Îndemn către birourile de arhitectură să sprijine arhitecții refugiați din Ucraina

Dragi colegi,

Printre miile de refugiați ucraineni care ajung și rămân în România se găsesc arhitecți și arhitecte care au fugit, de multe ori cu copii sau alte persoane în îngrijirea lor, de distrugerile provocate de război. Altele și alții au rămas și coordonează echipe întregi de voluntari, așa cum au învățat cu echipele multidisciplinare de proiect, dar nu pentru a construi sau restaura, ci pentru a salva vieți, locuri, libertatea și țara lor.

Știu că și unii, și alții se gândesc la reconstrucția pe care o vor avea de făcut, când coșmarul se va încheia. Dar până atunci, status quo-ul este cenușiu și dureros.

Știu că mulți arhitecți români și multe birouri de arhitectură se implică activ, direct și indirect, în efortul de sprijinire a refugiaților, feed-urile conturilor de Social Media pe care le urmăresc sunt pline de asta.

Venim totuși cu încă o rugăminte, pentru cei care mai au răgaz, capacitate, disponibilitate și, bineînțeles, oportunitate: să oferim spațiu, un loc în birou, poate chiar unele mici sarcini posibile sau un loc de muncă propriu-zis colegelor/colegilor noastre/noștri din Ucraina, după caz. Mi s-a povestit despre tăria cu care o mamă arhitect se comportă de față cu fetița ei și cum se prăbușește când nu e văzută; tatăl fetiței a rămas în Ucraina, pentru a-și apăra țara, așa cum o putea.

Ajutor la birou

Putem să le facem acestor colegi/colege un loc în care câteva ore pe zi să aibă o minimă șansă la confort psihic, într-un mediu profesional cât de cât familiar, poate chiar să se facă utili, să se simtă utili și să simtă că nu sunt o povară, că dau ceva înapoi pentru ajutorul pe care îl primesc.

Un loc unde s-ar putea ajunge la o relație cât de cât sănătoasă de muncă și, astfel, acești oameni ar beneficia de un echilibru socio-psihologic enorm în această furtună.

Vă invităm să vă analizați disponibilitatea în birourile de arhitectură pentru a oferi astfel de spații vitale pentru început și să vedeți cum puteți cultiva aceste relații.

Ordinul Arhitecților din România transmite acest mesaj de solidaritate către toți profesioniștii din domeniu, fie că sunt sau nu sunt membrii săi.

Informații utile: cum ofer ajutor

Conexiunile cele mai firești și eficiente se vor face prin contactarea ONG-urilor și entităților care deja activează în zonele de primire (granițe), dar și la nivel local (destinații), deci recomandăm cu tărie să luați legătura local, pentru a vă anunța disponibilitatea.

Credem că sprijinul moral oferit de apartenența la grupul profesional, proximitatea unor colegi și mici discuții profesionale pot oferi ancora psihică a unei minime normalități, de neprețuit pentru oamenii dislocați cu atâta brutalitate. Pentru acest gest minim nu trebuie să facem absolut nici un fel de formalități (acte).

Pentru eventuale angajări (chiar și sarcini minore într-un mediu profesional pot fi reconfortante și pot fi o sursă minimă de venit), trebuie avute în vedere precizările autorităților publice referitoare la statutul refugiaților – se regăsesc LA ACEST LINK (în zona la dreptul de muncă în calitate de solicitant de azil) și în diverse alte surse, agregate de ONG-uri, în principal în temeiul legii 122/2006.

Pentru asistență legală puteți suna la Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) la numărul +40 721 206 926.

Să facem bine!

Arh. Alexandru Găvozdea, președinte Ordinul Arhitecților din România

În numele Colegiului Director al Ordinului Arhitecților din România