. Ștefan Chițimuș, preşedinte Filiala Muntenia de Sud-Est

DE VORBĂ CU PREŞEDINŢII FILIALELOR ORDINULUI ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

Asociația De-a Arhitectura a inițiat în februarie 2019 o serie de scurte interviuri cu preşedinţii filialelor locale, cu scopul de a lua pulsul filialelor OAR în legătură directă cu campania de popularizare a „Timbrului de Arhitectură”. Prin aceste materiale, se evidențiază rolul și importanța profesiei de arhitect, precum și impactul în comunitate al finanțărilor din fondurile „Timbrului de Arhitectură”. 

Iată interviul realizat cu arh. Ștefan Chițimuș, preşedinte al Filialei Teritoriale Muntenia de Sud-Est (Buzău, Călăraşi, Ialomiţa, Vrancea) a Ordinului Arhitecţilor din România.

DE CE AŢI ALES SĂ DEVENIŢI ARHITECT? CE V-A MOTIVAT SĂ ALEGEŢI UN ROL ACTIV CA ARHITECT ÎN CADRUL ORGANIZAŢIEI PROFESIONALE?

Întrucât în ultimii ani de liceu militar viitorul meu se îndrepta către o carieră militară cu care nu rezonam, alegerea mea a fost una de deraiere de la acest parcurs. Având înclinații pentru desen, arhitectura a fost una dintre opțiuni. Nu cunoșteam foarte bine fenomenul atunci când am făcut această alegere, dar mă bucur că am făcut-o.

În cadrul organizației am simțit nevoia de a mă implica deoarece am crezut că pot schimba mentalitatea din cadrul breslei, unde majoritatea membrilor proveneau dintr-o epocă unde meritocrația își avea statutul de element abstract, iar cei tineri nu prea își înțelegeau locul și rostul. Am simțit că pot ajuta la crearea unei comunități unde arhitecții se pot cunoaște, pot comunica, pot împărtăși idei și în afara sistemului rigid de ședințe și conferințe al organizației.

CUM CREDEŢI CĂ PERCEP CETĂŢENII PROFESIA DE ARHITECT ŞI ROLUL ARHITECTULUI ÎN SOCIETATE? CUM CREDEŢI CĂ VĂ VĂD TINERII ŞI COPIII CA ARHITECT?

Din păcate, în societate, arhitectura este percepută ca ceva abstract, ceva ce se întâmplă în alt strat, diferit de aria ei de cunoaștere și înțelegere. Deși societatea este mare consumatoare de arhitectură, nu înțelege acest lucru și nu reușește întotdeauna să identifice rolul arhitectului în viața ei. Tinerii, din fericire, ca și mari utilizatori ai tehnologiei informaționale, ar putea să umple aceste  goluri educaționale. În orice caz, am auzit destul de des la cei tineri că a fi arhitect este „cool”.

CE IMPACT VĂ DORIŢI SĂ AIBĂ FILIALA PE CARE O CONDUCEŢI ÎN VIAŢA COMUNITĂŢILOR LOCALE?

Oamenii trebuie să înțeleagă rostul fiecărei meserii, așa cum de mici, copiii înțeleg rolul doctorului și mai apoi pe cel al pompierului, polițistului, dascălului, etc. Sarcina filialei ar fi să conștientizeze comunitatea cu privire la rolul arhitecturii în viața ei și să contureze mai bine imaginea arhitectului ca profesionist.

VĂ RUGĂM SĂ NE SPUNEŢI DACĂ AŢI AUZIT DE ASOCIAŢIA DE-A ARHITECTURA ŞI DACĂ SUNTEŢI FAMILIARIZAT CU PROGRAMELE DESFĂŞURATE DE ACEASTA, DACĂ ŞI DE CE CREDEŢI CĂ ESTE IMPORTANTĂ INTRODUCEREA ÎN CURRICULLUM ŞCOLAR A UNUI CURS DE EDUCAŢIE DE ARHITECTURĂ ŞI MEDIU CONSTRUIT PENTRU COPII ŞI ADOLESCENŢI?

Da, sunt relativ la curent cu acțiunile asociației și mă bucură acest demers. Copiii ar trebui să fie ajutați să înțeleagă că tot ce văd, vizitează, fotografiază într-un oraș este creația cuiva, a unui arhitect care a început de la o coală albă de hârtie și că toate obiectele pe care le folosesc zi de zi au pornit de la o schiță făcută de cineva. Astfel, ei ar dobândi o mai mare înțelegere în a judeca mediul în care trăiesc și cum ar putea fi îmbunătățit. De aceea ar fi important să existe un astfel de curs.

CUM POT FI FĂCUTE VIZIBILE ÎN COMUNITATEA DUMNEAVOASTRĂ PROIECTELE FINANŢATE DE ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA PRIN FONDURILE STRÂNSE DIN TAXA „TIMBRUL ARHITECTURII”?

În ziua de astăzi mediul online este cel mai nimerit pentru promovarea acestui tip de proiecte.

CE CUVINTE-CHEIE (SAU SINTAGME) AŢI ALEGE PENTRU A ILUSTRA JUSTIFICAREA EXISTENŢEI TAXEI „TIMBRUL ARHITECTURII”?

Un pas în plus pentru arhitectură.

                                                                                                                                                              ***

Mulțumim De-a Arhitectura pentru acceptul de a prelua integral această serie de interviuri și a le publica pe site-ul Ordinului.

Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) finanţează o parte a programelor Asociaţiei De-a Arhitectura prin taxa „Timbrul Arhitecturii”. De la începutul anului 2016, De-a Arhitectura este proiect cultural prioritar al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR).

De-a Arhitectura este o reţea de oameni cu idei similare, la nivel naţional şi internaţional, care cred că arhitectura şi mediul construit oferă resurse preţioase în îndrumarea copiilor şi a tinerilor către cetăţenia activă şi aprecierea valorilor culturale.

Prin programele de educaţie oferite, utilizând metode non-formale şi experienţa arhitecţilor voluntari care devin ghizi pentru copii la clasă, prin parteneriatul şi dialogul cu dascălul şi cu şcoala, începând cu 2011 De-a Ahitectura contribuie la cultivarea în generaţiile viitoare a prestigiului profesiilor implicate în domeniului arhitecturii şi urbanismului şi la crearea unui nou model de cetăţean: implicat, informat, interesat de mediul în care trăieşte şi de contribuţia pe care o poate aduce la acesta.