Raport sintetic al delegației OAR la Congresul Mondial UIA 2023 Copenhaga

Congresul Mondial al Arhitecților UIA 2023 – o sinteză a rapoartelor delegației OAR

Prezența României la Congresul Mondial al Arhitecților (2-6 iulie) a însemnat participarea cu un stand în urma unui concurs organizat de OAR alături de o delegație formată din membri OAR în grupurile de lucru UIA/delegați la Adunarea Generală, cinci studenți selectați de la cele cinci universități de arhitectură din țară și echipa câștigătoare a concursului pentru stand. Prezența echipei ateliercetrei (standul OAR) a fost posibilă mulțumită sprijinului Institutului Cultural Român, în timp ce studenții au beneficiat de sprijinul Ambasadei României în Danemarca, care ne-a fost alături și la inaugurarea standului OAR (3 iulie) desfășurată cu participarea Excelenței Sale Ambasadorul României, domnul Anton Niculescu.

Dezbateri, speakeri cu notorietate mondială, sesiuni științifice

Participarea la congres a permis delegaților accesul la o serie de conferințe și dezbateri ale grupurilor de lucru UIA, conferințe pe cele 6 sub-teme ale Congresului, dezbateri, susținute de intervenții keynote și conferințe ale unor paneluri pe tematici specifice cum ar fi reconstrucția Ucrainei, finanțarea NEB sau dedicate tinerilor – Next Generation. De menționat este că pe data de 3 iulie, arh. Mina Sava (împreună cu echipa De-a arhitectura) a susținut prezentarea: Empowering teenagers through built environment education, while experimenting (in)the public space.  Lucrarea a fost selectată din cele aproape 750 de contribuții din întreaga lume trimise spre evaluare comisiei panelului Science Track a congresului și va fi publicată într-o publicație academică. Tema lucrării ilustrează experiențele avute de echipă în cadrul programului educațional pentru adolescenți și tineri Urban Up.

Pavilioane dedicate obiectivelor ONU pentru dezvoltare durabilă

De menționat sunt și pavilioanele tematice dedicate țintelor de dezvoltare durabilă, răspândite în orașul gazdă a Congresului. Pavilioanele au fost amplasate în locuri cu public și traifc semnificativ, cu atenție la așezarea în spațiile publice, astfel că mesajul acestora se combină în mod fericit cu un plus al percepției spațiale. Pavilioanele SDG UIA (Sustainable Development Goal) au fost construite din materiale reciclabile și reutilizabile, pentru a reduce amprenta de carbon: Tower of Wind, Architecture in Brick, Obel Award-Unpavilion, The Raft, Bio-Center, From 4 to 1 Planet. 

O scenă pentru bune practici și principii pentru viitor

Congresul a fost o ocazie valoroasă de networking și dialog cu organizații și arhitecți din întreaga lume și de reflecții și perspective actuale asupra unor problematici-cheie. În afară de cele zece lecții de la Copenhaga, care însumează printre concluziile care s-au desprins din intervenții, prezentări și din întreaga experiență a Congresului, membrii delegației OAR au notat următoarele bune practici, aspirații și idei care ar fi necesar de transpus în România:

• implicarea cetățenilor în procesele de proiectare și planificare este un factor important în responsabilizarea comunităților și un răspuns la multe din problemele cu care societățile se confruntă în prezent;
• reziliența orașelor și calitatea vieții nu pot fi obținute fără un departament de planificare urbană centralizat și cu profesioniști competenți;
• deciziile trebuie luate pentru viitor, nu pentru moment;
• trebuie colaborat cu toate generațiile pentru a crea ceva rezistent în timp;
• trebuie asimilat si integrat rolul pe care tehnologia si educația îl au împreună în progresul global;
• dezbaterea deschisă și căutarea comună a soluțiilor sunt cheia către o arhitectură de calitate;
• un centru al arhitecturii ca instituție-cheie în educarea tineretului, a societății în ansamblul ei favoarea arhitecturii și care să sprijine mediului profesional deopotrivă cu toți actorii implicați în acest domeniu.

Viitorul e Next Gen

Conferințele academice, dar și panelurile keynote au evidențiat impactul pe care tinerii arhitecți și cercetători îl au transformarea paradigmatică a designului sustenabil, prin implementarea unor metodologii si tehnologii noi în raport cu consumul de resurse spațiale și materiale. OAR își propune să susțină inițiativele de cercetare și învățare ce formulează soluții sustenabile, prin răspunsuri, oportuniste – in linia exprimata de Francis Kéré – specifice condițiilor economice, sociale si culturale ale României. Aceste observații vor ghida viitorul grup de lucru al DPC ce are menirea nu doar de a formula un nou regulament de burse adresat tinerilor arhitecți, dar și de a trasa criteriile și metodologia de selecție a viitoarelor proiecte de dezvoltare profesională continua. Temele și ethosul discursiv al întregului congres, expoziția de diplome a academiei, expozițiile din DAC si pavilioanele dedicate,  oferă departamentelor de DPC, dar și celui dedicat Culturii Profesionale, șansa reformulării curriculumului de subiecte parcurs atât în interiorul profesiei, cât și al mediului academic din România.    

Arh. Cristian Blidariu – Vicepreședinte OAR DPC

Lecțiile Copenhaga, în România

În condițiile în care România nu are planificare urbană la nivelul administrațiilor locale și dezvoltarea urbană se face fărâmițat strict la inițiativa privată, iar legile în domeniu sunt sub permanentul asalt retrograd al celor care nu înțeleg gravitatea fenomenelor cu are omenirea se confruntă (reducerea spațiilor verzi, creșterea derogărilor în construcții etc.), modelele și ideile dezbătute în cadrul Congresului ar trebui puse pe agenda publică din țară. Este vital ca proiectarea și planificarea urbană să înțeleagă și să includă natura în orașe, nu din obligația unui procentaj minimal cerut în lege și pe zonele reziduale (neconstruibile) de parcelă sub formă de ceva gazon și ceva arbuști sau copaci ornamentali, ci ca o resursă de sănătate, reglaj climatic și biodiversitate necesar ca sistemele complexe urbane să supraviețuiască și să crească calitativ. Din acest punct de vedere, arhitecții sunt încă o profesie vitală și cu rol important, care nu poate fi neglijat de către societate și politică. 

Arh. Raluca Munteanu – membră comisia UIA pentru Educație

Standul OAR și campania recircle.me

Experiența congresului a însemnat și prezența organizațiilor membre UIA cu standuri legate de tematica și sub-temele congresului, Sustainable Futures: Leave no one behind. Echipa câștigătoare a concursului OAR pentru stand a fost formată din arhitectele Diana Cânța, Georgiana Cobuz, Anamaria Lazăr și Nicoleta Simina, sub îndrumarea arhitectei coordonatoare Anamaria Moldovan, care au propus un concept de stand și o campanie pe una din sub-temele Congresului – rethinking ressources.

Am ales să ne concentrăm pe provocările legate de reutilizarea resurselor în proiectele de arhitectură și să lansăm un concurs pe această temă pentru că, deși în ultimul timp practica reutilizării fondului construit existent pentru noi funcții este larg adoptată prin politica de arhitectură a diferitelor țări din Uniunea Europeană, există încă diferențe semnificative de la o țară la alta. În România, de exemplu, procentul lucrărilor de reconversie sau restaurare este minim. Se simte lipsa conștientizării valorilor multiple ale clădirilor existente, dublată de lipsa unor strategii financiare viabile, durabile și etice, care să conducă la păstrarea și activarea memoriei, culturii și vieții sociale prin reutilizarea fondului construit. Ne bucură faptul că echipa care s-a ocupat de realizarea standului și de campanie s-a concentrat pe importanța fiecărei clădiri în efortul pentru sustenabilitate și pe reutilizare ca tactică prioritară – un principiu care, de fapt, a fost inclus în cele 10 lecții ale Congresului din Copenhaga (Lecția 3 – Structurile construite existente trebuie întotdeauna reutilizate în primul rând).

Arh. Ștefan Bâlici – președinte OAR

Vizitatori, impresii și reacții la stand

Încă din prima zi de Congres au trecut pragul standului aproximativ 360-380 participanți, care au luat contact și dezbătut conceptul standului și mesajul asociat, și au primit materialele promoționale ale campaniei Recircle me #rethinkingresources: sacoșa de pânză (omniprezentă apoi în spațiile congresului), plicul din materialul reciclat, cartolina roșie decupată – ramă pentru fotografiile clădirilor sustenabile, foiță de calc cu descrierea conceptului. Dovada că standul a avut impact asupra vizitatorilor prin mesaj, interacțiune sau autenticitate este că mulți dintre ei au revenit fie pentru a împărtăși gânduri ulterioare vizitării sau pentru a prezenta intervenția României în congres unui cunoscut. 

Pe tot parcursul congresului, au fost întâmpinați la stand numeroși vizitatori cu care a avut loc un schimb de informații despre procesul care a stat la baza prezenței OAR la UIA 2023: competiția lansată, varianta aleasă câștigătoare și procesul realizării standului și kiturilor promoționale, campania lansată și posibilitățile de contribuție personală a celor prezenți, schimb de impresii pe baza temei cheie a campaniei de promovare: ‘The most sustainable building is the one already in your city’. 

În total, peste 1000 vizitatori au trecut pragul standului în cele trei zile ale Congresului la Bella Center Copenhaga (3-4-5 iulie).

Răspunsul lor este îmbucurător: în jur de 300 de cercuri decupate completate cu opinii personale ale vizitatorilor standului (din toată lumea): avantaje, dezavantaje, sfaturi, recomandări sau piedici privind subiectul reutilizării, restaurării, re-funcționalizării fondului construit și exemple de bune practici.

Dintre propunerile vizitatorilor invitați să imagineze o continuare mesajului The most sustainable building is the one already in your city’ AND …. / BUT …, selectăm câteva din care rezultă aprecieri, gânduri, îngrijorări și preocupări comune în diverse colțuri ale lumii legate de disponibilitatea resurselor, de politicile publice, de folosirea judicioasă a resurselor disponibile, grija pentru prezervarea clădirilor de patrimoniu și a memoriei evocate de acestea, atenția pentru incluziune, mediu și economie circulară.

The most sustainable building is the one already in your city  AND….

• … Reusing building or their components is a first step for a more sustainable and circular future. Circular economy is the way to go.
• … In my city (Milan) in Italy industrial old buildings are being converted into university buildings. On the one hand, these spaces are agreable, and on the other hand they are sutainable.
• … Ireland faces dereliction in rural towns and a housing crisis. We must reuse small towns to create new life and shelter for all of us.
• … A good building is that one who receive the people and contribute to restore the planet. All systems must work together.
• … And should be treated carefully
• … It’s gives a value to the city and the people.
• … The building already existing must be better known and understood.
• The most sustainable building is the one already in your city BUT…
• … It is not enough- our sustainable building won’t sustain us for long – we need to do more together as a society.
• … First, in my country (Brazil) we must deal with and solve the social inequality.
• … I see a challenge in the ownership of the buildings we are trying to transform.
• … Is the material going to be safe? I love innovation.
• … My concern is the quality and the strength of the reused material of construction.
• … We need strong political will to make sure that people will take up to all the initiative.

Dincolo de propunerea jucăușă adresată vizitatorilor de a completa cartolinele cu mesaje care evocă oportunități și provocări legate de reabilitarea clădirilor, mulți vizitatori din numeroase țări au notat pur și simplu diverse gânduri legate de The most sustainable building is the one already in your city, inspirate de campanie, cum ar fi:

• It makes the city more inclusive.
• It is about an efficient use of resources.
• And we need to see potential in what we already have.
• Reuse is a human act of kindness with the environment and love for the memory of a place and hope for the future.
• For an intelligent and ethical use of resources!
• No natural resources destroyed!
• I support totally! We are trying to do the same back home – Malaysia.
• I’m from Korea. We’re also very interesting about sustainable building and tried to build many sustainable structures mostly using solar systems.
• Sustain, reuse and rebuild!

Răspunsul comunității online a pasionaților de arhitectură

Campania derulată prin platforma Instagram a avut un reach de peste 8000 de utilizatori (peste 5000 prin intermediul contului OAR, 3187 direct pe contul nou creat @recircle.me) și va fi administrată în continuare de ateliercetrei, tânăra echipă care a creat soluția de design câștigătoare pentru pavilion. 10 kituri au fost trimise câștigătorilor apelului la contribuții foto pentru pagina @recircle.me de pe Instagram: 23 participanți români la concursul organizat până în data de 2 iulie.

Noi fotografii ale “celor mai sustenabile clădiri” apar în spațiul virtual (Instagram) pe măsură ce participanții la congres se întorc în orașele lor de origine cu ajutorul filtrului foto special conceput, disponibil gratuit și pe contul recircle.me. Dar, probabil cel mai important, postările din social media și reacțiile la acestea pot reprezenta scânteia pentru o dezbatere incluzivă extrem de necesară despre meritele și provocările reutilizării fondului construit.

Campania este activă în continuare și așteaptă contribuții pe pagina de Instagram recircle.me.

Copenhaga, Capitală mondială a arhitecturii

Orașul Copenhaga este cel mai mare “muzeu” în aer liber de arhitectură și de design urban contemporan de calitate, un oraș verde și un model în termeni de sustenabilitate, drept pentru care a fost desemnat Capitală Mondială a Arhitecturii 2023. Experiența prezentărilor, ale pavilioanelor din afara Congresului și vizitele conexe congresului au oferit posibilitatea înțelegerii orașului și observării unor proiecte speciale, toate marcate de implicarea activă a comunității. De asemenea, Copenhaga este orașul bicicletelor și al oamenilor activi. Viața în Copenhaga nu a fost acum 30 de ani la fel, orașul suferind o transformare profundă printre altele datorată înlocuirii treptatate a mașinii cu bicicleta. Acesta este rezultatul unor politici de mobilitate urbană coerente susținute de întreaga activitate a cunoscutului Jan Gehl și care poate fi sintetizată în aceste cuvinte: „We need to create a city for people, not cars”.

Orașul oferă numeroase exemple de restaurări și reconversii. Spre exemplu, grădina spitalului Bispebjerg, un proiect de restaurare realizat de arhitecții peisagiști Erik Brandt Dam and Charlotte Skibsted, premiat cu premiul  „Best urban space in Copenhagen 2022”, este un exemplu special de includere a naturii în spațiul public și în activitățile zilnice. Grădina a devenit atât spațiu accesibil public, cât și loc pentru pacienți. Restaurarea a respectat principiile și liniile directoare ale proiectului originar, dar în mod discret și simplu a creat și spații intime pentru pacienți și detalii de accesibilizare pentru fiecare pavilion. S-a urmărit refacerea vegetației și completarea ei, dar în spiritul reducerii eforturilor de întreținere și al creșterii biodiversității. Grădina a devenit terapeutică în primul rând spiritual, dar și practic, prin modul în care încurajează pacienții să o utilizeze. Succesul și aprecierea enormă de care se bucură a crescut renumele spitalului și responsabilitatea acestuia de a o întreține corespunzător și de a o extinde în același spirit în zona noilor pavilioane care se construiesc în prezent. Este o lecție deosebit de importantă și pentru România în ceea ce privește înțelegerea dotările sanitare, dincolo de spații funcționale, și cu privire la includerea naturii în procesul terapeutic. 

Mai recent, Copenhaga și-a asumat ținte ambițioase de îmbunătățire a vieții urbane după pandemie, prin realizarea de 7 noi parcuri, spații verzi la 300 m de fiecare locuință, spații de sport și relaxare cât mai aproape de locuințe și extinderea spațiilor exterioare ale școlilor. 

De menționat și că Centrul de Arhitectură Danez (DAC) – o clădire fanion a capitalei daneze, descrie ambiția acestui oraș de a fi capitală mondială a arhitecturii dincolo de 2023. Experiența DAC a fost, pentru toată delegația OAR, o excelentă introducere în tema program a  unui posibil viitor muzeu al arhitecturii din România. DAC propune vizitatorilor două expoziții: „Copenhagen in Common” și “So Danish!”. Prima este o ilustrare a istoriei arhitecturii în Danemarca, extrem de condensată, dar bine structurată și accesibilă publicului larg, din care reiese accentul puternic pus pe comun și comunitar: de la piețe și spații urbane, care încurajează comunitatea unită a unui sat din marele oraș, până la locuințe pentru studenți create din containere maritime vechi cu zone comune spațioase. În Danemarca, tradiția gândirii comunitare și implicarea cetățenilor în arhitectură sunt foarte puternice. Cealaltă, o expoziție dedicată orașului Copenhaga, prezintă evoluția și proiectele recente ale sau în curs de realizare, atât din punct de vedere arhitectural, cât și din punct de vedere social, de mediu, politic, economic. Istoria recentă a orașului gravitează în jurul investiției în cultură și în arhitectura de calitate și incluzivă, prin care persoanele vulnerabile (bătrâni, copii, persoane cu handicap, ș.a.) să se simtă în siguranță și să beneficieze de accesibilitate. Spațiile publice numeroase și bine gândite, cât și accentul pus pe mijloace de deplasare prietenoase cu mediul sunt de asemenea o marcă a orașului. Calitatea vieții și dezvoltarea orașului își au originea într-o politică centrate pe acestea. 

În cadrul congresului au intervenit în diverse conferințe personalități pe tema co-creării orașelor sustenabile, numeroase exemple valoroase venind chiar din Copenhaga. Astfel, Christine Auclair a vorbit despre campania „world urban” si despre sloganul UIA 2023 „leave no one behind”, care ar putea fi reformulat astfel: „leave no one and no place behind”. Jacob Bundsgaard, primar al orașului Aarhus (Danemarca) a exemplificat felul în care agenda sa politică este îndreptată către crearea de condiții necesare oamenilor din oraș, comunităților și către bunăstarea acestora. Didier Vancutsem a pus accentul pe soluții benefice naturii – cea mai simplă fiind plantarea de mai mulți copaci – și pe decarbonizarea orașelor, cel mai bun exemplu de „așa da!” fiind chiar Copenhaga. Mette Skjold a vorbit despre natura si biodiversitate și despre faptul că ar trebui să se construiască astfel încât sa nu lăsăm nicio specie neglijată.

Ceea ce îmi ramâne după această scurtă luare de contact direct cu arhitectura daneza este încrederea extraordinara a societății daneze (administrație, mediu politic, mediu de afaceri, societate civilă) în virtuțile arhitecturii. Dincolo de a avea grijă de patrimoniu, care se face în mod foarte serios și profesional, este uimitoare tradiția modernității, de la Arne Iacobsen la cei de azi, este remarcabilă încrederea în arhitectura contemporană capabilă sa poarte o ștafetă mai departe. Copenhaga este Capitală a Arhitecturii datorită mediului construit de calitate edificat în ultimele decenii.

Arh. Vlad Gaivoronschi – reprezentat OAR în grupul de lucru UIA PPC

Unul dintre evenimentele-conexe ale Congresului a inclus și expoziția proiectelor de diploma a Academiei Regale de Arhitectura – una din instituțiile importante din Danemarca în care se formează specialiștii de mâine ai orașelor. Această ocazie a permis realizarea unei excelente radiografii a modului în care temele sustenabilității sunt abordate în acesta scoală de prestigiu. Vizitatorii au notat în primul rând formatele deschise ale diplomele, problematicile contemporane și în dialog cu chestiuni politice, sociale, de mediu, dar și cuplarea lor pe unități tematice – aspect ce prefigurează specializările pe care absolvenții le pot urma ulterior în interiorul profesiei.  

Alegerile UIA

            Congresul a fost urmat de Adunarea Generală și de alegeri în urma cărora s-a ales o noua echipă de conducere a UIA. Președinta nou aleasă, doamna Regina Gonthier (Elveția), și-a prezentat recent agenda în care declară că va pune accentul pe o guvernare transparentă, pe monitorizarea evoluției profesiei și pe dezvoltarea durabilă. Printre obiectivele sale de mandat se numără:

• Menținerea dialogului cu actorii globali de luare a deciziilor și instituțiile academice;  
• Implicare pentru ca vocea UIA să conteze și să aibă un impact
• Expertiză arhitecturală ca răspuns la provocările de mediu și climatice;
• Promovarea dimensiunii culturale a arhitecturii, colaborarea interdisciplinară, abordarea holistică, un mediu construit de înaltă calitate în conformitate cu cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU, servicii arhitecturale bazate pe calitate și orientate către soluții și condiții echitabile pentru practică;
• Obținerea recunoașterii arhitecturii ca o disciplină de interes public, o condiție-cheie pentru a permite profesiei să-și asume responsabilitățile.