Punct de vedere al OAR pe tema Proiectului de Lege privind Codul Patrimoniului Cultural

3 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

LATER EDIT 11 aprilie

În completarea amendamentelor trimise anterior prin adresa nr. 473 din data de 1 aprilie 2022, pe care o regăsiți mai jos în articol, Ordinul Arhitecților din România a transmis Ministerului Culturii un nou document cu observații, care punctează de asemenea faptul că varianta de Cod pusă în dezbatere are extrem de multe puncte slabe, care nu servesc interesului de protejare a patrimoniului cultural.

Totodată, Ministerul Culturii a anunțat azi, 11 aprilie, prelungirea termenului de transmitere a propunerilor și observațiilor scrise, pe tema proiectului de Lege privind Codul Patrimoniului Cultural. Entitățile interesate sunt invitate să își transmită observațiile la adresa de e-mail [email protected] sau fax, la nr. 021/222.85.43, până la data de 11 mai 2022.

Ordinul Arhitecților din România a transmis azi Ministerului Culturii o serie de amendamente și observații la Proiectul de Lege privind Codul Patrimoniului Cultural, aflat în consultare publică până la data de 11 aprilie 2022. Vă invităm să transmiteți în continuare observații către Ministerul Culturii cu privire la proiectul de cod care poate fi consultat AICI

Ordinul Arhitecților din România consideră contraproductiv modul în care a fost elaborat acest cod, fără implicarea reală a mediului profesional și a celui academic, neglijând meritul societății civile și refuzând prin textul normativului implicarea sectorului ONG în domenii cheie precum formarea profesională, conservarea, cercetarea sau monitorizarea stării patrimoniului.

Ordinul se raliază poziției Academiei Române cu privire la observațiile legate de protejarea patrimoniului arheologic, în special la eliminarea teledetecției dintre „acțiunile umane, altele decât cercetarea arheologică”, a problemei restrângerii atribuților de avizare din partea Comisiei Naționale de Arheologie și a inoportunității atestării specialiștilor și experților din domeniul patrimoniului cultural imobil de către INCFC, o instituție care nu deține o expertiză în domeniul monumentelor istorice.

Astfel, în loc să simplifice lucrurile, Codul oferă aceleași atribuții unor organizații și instituții diferite, trimiterile încrucișate find menite a crea confuzie.

Având experiența unor evenimente recente considerăm necesară introducerea unei secțiuni noi care să analizeze și să indice direcții de intervenție prioritară de protejare și punere în siguranță a patrimoniului în cazul calamităților naturale, a conflictelor armate sau a pandemiilor, promovarea identităţii naționale prin prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural fiind definit ca obiectiv strategic de apărare al țării în Strategia Națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024.

Mult așteptatul Cod al Patrimoniului trebuie văzut, în ceea ce privește patrimoniul construit, numai în corelare cu Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor elaborat de Ordinul Arhitecților din România, care se află și el, deși a pornit mult mai târziu decât primul, în prag de consultare cu factorii interesați. Este un moment de interes maxim pentru lumea construită de la noi, fără precedent și fără mari șanse de a se repeta.

Ordinul Arhitecților din România își arată disponibilitatea de a colabora îndeaproape cu Ministerul Culturii pentru restructurarea și îmbunătățirea acestui cadru normativ vital pentru viitorul patrimoniului cultural.

Observațiile și propunerile transmise de Ordin, elaborate de Grupul de lucru Patrimoniu al Ordinului Arhitecților din România în termenul scurt alocat consultării publice, pot constitui un punct de plecare în această discuție.

În lipsa disponibilității restructurării normativului pe baza unui dialog cu mediul profesional și academic propunem respingerea variantei de Cod pusă în consultare publică.

Vă prezentăm mai jos Punctul de vedere și Amendamentele transmise către minister.