Eveniment: Recrearea în realitate virtuală a Muzeului Simu și rememorarea altor victime ale demolărilor realizate în București în perioada comunistă 2.0.

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, prin Centrul Expozițional Documentar, organizează joi, 09 decembrie 2021 ora 18:30, în prezența reprezentanților partenerilor și colaboratorilor, conferința de presă ocazionată de încheierea proiectului  Recrearea în realitate virtuală a Muzeului Simu și rememorarea altor victime ale demolărilor realizate în București în perioada comunistă 2.0.

De asemenea, va fi vernisată expoziția omonimă, ce va putea fi vizitată ulterior, între 10-20 decembrie 2021, între orele 14:00 – 18:00.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială București, cu sprijinul Primăriei Municipiului București, prin Centrul de proiecte culturale al Municipiului București – Arcub și are loc la sediul acestora din str. Lipscani nr. 84-90, București.

Despre proiect

Clădirile demolate în perioada comunistă continuă să fie, şi astăzi, membre fantomă ale metabolismului urban. Dintre spectrele demolărilor au fost reconstruite doar câteva, ele având mai mult un caracter memorial (Biserica Cotroceni, Monumentul Brătienilor etc.). Majoritatea clădirilor demolate există însă doar fantomatic, ca spectre ale vechiului Bucureşti. Ele nu au fost însă reconstruite (nici măcar virtual).

Dar spectrul mai are un alt sens: acela de totalitate a aspectelor sub care se prezintă ceva. În acest al doilea sens, spectrul demolărilor comuniste din Bucureşti acoperă toată arhitectura valoroasă a oraşului, reunind o tipologie diversă de clădiri demolate. Am împărţit de aceea „spectrul demolărilor” în câteva categorii dedicate, fiecare în parte, unei laturi stilistice diminuate a patrimoniului arhitectural al oraşului: arhitectură bisericească veche, vernaculară, istoricistă şi eclectică, neoromânească și modernistă.

Aceste tipologii sunt ilustrate prin panouri ale Mănăstirilor Pantelimon, Văcăreşti, Cotroceni și Antim, ale monumentelor demolate pe Calea Victoriei (Palatul Sturdza, Casa Chrissoveloni, Hotel Splendid, Palatul Societății Funcţionarilor Publici, Teatrul Naţional),  ale celor din zona Sala Palatului – Știrbei Vodă (Casa Titu Maiorescu, Casa Cerkez, Muzeul Simu), ansamblului din jurul bisericii Mihai Vodă, Pavilionului Regal din Parcul Carol I, Pavilioanelor din Parcul Carol al II-lea (Luna Bucureștilor), caselor de târgoveț demolate și Halei Unirii.

Muzeul Simu – reconstrucție virtuală

Totodată, va fi prezentată și reconstrucția virtuală a Muzeului Simu, templu al artelor ridicat de colecționarul Anastase Simu, demolat în perioada comunistă, accesibil astăzi prin intermediul tehnologiei de redare VR, modelul beneficiind de o contextualizare urbanistică, precum și de o extindere, primei săli dedicate Antichității, alăturându-i o a doua sală ce prezintă Arta Românească.

Acces public

Accesul publicului în sala de expoziție va fi permis, cu purtarea măștii de protecție, doar pentru persoanele care prezintă dovada vaccinării sau a trecerii prin boală cu certificatul digital european COVID:
sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;
se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, pe baza documentului doveditor.

Echipa proiectului

• Claudia Popescu – coordonator proiect
• Andreea Iosif – arhitect, artist 3D
• Vasile Andrei – programator site web
• Roland Vasiliu – designer
• Costin Gheorghe – responsabil promovare
• Cristian Văraru – regizor
• Valentin Popescu – documentarist, coordonator broșură
• Alina Chiciudean – coordonator financiar
• Mihaela Arsene – invitat
• Cosmin Chiciudean – redactor

Parteneri: Filiala teritorială București a Ordinului Arhitecților din România, Biblioteca Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Arhivele Naționale ale României, Institutul Național al Patrimoniului, Agenția națională de presă Agerpres, Grupul de inițiativă Cartierul Uranus.

Acest proiect este susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură.