Punctul de vedere al Ordinului Arhitecților din România cu privire la informațiile răspândite în spațiul public în legătură cu posibilitatea construirii de locuințe de maxim 150mp fără autorizație în mediul rural (CATUC)

Ordinul Arhitecților din România face o serie de precizări necesare cu privire la informațiile despre propunerea posibilității de construire, fără autorizație, a locuințelor de până la 150 mp în mediul rural, apărute recent în mass media.

În ultimele zile au apărut mai multe știri în presă referitoare la posibilitatea de construire fără autorizație de construire a caselor cu suprafață maximă de 150 mp din mediul rural. Aceste informații sunt extrase, trunchiat, din proiectul Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC).  Forma (din 2023) aflată încă în dezbatere în Parlament a CATUC prevede simplificarea procesului de autorizare prin simpla notificare a autorităților publice pentru construcțiile noi în cazul în care „o singură locuință unifamilială pentru folosința proprie, parter, fără subsol și arie desfășurată totală de maximum 150 mp în mediul rural, cu respectarea regulamentului de urbanism aplicabil în baza unor proiecte tip puse la dispoziție de autoritățile publice centrale sau locale cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, cu respectarea specificului local, realizate în baza unor concursuri de soluții” și nu se află în zone construite protejate sau zona de protecția a unui monument istoric. Vezi mai jos, integral, articolul Art. 302 Notificarea autorităților administrației publice locale în cazul lucrărilor de construire care nu necesită autorizare din CATUC. 

Din comunicarea făcută de Ministrul Dezvoltării și preluată în mass-media zilele trecute rezultă și o a doua variantă de construire a locuințelor individuale din categoria menționată, respectiv pe bază de proiecte realizate de echipe de proiectare (arhitecți, ingineri), înaintate autorităților locale pentru analiză și decizie privind încadrarea în procedura notificării sau în cea a autorizării. 

Ambele situații răspund unei necesități de simplificare – cu atât mai accentuată în mediul rural, ca urmare a resurselor limitate, atât profesionale, cât și financiare – și se bazează pe valorificarea rolului și contribuției arhitectului împreună cu celorlalți profesioniști în procesul de realizare a investițiilor în construcții. Apreciem câștigul potențial, atât pentru beneficiari și comunități locale, cât și pentru profesia de arhitect pe care aceste modificări legislative îl generează.

În forma adoptată de Guvern a CATUC, aflată în prezent în dezbatere parlamentară, OAR a propus amendamente, discutate și agreate atât cu MDLPA, cât și cu grupurile parlamentare, pentru a stabili ca o condiție realizarea proiectelor-tip prin concursuri de soluții, distincte în fiecare zonă cu specific unitar, și pe baza unei proceduri elaborate de MDLPA în colaborare cu OAR. 

Propunerea MDLPA comunicată acum, rezultată probabil din preluarea și prelucrarea amendamentelor primite în cadrul procedurii parlamentare, nu este problematică, dar poate produce efectele scontate doar în condițiile unei bune instrumentări, care să asigure accesul liber la comanda de arhitectură.

Precizăm, de asemenea, că pentru ca acest câștig potențial să se împlinească, este necesar să fie clarificate și detaliate de la început elementele procedurale necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor în discuție. Semnalăm, într-o enumerare indicativă, nelimitativă, aspecte necesare de avut în vedere pentru operaționalizarea prevederilor:

• Actualizarea reală și competentă a reglementărilor urbanistice. Fără reglementări actualizate adaptate la situația din teren prevederea poate avea consecințe negative și poate genera disfuncționalități și conflicte urbane;

• Publicarea reglementărilor urbanistice, astfel încât arhitecții care coordonează proiectele și care răspund legal de soluțiile propuse, împreună cu echipele de proiectare, să poată să le cunoască și să le aplice;
• Cartarea reală și detaliată a rețelelor edilitare și reglementarea modului de construire în raport cu acestea – condiție esențială pentru a putea înlocui avizele de amplasament în contextul renunțării la autorizare;
• Rezolvarea problemei cadastrării și mai ales a eliminării erorilor și conflictelor între înregistrările cadastrale individuale;
• Publicarea – conform prevederilor legale – a registrelor de autorizații de construire și de notificări, pentru verificarea ușoară și combaterea eventualelor monopoluri care pot apărea (plasarea comenzilor cu dedicație către anumite firme).

De asemenea, fără o campanie susținută de creștere a capacității, atât în sistemul public, cât și în cel privat, în lanțul de proiectare și execuție a lucrărilor de construcții, astfel de prevederi de simplificare pot duce la rezultate contrarea celor scontate.

Din cele semnalate în presă dorim, de asemenea, să indicăm anumite idei care necesită clarificare sau reformulare: 

Avizarea și autorizarea sunt filtre profesionale și administrative de conformitate și calitate – nu poveri sau elemente pur birocratice. Propunerea de simplificare transferă integral responsabilitatea pentru conformitate și calitate în sarcina proiectanților, respectând aceleași norme și exigențe de calitate definite prin legislație și reglementările urbanistice în vigoare. Acesta este un câștig pentru rolul și impactul arhitectului și în general al profesioniștilor proiectării în societate, dar necesită o verificare atentă a tuturor consecințelor, pentru o bună, echitabilă și benefică implementare.

Este falsă ideea că prin avizare și autorizare se limitează libertatea de alegere a proprietarului. Din contră, în cazul utilizării proiectelor-tip, opțiunile beneficiarilor se restrâng, deci scade flexibilitatea, iar în cazul utilizării proiectelor realizate de colective de proiectare, care sunt implementate pe bază de notificare, flexibilitatea este aceeași cu a oricărui proiect elaborat pentru a răspunde direct și particular necesităților unui beneficiar și ale unui context.

Se vehiculează ideea că prevederile pentru simplificare ar încuraja oamenii să construiască, contribuind la revitalizarea zonelor rurale, cu fond construit abandonat sau sub-utilizat. Susținem că prioritatea momentului în România nu este încurajarea sporirii numărului de construcții sau a înlocuirii construcțiilor existente, ci este mai importantă încurajarea proiectelor de adaptare și reutilizare a fondului construit existent.

S-a mai afirmat că măsurile propuse contribuie la scăderea costurilor de proiectare – susținere pe care o combatem! În realitate, în practica din România costurile de proiectare sunt astăzi grav subevaluate, ceea ce reduce mult calitatea proiectelor și crește costurile de execuție și de întreținere, iar în ceea ce privește profesia de arhitect, această realitate conduce la sufocarea practicii profesionale! Susținem necesitatea critică a reevaluării contribuției esențiale pe care profesioniștii o aduc în procesul de construire și a plus-valorii pe care o generează pentru beneficiarii individuali și pentru societate și, ca tare, necesitatea compensării financiare corespunzătoare.

În concluzie, reafirmăm interesul OAR pentru procesul de optimizare a cadrului de reglementare în domeniul construcțiilor, inclusiv pentru simplificare – cu măsurile de precauție și operaționalizare necesare.

Reafirmăm, de asemenea, poziția noastră contra dereglementării. Cele două direcții nu trebuie să se confunde sau să se substituie.

Ne exprimăm, de asemenea, interesul și disponibilitatea pentru a contribui la dezbaterea profesională și la procesul de reglementare. Vom solicita și în continuare să fim parte în dezbaterea parlamentară privitoare la definitivarea CATUC.

Note: 

Art. 302 Notificarea autorităților administrației publice locale în cazul lucrărilor de construire care nu necesită autorizare  

(1) Lucrările de construire pentru care, conform dispozițiilor prezentului cod, nu este obligatorie emiterea autorizației de construire, se pot executa în baza notificării transmisă autorităților administrației publice locale competente potrivit legii să emită autorizații de construire clădiri.  

(2) Lucrările de construire care pot fi executate în baza notificării transmisă autorităților administrației publice locale competente să emită autorizații de construire clădiri, cu respectarea reglementărilor urbanistice în vigoare, sunt următoarele:  

a) realizarea de construcții noi în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice, după cum urmează:  

1. clădiri/construcții noi exterioare locuințelor unifamiliale astfel cum sunt garaje, terase acoperite, pergole, bucătarii de vară, chioșcuri, piscină, grup sanitar și altele asemenea, care nu depășesc 50 mp fiecare.  

2. o singură locuință unifamilială pentru folosința proprie, parter, fără subsol și arie desfășurată totală de maximum 150 mp în mediul rural, cu respectarea regulamentului de urbanism aplicabil în baza unor proiecte tip puse la dispoziție de autoritățile publice centrale sau locale cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, cu respectarea specificului local, realizate în baza unor concursuri de soluții.  

3. lucrări de întreținere/mentenanță periodice și reparații curente, potrivit reglementărilor tehnice aplicabile pentru infrastructura de transport și instalațiile aferente, potrivit duratei normate de exploatare la infrastructura de transport și la instalațiile aferente, după caz.