1
FAQ
1
Ce este și ce face OAR
2
Cadru legislativ și normativ
3
Catalogul de servicii OAR
4
Membri ai organizației
5
Grupuri de lucru
6
Grupul Rural
7
OAR în presă
8
Echipa OAR
9
Casa Mincu – sediul OAR
1
FAQ

FAQ

STAGIU, ÎNDRUMARE ȘI RECUNOAȘTERE DIPLOME

1. Am absolvit Facultatea de Arhitectură (durata studiilor șase ani), am susținut examenul de diploma și am obținut titlul de arhitect diplomat. Ce trebuie să fac pentru efectuarea stagiului în vederea dobândirii dreptului de semnătura?

Pentru efectuarea stagiului este necesar să:

  • solicitați înscrierea în Registrul arhitecților stagiari la nivelul Filialei teritoriale a OAR în raza căreia aveți domiciliul;
  • faceți dovada existenței unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau a unor contracte individuale de muncă care, cumulate, însumează o normă întreagă, încheiat/încheiate cu biroul de arhitectură sau cu societatea comercială având ca activitate principală sau secundară proiectarea de arhitectură, în cadrul căreia urmează să efectuați stagiul, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură care îți desfășoară activitatea ca titular, asociat, administrator sau angajat, cu practică profesională în domeniu de minimum 5 ani;
  • depuneți Anexa 4 Convenția de stagiu/convențiile de stagiu (vezi mai jos) încheiate pentru fiecare contract individual de muncă ce va compune perioada minimă de stagiu și pentru fiecare dintre îndrumătorii sub coordonarea cărora veți parcurge misiunile de bază;
  • completați zilnic Anexa 6 Fișa lunară de evaluare a stagiului (vezi mai jos), pe baza Anexei 5 Instrucțiuni de utilizare-completare pentru documentele de stagiu (vezi mai jos), și să o transmiteți lunar responsabilului de stagiu din filiala în care se efectuează stagiul;
  • depuneți semestrial Anexa 7 Raport de stagiu/rapoartele de stagiu (vezi mai jos) la filiala în cadrul căreia efectuați stagiul;
  • vă asigurați că îndrumătorul dumneavoastră de stagiu depune semestrial Anexa 8 Evaluare de sinteză a îndrumătorului de stagiu (vezi mai jos);
  • frecventați întâlnirile cu responsabilul de stagiu, ce au fost setate de filiala în care vă efectuați stagiul;
  • frecventați cursurile şi conferinţele organizate de OAR, dedicate pregătirii stagiarilor.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați Normele metodologice privind efectuarea stagiului pentru dobândirea dreptului de semnătură, pe care le găsiți la acest LINK, și să vă adresați Filialei OAR competente. Detalii referitoare la datele de contact ale filialei de care aparțineți găsiți în link-ul acesta.

2. Am absolvit Facultatea de Urbanism (durata studiilor cinci ani), am susținut examenul de diploma şi am obținut titlul de urbanist diplomat. Ce trebuie să fac pentru efectuarea stagiului în vederea dobândirii dreptului de semnătură?

Urbaniștii diplomați se pot înscrie în OAR în vederea efectuării stagiului si a obținerii ulterioare a dreptului de semnătură similar conductorilor arhitecți, după obținerea dreptului de semnătura de urbanist, acordat de Registrul Urbaniștilor din Romania (RUR). După obținerea dreptului de semnătura de urbanist, urmează efectuarea unei perioade de stagiu în aceleași condiții ca şi arhitecții stagiari.

3. Unde se poate efectua stagiul?

Stagiul de pregătire se poate efectua ca salariat în cadrul unui birou individual de arhitectură sau al unei societăţi comerciale ce are ca activitate principală sau secundară proiectarea de arhitectură, în care își desfășoară activitatea ca titular, asociat, administrator sau angajat, îndrumătorul de stagiu.

Stagiul poate fi redus la un an în cazul arhitecţilor care au dobândit experienţă de minimum 2 ani consecutivi în cadrul serviciilor de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale, din orașele mari cu populație de minim 30.000 de locuitori, care au angajați arhitecți cu drept de semnătură de minimum 5 ani, chiar dacă dreptul de semnătură al acestora este suspendat temporar.

Stagiul nu se poate efectua în cadrul instituţiilor de învăţământ de arhitectură sau într-o societate de proiectare în care stagiarul deţine o funcţie de conducere sau părţi sociale/acţiuni. 

4. Pot efectua stagiul în afara țării?

Da, stagiul profesional se poate efectua integral sau parțial în alte state membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European (SEE) sau în Confederația Elvețiană, numai cu acordul prealabil al responsabilului de stagiu. Cererea pentru efectuarea stagiului în condițiile specificate anterior trebuie să cuprindă: numele complet al îndrumătorului, organizația profesională din care face parte, numărul de înregistrare ca membru (similar TNA) și data înregistrării. și calitatea/ rolul în cadrul companiei angajatoare.

În acest caz, contractul individual de muncă se va redacta bilingv sau în limba oficială a țării respective cu condiția traducerii și legalizării ulterioare.

5. Dacă am domiciliul într-o localitate si efectuez stagiul într-o localitate din raza unei alte filiale OAR, mă pot transfera în acea filială?

Nu. Stagiul se poate efectua oriunde în lume, dar stagiarul rămâne membru al acelei filiale în raza căreia are domiciliul.

În cazul efectuării stagiului în altă arie geografică decât cea a filialei de apartenență, pentru a facilita participarea la conferințele de stagiu și la serviciile de asistare și raportare a stagiului, puteți solicita detașarea la filiala-gazdă, pe teritoriul căreia vă efectuați stagiul.

În cazul detașării, componenta administrativă a stagiului va fi gestionată de filiala în cadrul căreia sunteți înscris (înscriere, plata cotizației, alte acțiuni administrative), iar componenta de monitorizare și raportare pe parcurs a stagiului va fi gestionată de filiala-gazdă (filiala în care vă desfășurați efectiv stagiul alături de îndrumător).

Orice modificare în ceea ce privește condițiile de desfășurare a stagiului trebuie anunțată la filiala teritorială a Ordinului în cadrul căreia se efectuează stagiul, în termen de maximum 15 zile.

În cazul detașării la o filială-gazdă, responsabilul de stagiu al acestei filiale este cel care verifică îndeplinirea tuturor misiunilor, precum și conformitatea documentelor aflate la dosarul dumneavoastră, pe care se ocupă să îl transmită filialei de apartenență, în vederea înaintării dosarului către Comisia Națională de Acordare a Dreptului de Semnătură.

6. Pe parcursul efectuării stagiului poate fi schimbat îndrumătorul?

Da. Se recomandă ca stagiul să se efectueze integral și continuu sub îndrumarea aceluiași arhitect, dar se admite executarea fragmentată a stagiului la mai multe societăți/birouri de arhitectură, eventual sub conducerea unor arhitecți îndrumători diferiți, cu condiția ca raportarea să se facă în module de minimum șase luni, chiar și în situația în care se execute, ulterior aprobării de către responsabilul de stagiu, intervale de stagiu mai scurte. Pentru fiecare loc nou de stagiu și pentru fiecare nou îndrumător se vor prezenta contracte individuale de muncă și convenții de stagiu.

7. Stagiul se poate efectua în cadrul unei firme având ca obiect principal proiectarea de arhitectură, dar care nu are ca angajat permanent un arhitect cu drept de semnătura, în schimb are încheiat un contract de colaborare cu un asemenea arhitect?

Nu. Stagiul se poate efectua în cadrul biroului de arhitectură sau al societății comerciale având ca activitate principală sau secundară proiectarea de arhitectură, în care își desfășoară activitatea, ca titular, asociat, administrator sau angajat, îndrumătorul său de stagiu – care îndeplinește condițiile cerute pentru această poziție.

8. Un arhitect poate fi îndrumător de stagiu dacă are un contract individual de muncă cu normă parțială?

Da, nu este reglementată norma de lucru a arhitectului îndrumător.

9. Pot efectua perioada de stagiu într-o societate comercială care are un arhitect cu drept de semnatură angajat dar nu are ca obiect principal de activitate proiectarea de arhitectură?

Da. Vă puteți efectua stagiul în cadrul biroului de arhitectură sau al societății comerciale având ca activitate principală sau secundară proiectarea de arhitectură, în care își desfășoară activitatea, ca titular, asociat, administrator sau angajat, îndrumătorul dumneavoastră de stagiu – care îndeplinește condițiile cerute pentru această poziție.

10. Dacă am o diplomă de arhitect de licență (nivel bachelor) obținută în statele membre UE/SEE/Confederația Elvețiană sau într-un stat terț, aceasta trebuie recunoscută în România? Cui trebuie să mă adresez?

Diplomele de licență (nivel bachelor), care presupun continuarea studiilor în România cu nivelul master, sunt recunoscute de Comisia Națională de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED) din cadrul Ministerului Educației Naționale (www.cnred.edu.ro).

11. Dacă am o diplomă de arhitect (nivel master) obținută în statele non-UE (state terțe), aceasta trebuie recunoscută în România? Cui trebuie să mă adresez?

Diplomele din statele non-UE (state terțe) sunt recunoscute de Comisia Națională de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED) din cadrul Ministerului Educației Naționale (www.cnred.edu.ro).

12. Dacă am o diplomă de arhitect (nivel master) obținută în statele membre UE/SEE/Confederația Elvețiană, aceasta trebuie recunoscută în România? Cui trebuie să mă adresez?

Diplomele de arhitect (nivel master) obținute în statele membre UE/SEE/Confederația Elvețiană, sunt recunoscute de Ordinul Arhitecților din România, care este autoritatea competentă în domeniul profesiei de arhitect din România.

13. Care sunt diplomele din statele membre UE/SEE/Confederația Elvețiană recunoscute la nivel European, deci și în România?

Diplomele recunoscute la nivel european figurează în Anexa V, punctul 5.7.1, a Directivei 2005/35/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale, modificată prin Directiva 2013/55/UE.

14. Concediul de maternitate este asimilat perioadei de stagiu?

Deși este luat în considerare ca și vechime în muncă acesta nu poate fi asimilat perioadei de stagiu, când arhitectul stagiar trebuie să realizeze tranziția de la cunoștințele teoretice la aptitudinile și competențele necesare exercitării profesiei.

15. Cum se întocmește și ce cuprinde un raport de stagiu?

Raportul semestrial de stagiu este o descriere a activității arhitectului stagiar, realizată de acesta și semnată de el și arhitectul îndrumător. Acesta poate cuprinde informații cu privire la proiect, date tehnice, probleme întâmpinate, soluții, rezolvări, misiuni (ale arhitectului) parcurse, detalii, schițe, fotografii etc, dar și informații ce descriu contribuția stagiarului la realizarea proiectului prezentat.

Rapoartele de stagiu, împreună cu celelalte documente de stagiu, se predau în termen de maxim o lună calendaristică de la încheierea fiecărui modul semestrial de stagiu.

Stagiarul sau secretariatul Filialei OAR de care aparține acesta va încărca în SIOAR, în secțiunea Certificate de stagiu / Fișiere, următoarele documente în format pdf / jpg:

a. fișa lunară de evaluare a stagiului (Anexa 6 la Normele Metodologice privind efectuarea stagiului pentru dobândirea dreptului de semnătură, în format editabil);

b. raportul de stagiu (Anexa 7, nu va depăși dimensiunea de 10 mb);

c. evaluarea de sinteză realizată de îndrumător (Anexa 8).

Stagiul este raportat în module de minimum șase luni iar nedepunerea documentelor semestriale de stagiu în termen atrage sancțiunea suspendării stagiului, potrivit art. 4 alin.(6) și art. 21 alin.(1) din Normele Metodologice privind efectuarea stagiului pentru dobândirea dreptului de semnătură adoptate prin hotărârea Consiliului Național nr. 602/26.03.2018, 

16. Dacă mi-am început stagiul înaintea schimbării metodologiei privind efectuarea stagiului pentru dobândirea dreptului de semnătură, care metodologie mi se aplică?

Stagiile începute anterior datei de 26.03.2018 vor fi supuse vechii metodologii privind efectuarea stagiului pentru dobândirea dreptului de semnătură. Cu toate acestea, având în vedere aprobarea Hotărârii CN nr. 459/18.03.2019, stagiarii pot beneficia de anumite prevederi ale noii metodologii. Astfel, aceștia au posibilitatea de a continua stagiul profesional după cum urmează:

  • sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură cu practică profesională în domeniu de minimum 5 ani (inclusiv cei 2 ani de stagiu);
  • în cadrul unei societăți având obiect principal sau secundar de activitate proiectarea de arhitectură;
  • în domenii de specialitate sau domenii conexe.

RELAȚIA ARHITECTULUI CU OAR

1. Sunt arhitect și doresc să mă înscriu în Ordinul Arhitecților din România. Cum procedez?

Înscrierea în Ordinul Arhitecților din România și înregistrarea în tabloul arhitecților, după caz, se face în baza unei cereri adresate filialei teritoriale în raza căreia solicitantul își are domiciliul.

2. Ce modificări ulterioare înscrierii în Ordin trebuie aduse la cunoștința Filialei?

Potrivit art. 69 lit. g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a OAR, membrii OAR trebuie să informeze filiala de apartenență despre orice modificare care survine ulterior înscrierii în Ordin cu privire la următoarele date:

  1. numele, prenumele şi domiciliul solicitantului, cu mențiunea că  arhitectul care îşi schimbă domiciliul are obligaţia de a solicita transferul la filiala teritorială în raza căreia domiciliază printr-o cerere adresată în scris preşedintelui filialei respective, în termen de maximum 30 de zile de la schimbarea domiciliului;
  2. elementele actului de identitate: seria şi numărul actului, codul numeric personal, data eliberării şi organul emitent;
  3. indicarea sediului profesional unde solicitantul îşi exercită sau doreşte să îşi exercite profesia;
  4. modalitatea în care solicitantul doreşte să îşi exercite profesia;
  5. menţiunea înscrierii anterioare în Ordin şi înregistrarea în Tabloul naţional al arhitecţilor, după caz.

Aceste modificări vor fi notificate în cel mult 15 zile de la momentul producerii lor.

DOBÂNDIREA DREPTULUI DE SEMNĂTURĂ

1. Cum obțin dreptul de semnătura după finalizarea stagiului?

După finalizarea stagiului, pentru obținerea dreptului de semnătură, puteți adresa Ordinului o cerere însoțită de:

a) copie carte de identitate sau pașaport;

b) copie conformă cu originalul a titlului de calificare;

c) cazier judiciar;

d) curriculum vitae succint, 1-2 pagini;

e) copii ale contractului/contractelor individuale de muncă sau extrase din Revisal privind perioada de stagiu;

f) recomandare/recomandări de la arhitectul/arhitecții îndrumător/îndrumători;

g) portofoliul de lucrări compus dintr-un număr de lucrări ilustrând acoperirea misiunilor de bază;

h) dovada achitării taxei pentru interviu în situația plății în contul bancar al OAR, dacă nu ați efectuat plata online, prin SIOAR, sau la Casieria Ordinului.

În cazul în care documentele prevăzute mai sus se află deja în contul dumneavoastră personal din SIOAR, vă veți asigura verificarea și după caz, actualizarea acestora.

Pentru obținerea dreptului de semnătură vă veți prezenta la una dintre cele 4 sesiuni anuale, pentru a participa la interviu alături de membrii Comisiei naționale de acordare a dreptului de semnătură.

Pentru mai multe detalii vă rugăm să consultați Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură la acest LINK.

2. Unde pot să plătesc taxa de înscriere în examenul pentru dobândirea dreptului de semnătură?

Taxa de interviu va fi stabilită de Consiliul național și o puteți achita până la data susținerii interviului, prin una dintre cele trei variante:

  • online, prin intermediul SIOAR;
  • prin transfer bancar, în contul Ordinul Arhitecților din România, cod fiscal 14083510, IBAN RO80 BRDE 410S V212 0823 4100, deschis la Banca Română pentru Dezvoltare, Sucursala Academiei;
  • la Casieria Ordinului.

3. Ce urmează să fac după promovarea examenului de dobândire a dreptului de semnătura?

După obținerea dreptului de semnătură vă adresați Filialei OAR de apartenență, în vederea obținerii parafei unice de arhitect cu drept de semnătură. În acest sens, va trebui să achitați diferența de cotizație anuală, de la arhitect stagiar la arhitect cu drept de semnătură. Concomitent va trebui să declarați la Filiala dumneavoastră de apartenență forma de exercitare a profesiei.

4. Pot opta pentru tuș negru în cazul parafei profesionale?

Da, dar nu recomandăm.

5. Dacă am susținut interviu la una dintre sesiunile de acordare a dreptului de semnătură și nu am obținut acest drept, depun un nou dosar pentru una dintre sesiunile următoare?

Dacă a trecut mai puțin de un an de la participarea la ultima sesiune, este suficient să depuneți doar o nouă cerere pentru dobândirea dreptului de semnătură.

6. În cazul unui rezultat negativ la interviul susținut în vederea dobândirii dreptului de semnătură, care este procedura de contestare a acestuia?

Candidații pot depune contestații privind respectarea procedurii de desfășurare a interviului pentru acordarea dreptului de semnătură la secretariatul Ordinului, în termen de trei zile lucrătoare de la anunțarea oficială a rezultatelor, conform programului anunțat.

Nu se pot formula contestații cu privire la modalitatea de evaluare a comisiei sau punctajul acordat, sub sancțiunea respingerii acestora ca inadmisibile. Contestațiile vor fi soluționate într-un interval de cel mult 30 zile de către o comisie a CNADS formată din 3 membri, alții decât cei care au participat la evaluarea candidatului.

Vă rugăm să parcurgeți noile Norme metodologice de acordare a dreptului de semnătură, aprobate în Consiliul național prin hotărârea 1274 din 11.06.2018, pe care le găsiți la acest LINK, pentru mai multe detalii despre acest subiect.

7. La ce îmi este utilă legitimația de membru?

Legitimaţia de membru constituie dovada înscrierii într-o filială a Ordinului şi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

8. Care sunt condițiile ce trebuie îndeplinite pentru participarea la interviu în vederea dobândirii dreptului de semnătură în situația în care nu sunt înscris ca stagiar în Ordin, dar am mai mult de cinci ani de la absolvire?

În cazul în care ați practicat profesia de arhitect/conductor arhitect fără drept de semnătura, timp de minim 5 ani, în colective conduse de arhitecți cu drept de semnătura, puteți solicita obținerea dreptului de semnătură, adresând Ordinului o cerere, și puteți participa la sesiunile de acordare a acesteia în aceleași condiții ca membrii stagiari ai OAR, depunând următoarele documente:

a) copie carte de identitate sau pașaport;

b) copie conformă cu originalul a titlului de calificare;

c) documente care atestă exercitarea profesiei timp de minimum 5 ani;

d) o recomandare acordată de arhitectul/ arhitecții cu care ați colaborat în decursul activității profesionale;

e) cazier judiciar;

f) curriculum vitae succint, 1-2 pagini;

g) portofoliul de lucrări compus dintr-un număr de lucrări ilustrând acoperirea misiunilor de bază;

h) dovada achitării taxei pentru interviu în situația plății în contul bancar al OAR, dacă nu ați efectuat plata online, prin SIOAR, sau la Casieria Ordinului.

În cazul în care documentele prevăzute mai sus se află deja în contul dumneavoastră personal din SIOAR, vă veți asigura verificarea și după caz, actualizarea acestora.

9. Dacă sunt conductor arhitect cu drept de semnătură și ulterior am devenit arhitect prin completarea studiilor, care sunt condițiile în vederea obțineri dreptului de semnătură de arhitect?

Potrivit Regulamentului OAR, pe care îl găsiți la acest LINK, Art. 66, alin (7) Conductorii arhitecți cu drept de semnătură cu o vechime de cel puțin 3 ani în exercitarea acestui drept, care prin completarea studiilor dobândesc diploma de arhitect, vor primi, la cerere, drept de semnătură de arhitect, fără efectuarea unei perioade de stagiu.

Participarea la interviul de acordare a dreptului de semnătură se va face în urma depunerii cererii de înscriere, ce va fi însoțită de:

a) copie carte de identitate sau pașaport;

b) copie conformă cu originalul a titlului de calificare în profesia de arhitect;

c) documente care atestă exercitarea profesiei de conductor arhitect cu drept de semnătură pe o perioadă de minimum 3 ani;

d) cazier judiciar;

e) curriculum vitae succint, 1-2 pagini;

f) portofoliul de lucrări compus dintr-un număr de lucrări ilustrând acoperirea misiunilor de bază;

g) dovada achitării taxei pentru interviu în situația plății în contul bancar al OAR, dacă nu ați efectuat plata online, prin SIOAR, sau la Casieria Ordinului.

În cazul în care documentele prevăzute mai sus se află deja în contul dumneavoastră personal din SIOAR, vă veți asigura verificarea și după caz, actualizarea acestora.

10. Cum trebuie să procedez dacă sunt arhitect român, am diplomă și statut de arhitect cu drept de semnătură în statele membre UE, SEE/Confederația Elvețiană și doresc să dobândesc același statut profesional și în România?

Este necesară depunerea, la Secretariatul OAR, a unui dosar ce va conține:

  • cererea
  • dovada cetățeniei
  • copie a atestatului de competență profesională/titlului de calificare (care asigură accesul la profesia de arhitect și atestarea experienței profesionale a persoanei în cauză) 
  • certificatul emis de autoritatea competentă din statul de origine sau de proveniență, care să ateste faptul că solicitantul deține acele titluri oficiale de calificare sau alte documente doveditoare ale calificaării profesionale care îndeplinesc criteriile legislației UE în domeniu 
  • dovadă privind caracterul onorabil sau dovada prin care se suspendă, se limitează ori se interzice exercitarea unei profesii în caz de eroare profesională gravă sau de infracțiune (document cu valabilitate de 3 luni de la eliberarea de către autoritățile competente ale statului membru de origine sau de proveniență).

EXERCITAREA PROFESIEI

1. Cum pot să îmi exercit dreptul de semnătură?

Pentru exercitarea profesiei, arhitecţii cu drept de semnătură pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societăţi civile profesionale, societăţi comerciale de proiectare sau îşi pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă, potrivit legii.

Arhitectul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele şi modalităţile de exercitare a profesiei prevăzute de lege.

Arhitecţii, titulari ai birourilor individuale sau asociate ori asociaţi într-o societate civilă de arhitectură, îşi pot începe activitatea doar după declararea formei de exercitare a profesiei la filiala teritorială din care fac parte şi înregistrarea acestora la administraţia financiară din localitatea/sectorul municipiului Bucureşti unde îşi desfăşoară activitatea.

Arhitectul este obligat să anunţe, în scris, filiala teritorială din care face parte despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei, imediat ce aceasta a avut loc, anexând şi o copie după actele doveditoare.

În cazul în care arhitectul nu şi-a declarat forma în cadrul căreia îşi exercită dreptul de semnătură, acesta nu va fi înregistrat în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

2. În situația în care sunt funcționar public, arhitect șef sau arhitect/conductor arhitect în cadrul direcțiilor de urbanism, în cadrul autorităților administrației publice centrale sau locale, pot desfășura activități de proiectare în alte localități decât cea la nivelul căreia dețin calitatea de funcționar public?

Nu. Potrivit Agenției Naționale de Integritate (ANI), deținerea funcției publice de arhitect șef sau arhitect/conductor arhitect în cadrul direcțiilor de urbanism, organizate la nivelul autorităților administrației publice centrale și locale, este incompatibilă cu activitatea de proiectare desfășurată în cadrul birourilor individuale sau societăților comerciale de proiectare.

3. Dacă dețin un birou individual de arhitectură, pot angaja salariați?

Da, potrivit Regulamentului OAR, Art. 83, alin (4) indiferent de forma de exercitare a profesiei, potrivit art. 17 alin (1) din Legea 184/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, arhitecții cu drept de semnătură pot angaja salariați. De asemenea, potrivit  aceluiași regulament, în cadrul biroului individual îşi pot desfăşura activitatea, pe lângă titularul biroului, şi alţi arhitecţi, cu sau fără drept de semnătură, precum şi stagiari, care pot avea calitatea de salariați.

4. Dacă suspend activitatea biroului individual de arhitectură trebuie să îmi suspend și dreptul de semnătură?

Nu.

5. Cum îmi pot înscrie un proiect în vederea protejării dreptului de autor?

În vederea protejării dreptului de autor, membrii Ordinului pot solicita înscrierea într-un registru, deschis la nivelul fiecărei filiale teritoriale, a proiectelor de arhitectură, inclusiv a planșelor, machetelor și lucrărilor grafice ce formează proiectele de arhitectură elaborate, primind astfel dată certă.

6. În condițiile în care prin Certificatul de urbanism (CU) se solicită ca parte a documentației pentru autorizația de construire (AC), obținerea Dovezii de înregistrare a proiectului de arhitectură, aceasta este obligatorie în condițiile în care proiectul nu face obiectul întocmirii și verificării de către un arhitect?

Nu. Dacă proiectul la care faceți referire nu conține elemente de specialitate în domeniul arhitecturii, potrivit specificațiilor tehnice din contract și/sau din caietul de sarcini care a stat la baza achiziției publice, dacă este cazul, nu este necesară întocmirea și semnarea acestuia de către un arhitect/ conductor arhitect cu drept de semnătură și prin urmare nu este necesară nici înregistrarea lui la Ordinul Arhitecților din România.

7. Dacă am domiciliul pe raza unei Filiale dar domiciliul sau asocierea se desfășoară pe raza altei Filiale, se poate solicita înscrierea în Filiala pe raza căreia se desfășoară activitatea?

Filiala de apartenență, atât la înscriere cât și ulterior, rămâne cea în raza căreia aveți domiciliul.

8. În cazul pierderii parafei de arhitect/conductor arhitect cu drept de semnătură, cum pot intra în posesia unei noi parafe?

În cazul pierderii parafei individuale, arhitectul/conductorul arhitect va declara acest eveniment la filiala OAR de apartenență și într-un ziar cu acoperire națională. Apoi,  numărul de înregistrare din Tabloul Național al Arhitecților aferent parafei respective va fi radiat, iar Ordinul va atribui un alt număr arhitectului/conductorului arhitect și va emite, la cerere, o nouă parafă. Emiterea parafei în această situație se face pe cheltuiala membrului.

Nu sunt permise realizarea de duplicate ale parafei în scopul înlocuirii celei pierdute și nici omiterea anunțării pierderii parafei la filiala OAR și într-un ziar cu acoperire națională, potrivit art. 97 alin. (1) din Regulamentul OAR.

9. În cazul pierderii legitimației de membru cum pot primi una nouă?

Pierderea legitimației se declară la un ziar local sau național și se anunță la filiala OAR de apartenență. În vederea obținerii unei noi legitimații puteți depune o cerere tot la Filiala de apartenență.

10. Care este procedura de înființare a birourilor individuale de arhitectură?

Birourile individuale de arhitectură se înfiinţează prin actul de voinţă/decizia arhitectului titular și se înregistrează la filiala teritorială a Ordinului din care face parte arhitectul, prin depunerea următoarelor documente:

  1. cererea-tip de înregistrare a biroului individual de arhitectură, semnată şi parafată, întocmită în două exemplare, dintre care unul, purtând numărul de înregistrare a cererii, se păstrează în evidenţa filialei Ordinului, iar celălalt se returnează solicitantului, acesta neţinând loc de dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură;
  2. dovada spaţiului;
  3. modelul siglei şi ştampilei biroului individual de arhitectură la scara 3/1 şi 1/1;
  4. actul de înfiinţare a biroului individual, în 3 exemplare, din care două, purtând dovada de înregistrare a biroului individual de arhitectură la filiala Ordinului, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile.

În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, preşedintele filialei teritoriale va elibera dovada de înregistrare a biroului individual de arhitectură.

Titularul depune una dintre cele 2 dovezi obținute la administrația finanțelor publice pentru a obține astfel Certificatul de înregistrare fiscală CIF pe care îl depune ulterior, în copie, la Filiala de apartenență.

11. Dacă doresc să-mi exercit profesia de arhitect cu/fără drept de semnătură în statele membre UE/ SEE/Confederația Elvețiană sau într-un stat terț și să mă înscriu în organizația profesională din țara respectivă, am nevoie de un document din partea OAR?

Ordinul Arhitecților din România, ca autoritatea competentă în domeniul profesiei de arhitect din România, eliberează, în acest scop, certificate de conformitate pentru arhitecții care nu sunt membri OAR (prin care se atestă conformitatea calificării de arhitect cu cerințele Directivei 2005/35/CE), precum și certificate de conformitate și onorabilitate pentru arhitecții care sunt membri OAR (prin care se atestă, pe lângă conformitatea calificării de arhitect cu cerințele Directivei 2005/35/CE, caracterul onorabil al arhitectului membru OAR). Aceste documente sunt, de obicei, necesare pentru înscrierea în organizația profesională din statele sus-menționate.

12. Care sunt documentele necesare pentru eliberarea unui certificat de conformitate/certificat de conformitate și onorabilitate?

Pentru ambele documente sunt necesare următoarele: cerere adresată Președintelui OAR, copie a CI și copie a Adeverinței (Diplomei) de arhitect (transmise prin email).

În plus, pentru certificatul de conformitate și onorabilitate: dovada achitării cotizației pe anul în curs.

13. Pot să fiu înscris concomitent în OAR și într-o altă organizație profesională din străinătate?

Da, dar aceasta implică achitarea ambelor cotizații.

14. De ce trebuie să predau parafa când îmi suspend dreptul de semnătură?

Potrivit dispozițiilor legale în materie, parafa profesională este eliberată de Ordin și este proprietatea acestuia. În cazul în care vă suspendați dreptul de semnătură la cerere, sunteți suspendat pentru neplata cotizației sau primiți o sancțiune disciplinară, aveți obligația de a preda parafa Filialei de apartenență.

15. Care sunt drepturile de autor ale arhitecților?

CE ÎNSEAMNĂ DREPTUL DE AUTOR ÎN DOMENIUL ARHITECTURII ȘI CE PROTEJEAZĂ ACESTEA?

Drepturile de autor reprezintă o formă de protecție garantată de lege pentru lucrările originale ale unui autor. 

Din analiza art. 7 și art. 84 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe se deduce că operele de arhitectură au un dublu obiect: pe de o parte, planurile, machetele, și lucrările grafice care formează proiectele de arhitectură, iar pe de altă parte, opera edificată.

Prin opere de arhitectură, protejabile conform legii nr. 8/1996, nu se înțelege orice edificii, orice construcții, ci doar acelea care prezintă o notă de originalitate. Originalitatea poate viza desenul general al construcției, materialele alese și modul de folosire și de dispunere al acestora, de proporțiile clădirii și de ornamentația sa. 

Cât privește proiectele de arhitectură (planșe, machete, lucrări grafice), acestea sunt protejate în cadrul dreptului de autor în măsura în care prezintă originalitate sub aspectul formei. Dacă proiectul are un caracter pur tehnic, dacă planul nu reprezintă decât o traducere a unor calcule, fiind lipsit de originalitate, nu va fi protejat în cadrul dreptului de autor. 

CINE  POATE FI SUBIECTUL DREPTURILOR DE AUTOR?

Conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, este autor persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera.  Autorul unei opere beneficiază de drepturi de autor, independent de îndeplinirea oricăror formalități, de la momentul creării operei, atâta vreme cât opera astfel creată îndeplinește condițiile pentru protecție.

Cu privire la operele create de autor în cadrul contractului individual de muncă, menționăm că în lipsa unor clauze contractuale contrare, drepturile patrimoniale aparţin autorului operei create. Cu toate acestea, angajatorul are dreptul de a le utiliza pentru activităţile pe care le desfășoară în mod obişnuit, fără a fi necesar ca, în prealabil, să obțină consimțământul autorului. Mai mult, autorul poate autoriza utilizarea operei de către terţi numai cu acordul angajatorului şi cu recompensarea acestuia pentru contribuţia la costurile creaţiei. 

CARE ESTE CONȚINUTUL DREPTURILOR DE AUTOR? 

Legea nr. 8/1996 reglementează, în capitolul IV, o serie de drepturi morale și patrimoniale privind autorul unei opere de arhitectură. În plus, Codul Deontologic, în secțiunea nr.6 (art. 47-52) completează legea nr. 8/1996 cu alte norme privind protecția drepturilor de autor specifice profesiei de arhitect.

Potrivit dispozițiilor menționate, titularul drepturilor de autor are posibilitatea de a cesiona drepturile patrimoniale, în timp ce drepturile morale aparțin mereu autorilor, neputând face obiectul vreunei renunțări sau înstrăinări.

16a. Este posibilă preluarea unui proiect de arhitectură de la un confrate?

Codul deontologic OAR recunoaște posibilitatea de a transmite misiunile arhitectului, însă această operațiune se poate realiza numai cu respectarea următoarelor condiții: 

  1. Înainte de preluarea contractului, arhitectul trebuie să se asigure că drepturile de autor (patrimoniale) aparținând arhitectului inițial nu au fost cedate beneficiarului proiectului preluat. 
  2. Arhitectul a verificat că proiectul preluat nu a fost denunţat pentru motive de încălcare a deontologiei profesiei, în vederea exercitării profesiei în condiții de concurență loială.
  3. Înainte de preluarea proiectului, arhitectul solicitat să înlocuiască un confrate în misiunile sale a înștiințat în scris arhitectul inițial. De asemenea, este indicat să se închieie un contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor.
  4. Arhitectul care a primit proiectul de arhitectură realizat de către un alt arhitect respectă atât la momentul preluării, dar și ulterior drepturile de autor ale arhitectului inițial. 
  5. Arhitectul nu îşi va însuşi proprietatea intelectuală şi nici nu va încerca să obţină avantaje nemeritate din munca altui arhitect sau colaborator. În acest sens, el va preciza în mod explicit aportul fiecărui arhitect la îndeplinirea misiunii profesionale. 

Dacă arhitectul inițial observă că i-au fost încălcate drepturile de autor, poate face o sesizare la comisia teritorială de disciplină a filialei din care face parte arhitectul reclamat sau la comisia națională de disciplină, dacă arhitectul respectiv face parte dintr-un for de conducere al filialei sau a Ordinului, ori dintr-o comisie aleasă (conf. art. 123 din Regulamentul de organizare și funcționare a OAR). 

De asemenea, arhitectul inițial poate formula și o acțiune în justiție prin care să solicite instanței recunoașterea dreptului de autor asupra operei întocmite, constatarea încălcării lui și interzicerea utilizării operei fără acordul său.

Arhitectul este răspunzător pentru misiunile asumate până la transferarea răspunderii către un alt arhitect, respectiv predarea lucrării beneficiarului, astfel este necesară marcarea momentului în care este operat transferul. În acest sens, pentru a delimita răspunderea profesională a fiecărui arhitect, se va consemna în mod oficial și raporta stadiul execuției și al documentației realizate de primul arhitect. În funcție de această constatare, se vor putea aprecia aspecte legate de dreptul de autor și răspunderea proiectantului.

16b. Ce se întâmplă cu proiectele de arhitectură în situația decesului arhitectului?

Beneficiarul unui proiect de arhitectură realizat de un arhitect care a decedat, poate contracta noi arhitecți care să continue misiunile acestuia și să le îndeplinească conform legislației în vigoare. Pentru ca proiectul de arhitectură să poată fi preluat de un alt arhitect, după decesul confratelui său, este important de identificat arhitectul care a preluat în grijă drepturile de autor ale defunctului. În situația în care acesta nu poate fi identificat, se recomandă o analiză a contractului încheiat între arhitect și beneficiar. Dacă în contract a fost stipulat faptul că drepturile de autor vor aparține beneficiarului lucrării, atunci acesta poate contracta un alt arhitect pentru continuarea proiectului de arhitectură. Dacă în contract este prevăzut faptul că drepturile de autor vor aparține arhitectului, în această situație confratele arhitect care va prelua lucrarea are în sarcină respectarea Codului Deontologic și a drepturilor de autor ale arhitectului decedat.

17. Cum se realizează și pentru cât timp se menține arhiva arhitectului?

MODALITATEA DE PĂSTRARE A ARHIVEI ARHITECTULUI

Arhitectul cu drept de semnătură, conform art. 41 din Codul Deontologic, are obligaţia să păstreze şi să arhiveze câte un exemplar original al documentaţiilor elaborate de el sau sub responsabilitatea sa, prin parafare. 

Conform art. 52 din același Cod, în exercitarea profesiei sale, arhitectul are obligaţia de a păstra şi de a arhiva originalele proiectelor/documentaţiilor elaborate de el şi de echipa lui, clientului fiindu-i predate numai copii ale acestora, conform clauzelor din contract. 

În situațiile în care proiectul de arhitectură este elaborat de către un arhitect, în calitate de angajat, sau ca parte dintr-un colectiv tehnic, acesta va fi arhivat de către firma angajatoare, respectiv de către arhitectul care și-a asumat proiectul prin dreptul de semnătură. Cu toate acestea, indiferent de relațiile ulterioare dintre arhitect și angajator sau colectivul tehnic, întrucât răspunderea profesională este personală, arhitectul rămâne responsabil pentru soluțiile asumate.    

PERIOADA DE PĂSTRARE DE CĂTRE ARHITECT A DOCUMENTAȚIEI REALIZATE

Dispozițiile Codului Deontologic se completează cu prevederile Legii nr. 16/1996 privind arhivele naționale. Potrivit acestei legi, durata de păstrare a arhivei conținând documente tehnice, inclusiv cele rezultate în activitatea profesională a unui arhitect, este de 50 de ani.

După această perioadă, persoanele juridice creatoare și deținătoare de documente (arhitectul, indiferent de forma de exercitare a profesiei) depun spre păstrare permanentă la Arhivele Naționale și la direcțiile județene ale Arhivelor Naționale documentele tehnice.

În păstrarea arhivei, arhitectul se supune măsurilor legale, instituite prin Regulamentul european privind protecţia datelor cu caracter personal. 

18. Cum pot face o sesizare disciplinară împotriva unui arhitect?

Membrii Ordinului Arhitecţilor din România răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii nr. 184/2001 privind Organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, a Codului deontologic al profesiei, a hotărârilor adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum şi pentru orice abateri, săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.

În cazul în care orice persoană are suspiciunea că un arhitect, membru OAR, a încălcat prevederile legale menționate mai sus, poate sesiza, în temeiul art. 123 din ROF, organele disciplinare competente ale Ordinului. 

Cu privire la conținutul și condițiile sesizării disciplinare, acestea sunt prevăzute în art. 9 din Hotărârea CN nr. 551/24.02.2006 privind Procedura jurisdicțională a comisiilor de disciplină ale Ordinului Arhitecților din România pe care o puteți consulta la următoarea adresă: https://www.oar.archi/despre-oar/cadru-legislativ-si-normativ sau mai jos.

19. Ce activități poate desfășura un conductor arhitect?

După cum se precizează în art. 9 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii – Republicată, conductorii arhitecți care au obținut o diplomă în domeniu, recunoscută de statul roman, pot realiza documentații tehnice (D.T.) și proiecte tehnice pentru clădiri de importanţă redusă şi aflate în afara zonelor protejate, stabilite conform legii.

Astfel, pentru conturarea limitelor de competență ale conductorului arhitect trebuie să ne raportăm la caracteristicile construcției: funcția obișnuită, grad de risc scăzut, care afectează un număr redus de oameni, complexitatea structurii proiectate, având în vedere Metodologia pentru stabilirea categoriilor de importanță a construcțiilor, aprobată prin O.M.L.P.A.T. nr. 31/N/02.10.1995, precum și Anexa 2 a legii 50/1991 care definește la punctul 6 sintagma “ clădiri de importanță redusă”.

De asemenea, apreciem că aceștia pot contribui la elaborarea unui proiect pentru care, potrivit legii, nu au competență din punct de vedere legal să și-l asume, însă numai dacă acel proiect a fost coordonat și însușit de către o persoană care este arhitect cu drept de semnătură și care îndeplinește condițiile impuse de reglementările în vigoare. 

20. Cum se stabilește categoria de importanță a clădirilor?

Potrivit art.4 alin. (2) din Legea nr. 10/1995, republicată, clasificarea în categorii de importanță a construcțiilor se face în funcție de complexitate, destinație, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranței, precum și după considerente economice. Stabilirea clasei de importanță a clădirilor se face de către proiectant, la cererea investitorului sau proprietarului, după caz, prin desfășurarea celor patru etape precizate în Metodologia de stabilire a categoriei de importanță a construcțiilor, publicată în Buletinul Construcțiilor nr.4/1996: 

  1. analizarea caracteristicilor clădirii, în funcție de criteriile aferente factorilor determinanți
  2. evaluarea punctajului factorilor determinanți, în funcție de influența fiecărui criteriu în determinarea importanței construcției
  3.  încadrarea preliminară în categoria de importanță
  4. Analiza globală și definitivarea categorii de importanță pentru acea construcție

Conform art. 6 din Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor aprobat prin Hotărârea nr. 766 din 21 noiembrie 1997, categoriile de importanță care se stabilesc pentru construcții sunt:

  • construcţii de importanţă excepţională (A);
  • construcţii de importanţă deosebită (B);
  • construcţii de importanţă normală (C);
  • construcţii de importanţă redusă (D).

21. Pot exercita activități de design interior?

Conform legislației în vigoare, arhitectul are dreptul să desfășoare activități de design interior. 

Dacă practicarea arhitecturii are loc prin intermediul unui Birou Individual de Arhitectură, în actul de voință prin care se decide înființarea BIA se vor indica toate activitățile profesionale care urmează să fie desfășurate, cu respectarea limitelor impuse de Legea 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect – Republicată.

În situația în care activitatea se desfășoară prin intermediul unui SRL sau altă formă de organizare astfel cum este precizat în Regulamentul 1403/1/2018 de organizare şi funcţionare a Ordinului Arhitecţilor din România care necesită înscrierea la Registrul Comerțului, activitatea de design interior se va putea desfășura prin atribuirea codului CAEN 7410 aferent activităților de design specializat. 

22. DOMENIU DE ACTIVITATE SRL VS BIA

Activitatea pe care arhitectul o poate desfășura prin intermediul unui BIA, se va menționa expres în actul de voință prin care se decide înființarea BIA a tuturor activităților profesionale pe care urmează să le desfășoare, cu respectarea limitelor impuse de Legea 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect – Republicată care reglementează în mod explicit în art. 8 activitățile ce pot fi întreprinse de un arhitect. 

În comparație cu BIA, a cărui activitate se desfășoară potrivit actului de înființare, în cazul SRL-ului este necesar să fie menționat în actul constitutiv domeniul de activitate al societății, așa cum este acesta identificat potrivit codului CAEN. În concret, în cazul unui SRL ce are ca activitate de bază practicarea arhitecturii, codul CAEN aferent va fi 7111. De asemenea, trebuie menționat că o societate înregistrată la Registrul comerțului poate desfășura activități în baza mai multor coduri CAEN, în cazul SRL-ului neexistând o limită de coduri CAEN ce pot fi atribuite. Legislația în vigoare nu impune ca SRL-ul să aibă codul CAEN principal cel corespunzător activităților de arhitectură.

23. Cum se calculează indicii urbanistici? 

Determinarea indicatorilor urbanistici presupune luarea în considerare a anumitor aspecte referitoare la suprafețele calculate. Menționăm că suprafața construită și suprafața construită desfășurată reprezintă două noțiuni distincte care se calculează folosind metode de calcul diferite.

 Astfel, suprafața construită (denumită și amprenta la sol a clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare) reprezintă aria construită la nivelul solului excepându-se terasele descoperite ale parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de access, iar suprafața construită desfășurată (denumită și suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor)reprezintă suma suprafețelor construite de pe fiecare nivel, exceptându-se suprafaţa subsolurilor cu înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare, trotuarele de protecţie. Mai mult, numărul teraselor nu influențează modul de calcul al acestei suprafeței astfel încât, în condițiile în care o clădire are mai multe terase neacoperite, toate aceste spațiile vor fi exceptate de la măsurarea suprafeței construite desfășurată.

Excepțiile de calcul a indicatorilor urbanistici presupun luarea în considerare a unor informații particulare pentru fiecare caz în parte, care determină modalitatea de calcul și care trebuie să fie analizate cu exactitate, astfel încât  recomandăm consultarea unor experți cadastriști.

24. Este necesară dovada de luare în evidență?

Dacă proiectul realizat  conține elemente de specialitate în domeniul arhitecturii, da.  Fiind un instrument important al garantării calității mediului construit, dovada de luare în evidență confirmă dreptul de semnătură al arhitectului/conductorului arhitect și face dovada luării în evidență, de către Ordinul Arhitecților din România, prin filialele teritoriale, a proiectului de arhitectură aferent documentației tehnice.

Obligativitatea solicitării dovezii de luare în evidență, emisă de filialele OAR, rezultă din formularul „Certificat de urbanism” model F6 alin. (5)  lit f) din Anexa 1 a Ordinului nr. 839/2009, unde se precizează documentele ce trebuie anexate la cererea de emitere a autorizației de construire, precum și din formularul model F8 alin. (1) lit f) din Anexa 1 a Ordinului nr. 839/2009 „Cerere pentru emiterea autorizației deconstruire/desființare”, publicat în Ordinul nr. 839/2009.

FINANCIAR

1. Până la ce dată se poate achita cotizația redusă?

Până la data de 25 februarie.

2. Care este cuantumul cotizațiilor pe categorii?

Categorii de membriCuantumul cotizației reduse (RON)Cuantumul cotizației nereduse (RON)
a. arhitect cu drept de semnătură600720
b. arhitect cu drept de semnătură suspendat la cerere300360
c. conductor arhitect cu drept de semnătură400480
d. conductor arhitect cu drept de semnătură suspendat la cerere200320
e. urbanist cu drept de semnătură similar cu conductorii arhitecți400480
f. urbanist cu drept de semnătură similar cu conductorii arhitecți suspendat la cerere200240
A. arhitect stagiarnu se supun termenului de 25 februarie200
B. conductor arhitect stagiarnu se supun termenului de 25 februarie160
C. arhitect fără drept de semnătură100120
D. conductor arhitect fără drept de semnătură100120

3. Ce se întâmplă daca nu plătesc cotizația până la data de 30 aprilie?

După 6 luni de neplată a cotizaţiei, fără justificare, dreptul de semnătură se suspendă, prin decizie a preşedintelui filialei, până la achitarea integrală a acesteia.

4. Cine reglementează taxele de înscriere și cotizațiile arhitecților stagiari?

Taxele de înscriere și cotizațile membrilor (inclusiv ale arhitecților stagiari) sunt stabilite și aprobate prin Hotărăre a Conferinței Naționale a OAR.

5. De ce se percepe taxă de înscriere în primul an și se percepe și cotizația?

Compensarea plății cotizației din primul an, se face în anul dobândiri dreptului de semnătură, aspect regementat prin hotărârile CN OAR nr. 623/02.03.2006 și 1884/29.10.2007.

6. Dacă figurez cu dreptul de semnătură suspendat pentru neplata fără justificare a cotizației timp de peste șase luni, la reluarea acestuia plătesc taxa de reluare?

Da. Pe lângă cotizația restantă anului/anilor respectivi, veți plăti și taxa de reluare a dreptului de semnătură în valoare de 200 de lei. (Art. 55, alin (3) Regulamentul OAR + Hotărârea Conferinței Naționale nr. 1047 din 30 mai 2005).

7. Dacă îmi suspend la cerere dreptul de semnătură, la reluarea acestuia plătesc taxa de reluare?

Nu. Veți plăti integral doar cotizația aferentă anului în care solicitați reluarea.

8. De ce trebuie să plătesc diferența pentru cotizație dacă mi-am obținut dreptul de semnătură în decembrie și nu am beneficiat de stampila tot anul?

Conform Hotărârii Consiliului Național din anul 2006, aceasta este formula de calcul a cotizației dacă vă obțineți dreptul de semnătură în a doua jumătate a anului.

9. De ce se percepe taxă de timbru pentru PAD?

Potrivit Ordinului nr. 2823 din 14 octombrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidenţa şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, precum şi procedura de solicitare şi comunicare a opţiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, după caz, ale moştenitorilor acestora, timbrul arhitecturii se percepe pentru toate investiţiile efectuate pe baza proiectelor elaborate de arhitecţi sau de arhitecţi conductori, în limitele competenţelor pe care aceştia le au prin lege şi pentru a căror realizare este necesară, potrivit legii, autorizaţia de construire.

10. Este obligatorie suspendarea dreptului de semnătură pe perioada concediului de creștere a copilului (CCC)?

Da, pentru încasarea indemnizației este necesară suspendarea oricăror activități profesionale (toate formele de exercitare a profesiei) și predarea parafei la OAR. 
Pe durata concediului de creștere a copilului statusul dumneavostră va fi de suspendat la cerere.

Veniturile pe care le puteți realiza în această perioadă, altele decât cele profesionale, sunt: dividende, chirii, investiții, cedarea folosinței bunurilor etc., precum și alte venituri din activități care nu au stat la baza stabilirii indemnizației de creștere a copilului.

ÎNSCRIEREA ÎN OAR

1. Care sunt actele necesare înscrierii în OAR?

Pentru înscrierea în Ordin și înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecților, se impune completarea unei cereri și anexarea următoarelor documente:

  • copie a diplomei de studii sau adeverinţă emisă de instituţia de învăţământ prin care se dovedeşte că solicitantul a promovat examenul de diplomă;
  • certificatul de acordare a dreptului de semnătură pentru cei care solicită înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor la secţiunea “Arhitecţi cu drept de semnătură”;
  • copie a actului de identitate al solicitantului sau copie a paşaportului, după caz;
  • copie a actelor de stare civilă ale acestuia, în cazul schimbării numelui;
  • copie a certificatului de naştere;
  • certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
  • în condiţiile unei înscrieri anterioare în Ordin, un înscris, eliberat de filiala teritorială, din care să rezulte că solicitantul a mai fost înscris în profesie, precum şi cauzele retragerii sau încetării calităţii de membru al Ordinului;
  • curriculum vitae;
  • două fotografii, pentru legitimaţia de membru al Ordinului;
  • copie a dovezii achitării taxei de înscriere;
  • dovada recunoaşterii titlului oficial de calificare în profesia de arhitect al cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, al cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi al cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, al cetăţenilor români care au dobândit titlul academic de arhitect într-unui din aceste state, precum şi dovada echivalării titlului oficial de arhitect, în baza unei diplome obţinute eliberate de o instituţie de învăţământ superior de arhitectură dintr-un stat terţ.

Recomandăm ca înscrierea să se facă prin platforma SIOAR, la care aveți acces din link-ul acesta.

2. Dacă se depun fizic, la sediul Filialei, actele aferente cererii de înscriere este necesară prezența solicitantului, titular al cererii?

Actele pot fi depuse personal la Filială sau prin împuternicit. Încercați să folosiți cât mai mult facilitățile platformei SIOAR pentru a evita deplasarea la sediul Filialei.

Urmează
1 Ce este și ce face OAR