Ordinul Arhitecților din România ia notă și transmite o serie de observații față de adoptarea (la 30 ianuarie, în ultima zi de vacanță parlamentară, în temeiul legii de abilitare a Guvernului din 12.2025) a ORDONANȚEI pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor și disciplinei în construcții, având ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, precum și a Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice.
Ordinul Arhitecților din România își reafirmă poziția împotriva practicilor de urbanism derogatoriu și a tendințelor de relaxare a cadrului normativ necorelate cu realitatea profesională și administrativă din România și subliniază necesitatea menținerii unui cadru urbanistic reglementat în mod rațional și responsabil. În acest context, orice măsură vizând simplificarea procedurală trebuie să fie atent calibrată și justificată, astfel încât să nu compromită garanțiile esențiale oferite cetățenilor privind calitatea și siguranța mediului construit.
Înțelegem fundamentul prezentat în expunerea de motive, respectiv necesitatea simplificării și eficientizării procedurilor administrative în domeniul urbanismului și construcțiilor și accelerării investițiilor, în raport atât cu natura urgentă a implementării investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și cu disfuncționalitățile sistemice cauzate de suprasolicitarea și subdimensionarea capacității administrative implicate în procesul de avizare și autorizare. Precizăm, de asemenea, că suntem pe deplin conștienți de obligația finalizării, recepționării și operaționalizării proiectelor PNRR, precum și de impactul economic și social semnificativ al eventualelor întârzieri în acest proces.
Cu toate acestea, suntem de părere că accelerarea proceselor administrative nu poate justifica, în niciun context, diminuarea sau eliminarea filtrelor de calitate esențiale, care reprezintă instrumente fundamentale pentru asigurarea unei dezvoltări urbane durabile și pentru menținerea standardelor de calitate corespunzătoare. Eliminarea sau diminuarea acestor mecanisme de control contravine, de altfel, și obiectivelor asumate prin PNRR, acestea fiind orientate către îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și consolidarea rezilienței mediului construit, riscând să compromită pe termen lung rezultatele investițiilor.
În consecință, am analizat cu atenție și responsabilitate conținutul măsurilor propuse de ordonanță, acordând o importanță deosebită prevederilor care afectează direct principiile de calitate, sustenabilitate și responsabilitate în domeniul urbanismului și construcțiilor. Evaluăm potențialul impact al acestor măsuri nu doar prin prisma implementării rapide a investițiilor, ci și din perspectiva efectelor de durată asupra structurii orașelor și localităților. Astfel, atragem atenția asupra următoarelor aspecte:
I. Instituția avizării tacite și interzicerea condiționării emiterii avizelor sau acordurilor de obținerea prealabilă a altor avize sau acorduri
Ordinul Arhitecților din România își exprimă îngrijorare cu privire la prevederile Art. II pct. 8 referitoare la interzicerea expresă a practicilor care presupun neaplicarea avizării tacite și atrage atenția asupra riscurilor generate de instituția avizării tacite în cadrul proceselor de avizare și autorizare.
Instituția avizării tacite are două rațiuni. Prima este aceea de a asigura celeritatea unei proceduri, dacă lipsa poziționării unei instituții sau autorități nu prezintă riscuri majore, respectiv cea de-a doua este aceea de a sancționa instituția sau autoritatea prin privarea de dreptul (și obligația legală) de exprimare a poziției cu privire la intervențiile asupra construcțiilor. În contextul de față, avizarea tacită a lucrărilor de construcție ar putea duce la eludarea rigorilor tehnice și ar putea produce modificări nejustificate și ireversibile în țesutul urban prin intervenții neconforme asupra construcțiilor.
Important de menționat este faptul că scopul fundamental al activității de avizare și autorizare nu este unul pur birocratic, ci profesional și tehnic, orientat către garantarea conformității legale și asigurarea calității construcțiilor. Avizele tehnice reprezintă filtre esențiale prin care autoritățile competente evaluează conformitatea și calitatea intervențiilor propuse. În lipsa acestor filtre se creează premisele unor intervenții nefundamentate tehnic, care pot afecta ireversibil coerența urbană. Luând în considerare aceste aspecte, suntem de părere că modificările aduse prin O.U.G. 31/2025 și prevederile prezentei Ordonanțe ridică probleme semnificative prin interzicerea condiționării emiterii avizelor sau acordurilor de obținerea prealabilă a altor avize sau acorduri, întrucât prin astfel de reglementări nu este luată în calcul și necesitatea existenței unor avize complexe care pot avea un impact semnificativ asupra proiectului. În acest sens, menționăm cu titlu de exemplu avizul ISU, care se poate obține doar dacă proiectul obiectivului de investiții îndeplinește accesul pentru situații de urgență, care pot atrage aplicabilitatea unor prevederi legate de căi de acces, având astfel un impact asupra avizelor emise de comisiile tehnice de circulație.
Astfel, deși procesul de autorizare necesită, într-adevăr, o simplificare pentru a răspunde necesității de a interveni prompt asupra construcțiilor, subliniem că prevederile care conduc fie la avizarea tacită, fie la emiterea automată a avizelor în lipsa unei fundamentări corespunzătoare, prezintă riscuri majore care nu pot fi neglijate. Aplicarea acestor proceduri, în forma propusă în prezenta Ordonanță, riscă să conducă la autorizarea unor proiecte care nu respectă standardele profesionale și tehnice necesare, generând astfel vulnerabilități suplimentare pentru utilizatorii construcțiilor și afectând în mod direct siguranța publică și calitatea mediului construit.
II. Capacitatea administrativă și riscul unor efecte contrare obiectivelor urmărite
Subliniem faptul că, în expunerea de motive, este recunoscut că aplicarea O.U.G. nr. 31/2025 a început să genereze efecte contrare obiectivului declarat de eficientizare a procesului de avizare. În practică, se constată îngreunarea de către instituțiile avizatoare a procesului de depunere a documentațiilor de avizare, în scopul limitării excesive a numărului acestora, astfel încât să poată fi analizate în intervalele de timp stabilite prin ordonanță. Considerăm că măsurile prevăzute în prezenta Ordonanță, deși vizează corectarea acestor practici, nu sunt suficiente cât să producă efecte durabile în lipsa unor intervenții complementare care să consolideze real capacitatea administrativă necesară fluidizării procesului de avizare. În lipsa acestor măsuri, există riscul degradării calității actului de avizare, cu impact direct asupra siguranței publice și calității mediului construit, contrar obiectivelor asumate atât în legislația națională, cât și prin PNRR.
Așa cum am menționat la Aspectele preliminare, reforma sistemului administrativ și accelerarea procedurilor de avizare și autorizare trebuie să se bazeze pe o abordare coerentă și bine fundamentată, nu pe soluții punctuale cu caracter derogatoriu. În acest sens, suntem de părere că proiectul Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), actualmente blocat în procedura parlamentară la Camera Deputaților (PL-x nr. 418/2023), oferă un cadru legislativ coerent și echilibrat, capabil să răspundă atât cerințelor de simplificare administrativă, cât și exigențelor privind controlul de calitate. Prin intermediul dispozițiilor sale, în special cele incluse în Cartea I – „Despre amenajarea teritoriului și urbanism”, CATUC prevede măsuri pentru dezvoltarea echilibrată a teritoriului, printre care: strategii de planificarea echilibrată a dezvoltării teritoriului, simplificarea avizării documentațiilor de amenajarea teritoriului și a documentațiilor de urbanism, digitalizarea proceselor în domeniul planificării, avizării și autorizării construcțiilor, precum și simplificarea procesului de autorizare a executării lucrărilor de construcții.
Concluzii
Atragem atenția asupra posibilelor efectelor negative ale măsurilor propuse prin ORDONANȚA pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor și disciplinei în construcții, și solicităm găsirea de soluții pentru menținerea și consolidarea garanțiilor esențiale privind controlul calității în construcții și urbanism. Instituția avizării tacite, în lipsa unui cadru consolidat de digitalizare, profesionalizare și responsabilizare instituțională, nu doar că nu va rezolva blocajele actuale, dar va genera noi vulnerabilități. În forma propusă, această măsură riscă să se transforme dintr-un instrument procedural cu caracter excepțional într-o practică generală și permanentă de autorizare fără filtre de verificare, cu consecințe grave asupra calității și siguranței mediului construit.
Ordinul Arhitecților din România își reafirmă disponibilitate pentru consultări, dezbateri și găsirea unor soluții potrivite care să sprijine dezvoltarea armonioasă a mediului construit de care beneficiem cu toții.
Punctul de vedere al Ordinului Arhitecților din România a fost transmis Senatului României, prima cameră pe agenda căreia a fost înregistrată ordonanța (30.01.2026) termenul pentru depunerea amendamentelor fiind 10.02.2026.