Impresii de la Congresul Mondial al Arhitecților UIA, Copenhaga, 2-6 iulie 2023 (zilele 2 & 3)

Dialogurile principale ale congresului: Francis Kéré: Regândirea resurselor – Cum să realizezi mai mult cu mai puține resurse (Keynote Dialogue: Rethinking Resources – How To Do More With Less)

Dialogul principal al zilei de marți, 4 iulie, l-a avut drept protagonist pe renumitul arhitect Francis Kéré, laureat al Premiului Pritzker pentru Arhitectură în 2022. Trecerea de la o ideologie a exploatării resurselor la o ideologie de proiectare circulară și restaurativă este fundamentală pentru a schimba arhitectura și mediul construit pentru a deveni mai durabile. Sesiunea a prilejuit o examinare a strategiilor pentru o nouă ingeniozitate în arhitectură și o discuție alertă despre cum să readucem mediul construit în interiorul limitelor planetare.

Un dialog inspirat și care inspiră, alert, cu umor, dar mai ales cu responsabilitate, în fața unei săli arhipline, în care Kéré, rememorându-și bibliografia complet atipică, atât pentru noi, cei din nordul global și din vestul global, cât și pentru oricine altcineva, a revenit asupra unor teme recurente în gândirea și arhitectura lui:

De la utilizarea inteligentă a resurselor locale (pentru care este bine cunoscut), la angajamentul social și cultural al arhitectului, întreaga sa activitate de arhitect și universitar este infuzată de simțul responsabilității și al datoriei față de ceilalți, de la familie și familia extinsă (pe care o menționează în discursurile lui publice) și până la comunitate.

Arhitectura poate și trebuie să răspundă unor necesități reale și majore – educație, sănătate, cultură – într-un mod inteligent și eficient, iar proiectele lui Francis Kéré o demonstrează cu supra-măsură.

Rezultatul unei astfel de abordări este arhitectură de cea mai înaltă calitate premiată la cel mai înalt nivel (Premiul Pritzker).

Ștefan Bâlici, Președintele Ordinului Arhitecților în România

Câteva exemple de lucrări, în galeria foto (sursa kerearchitecture.com): Primul proiect al lui Francis Kéré – Școala Primară din Gando, Burkina Faso (finalizat în 2001, Premii: Premiul Aga Khan pentru Arhitectură 2004, Premiul Global pentru Arhitectură Durabilă 2009), respectiv Casa medicilor – clinica chirurgicală și centrul de sănătate din Léo. Mai multe detalii, aici, respectiv aici.  

Diébédo Francis Kéré, fondator și director, Kéré Architecture, câștigător al Premiului Pritzker 2022 Francis Kéré este un arhitect burkinabé de renume internațional și laureat al Premiului Pritzker pentru Arhitectură în 2022. Francis Kéré este recunoscut pentru abordarea sa de pionierat în ceea ce privește designul și modurile durabile de construcție. Vocația sa de a deveni arhitect vine dintr-un angajament personal de a servi comunitatea în care a crescut și o credință în potențialul transformator al frumuseții. Mai multe detalii: https://uia2023cph.org/speaker/francis-kere/

Minik Rosing este profesor de geologie la Universitatea din Copenhaga. Cercetările sale se concentrează asupra impactului vieții asupra evoluției geologice a Pământului. Când și cum a apărut viața pe Pământ? Când a evoluat fotosinteza? Putem stimula viața pentru a atenua schimbările globale în chimia atmosferei și a oceanelor și pentru a limita schimbările climatice rezultate? Acestea sunt întrebările (foarte) mari pe care Minik și echipa sa le explorează. În dialogul său principal cu Francis Kéré, Minik ți-a propus să explice cum milioane de ani de evoluție ne-au modelat modul în care gândim despre resursele Pământului și despre modul în care le consumăm și cum putem evolua în mod colectiv către o paradigmă mai durabilă a resurselor. https://uia2023cph.org/speaker/minik-rosing/

Connie Hedegaard a fost comisarul european pentru acțiune climatică între 2010 și 2014, perioadă în care a condus negocierile în vederea adoptării cadrului UE 2030 pentru climă și energie. 

Jan Gehl despre Orașe pentru oameni – 50 de ani mai târziu (Cities for people – 50 years later Jan Gehl Keynote Talk)

În urmă cu mai bine de 50 de ani, în 1971, Jan Gehl a publicat cartea fundamentală Life Between Buildings (Viața între clădiri), devenind astfel părintele unei gândiri complet noi despre proiectarea și dezvoltarea orașelor. Prima carte a lui Gehl și publicațiile ulterioare au declanșat o confruntare cu paradigma orașelor centrate pe mașini din anii 1950 și 1960 și s-au concentrat pe cartografierea și descrierea intervențiile favorabile oamenilor în infrastructura orașelor.  În cadrul unei conversații cu Rob Adams, prieten de lungă durată și coleg designer urbanist, Jan Gehl a rememorat cei peste 50 de ani de experiență în proiectarea orașelor pentru oameni. Moderatoarea discuției –  Camilla van Deurs, arhitecta șefă a orașului Copenhaga (din 2019) și colaboratoare a lui Gehl timp de două decenii – a oferit un laudatio maestrului, trecând în revistă, printre altele, momentele în care influența și proiectele acestuia au contribuit la transformarea capitalei Danemarcei într-unul dintre cele mai locuibile orașe din lume.

Teme UIA23CPH: Design for Inclusivity, Design for Resilient Communities

Marți, 4 iulie, în a doua zi de congres, în fața unui auditoriu arhiplin, legendarul arhitect, urbanist și iubitor al orașelor pentru oameni, Jan Gehl a reflectat cu umor și modestie asupra celor cinci decenii de “misionarism” în slujba orașului incluziv, călătorii ce l-au purtat din Danemarca, prin America și Asia, până-n Australia. Gehl a insistat asupra importanței primilor ani de căutări urbane, parcurși în stradă, alături de studenții facultății de arhitectură din Melbourne.  Rob Adams, arhitect șef al orașului Melbourne, a reflectat asupra contribuției lui Gehl la formularea măsurilor ce au făcut ca Melbourne, la fel ca si orașul natal a lui Gehl, Copenhaga, să câștige ani la rând o poziție fruntașă pe podiumul celor mai locuibile orașe de pe glob.

Laudatio-ul făcut de Camilla van Deurs, arhitect șef al orașului care găzduiește Congresul UIA și colaboratoare a lui Gehl timp de două decenii, a fost primit de către Jan Gehl cu același umor inconfundabil și reconfortant, maestrul recunoscând că se află “doar la jumătatea carierei”.

Cele doua prezentări keynote, ca și discuția ce le-a urmat, au subliniat nevoia de simplificare a modului în care planificăm și normăm densitățile orașelor noastre, forma spațiilor și a clădirilor sale, regulamentul Cérda fiind oferit ca exemplu ideal din punct de vedere conceptual.  Deloc întâmplător, din perspectiva acestei observații, Barcelona va fi gazda viitorului congres UIA în 2026.

Cristian Blidariu, Vicepreședinte OAR Educație și pregătire profesională

Studenții la arhitectură membri în delegația OAR prezintă standul preferat de la Congres (partea 1)

Lorena Petcu (Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București) despre Standul concursului “120 Hours”

Standul concursului “120 Hours” de la UIA Copenhaga 2023 aduce în atenția vizitatorilor lucrările studenților internaționali participanți la ediția XI a competiției. Aceasta s-a desfășurat între 27 martie și 1 aprilie și a avut ca temă “Biografia unei clădiri – povești ale sustenabilității”.

Creând o poveste desenată a unei clădiri existente sau imaginare, o treceai prin mai multe etape ale vieții: naștere, tinerețe, maturitate și moarte/renaștere. Printre lucrările expuse, găsim chiar si proiecte făcute de studenții români de la universitățile de arhitectura din țara noastră.

Lorena Petcu (UIUIM, București)

Concursul “120 Hours” este cea mai renumita competiție internațională de arhitectura pentru studenți, făcută de studenți.  Aceasta competiție are la baza gândirea unui concept și comunicarea in echipa de 1-3 persoane timp de 120 ore de la primirea temei. Subiectul propus presupune un răspuns arhitectural complex. La Copenhaga a fost anunțat faptul că ediția XII a competiției “120 Hours” va avea la bază teme abordate la Congresul Mondial UIA 2023 și că va reprezenta încă o oportunitate pentru discuția despre sustenabilitate, dintr-un punct de vedere critic.

Sebastian Sgaroiu (Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Timișoara) despre Standul UTOPIA – Danish Royal Academy – Climate Group

Instalația “UTOPIA” este realizată de Grupul climatic al Academiei, un grup interdisciplinar compus din studenți de licență si master al Academiei Regale Daneze. Scopul acestei instalații este de a inspira și de a educa participantul în legătură cu criza climatică si nevoia abordării urgente a acesteia.

Instalația în sine încurajează persoanele sa își ofere o mica fereastră pentru odihnă, pentru reflectare și reculegere. Un spațiu contemplativ care devine un refugiu într-un mediu extrem de stimulant, vibrant si dinamic, cu scopul de a reflecta asupra temei principale ale acestui congres, sustenabilitatea. Gândirea utopică este primul pas către implementarea unei schimbări radicale și modelarea unei lumi noi, unui viitor colaborativ si pozitiv.

Instalația creează acest spațiu prin cele 33 de straturi de foi vopsite, reciclate de la DD, care au fost colorate folosind vopsele cradle-to-cradle. Foile sunt suspendate de sârme, unde diverse decupaje creează un spațiu asemănător peșterii de adăpost. Suprapunerea acestor foi realizează un filtru vizual si auditiv, la interior aflând-se un nucleu intim. Astfel se conturează tema unui spațiu in spațiu.

Sebastian Sgăroiu, FAUT

În cursul zilei de 4 iulie, în cadrul congresului de la Copenhaga a fost organizată și o vizită la Royal Danish Academy, unde cei interesați au putut vizita o expoziție a absolvenților. Expoziția absolvenților NEW DESIGN & ARCHITECTURE prezintă 250 de noi absolvenți, iar proiectele lor demonstrează modul în care arhitectura și designul pot genera schimbare și noi cunoștințe.

“Grădina Verticală – Pepiniera” prezentată ca proiect reprezentativ pentru temele principale ale Congresului Mondial UIA din 2023, la standul Comisiei pentru Practica Profesiei UIA.

Arhitectul Vlad Gaivoronschi, reprezentantul OAR în Comisia pentru exercitarea profesiei a Uniunii Internaționale a Arhitecților UIA și parte din delegația OAR la congres, marchează împlinirea a 29 de ani de existență – ca o veritabilă “Coloană Vertebrală ” a UIA – a Comisiei pentru Practica Profesiei (PPC).

Împreună cu Comisia dedicata Educației în Arhitectură și cea de Sustenabilitate, Comisia pentru Practica Profesiei a organizat un stand expozițional comun la Bella Center din Copenhaga. Pe parcursul Congresului aici au loc prezentări și mese rotunde pe diferite teme relevante pentru exercitarea profesiei de arhitect.

Printre altele, într-o prezentare digitală organizată în cadrul expoziției standului, fiecare membru al Comisiei PPC a girat cate un proiect interpretând temele majore ale Congresului – Sustenabilitate și Echitate – din țara pe care o reprezintă. România este reprezentată în această galerie de proiecte de “Grădina Verticală – Pepiniera” din Timișoara – Capitală Europeană a Culturii.

Standul Ordinului Arhitecților din România și kitul UIA 2023 x OAR, foarte populare la Copenhaga

Sute de profesioniști ai domeniului arhitecturii au trecut zilele acestea pe la standul OAR din centrul expozițional Bella Center, inima Congresului Mondial al Arhitecților UIA, Copenhaga, 2023. Filmul Making of , mobilierul din prelată reutilizată, cartolinele cu răspunsuri la provocarea “Cea mai sustenabilă clădire e cea care există deja în orașul tău. Tu cum poți contribui?” și, nu în ultimul rând, sacoșele OAR x UIA 2023 au fost în centrul atenției și au iscat conversații care vor avea cu siguranță ecou mai departe.