Workshop U-RE-HERIT: Acțiuni participative pentru protejarea și recuperarea patrimoniului

10 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

Primul workshop profesional al proiectului european U-RE-HERIT a avut loc la București, la Casa Mincu, sediul OAR, pe 23 septembrie, având ca temă principală ACȚIUNI PARTICIPATIVE PENTRU PROTEJAREA ȘI RECUPERAREA PATRIMONIULUI / PARTICIPATORY ACTIONS FOR HERITAGE PROTECTION AND RECOVERY.

Proiectul, cu numele complet, „U-RE-HERIT. Arhitecți pentru patrimoniul din Ucraina: recrearea identității și a memoriei” abordează subiecte legate de evaluarea, conservarea și restaurarea patrimoniului urban și arhitectural din Ucraina în timpul și după război, tratându-l ca pe o resursă pentru o redresare durabilă din punct de vedere cultural, social, de mediu și economic.

Este pentru prima dată când un consorțiu internațional e format din atât de multe organizații de nivel internațional din domeniul arhitecturii, care își unesc eforturile pentru obținerea unor rezultate comune în direcția conservării patrimoniului și culturii ucrainene.

Schimb de experiență cu privire la acțiuni participative pentru salvgardarea patrimoniului

Atelierul a fost organizat de Ordinul Arhitecților din România și Ro3kvit (Ucraina) și a adus la aceeași masă inițiative de protejare și recuperare a patrimoniului construit prin acțiuni participative, din România și din Ucraina. Acest schimb de cunoștințe și experiențe privind consultarea părților interesate și implicarea comunităților locale în protecția și recuperarea patrimoniului este un prim pas în demersul nostru comun de dezvoltare a unui cadru metodologic, a unui modul de formare și a unor materiale didactice adaptate la condițiile din Ucraina.

Participanți

Atelierul a fost prezidat de președintele OAR Ștefan Bâlici și moderat de Daniela Calciu (cooronatoarea proiectului U-RE-HERIT din partea OAR), iar prezentările au fost susținute de următorii participanți:

Din Ucraina:

Tetyana Oliynyk, coordonatoarea proiectului U-RE-HERIT din partea Ro3kvit

Kateryna Goncharova, Specialistă în criza patrimoniului ucrainean la World Monument Fund

Viktor Dvornikov, arhitect restaurator, director al studioului DvornikovDesign, liderul echipei din Kharkiv pentru documentarea patrimoniului deteriorat în HEMOlab

Alona Krytsuk, co-fondatoare “Brave to Rebuild”, o inițiativă de voluntariat care ajută persoanele ale căror case au fost avariate de invazia rusă. Voluntarii inițiativei merg în satele din regiunea Kievului, în principal în Irpin, Bucha, Gostomel și în satele din jur. De asemenea, ei lucrează și în regiunile Harkov și Kherson. Voluntarii curăță moloz, repară clădirile rezidențiale și instituțiile sociale deteriorate, astfel încât viața să poată reveni la cum era înainte de distrugerile provocate de război.

Anastasiia Yahushchyna, coordonatoare de voluntari la BUR (Build Ukraine Together)

Building Ukraine Together este o organizație non-guvernamentală care lucrează în principal cu tinerii (14-35 de ani). Înființată în 2014 (după invazia rusă din Crimeea), au organizat 119 tabere de voluntariat în construcții și au implicat 8.000 de voluntari în inițiativele lor.

Hanna Havryliv, fondatoare Heritage.UA, o organizație non-profit fondată în Lviv în 2018. Misiunea sa este de a da o nouă viață valorilor arhitecturale ale Ucrainei. Scopul este revitalizarea sistematică și cuprinzătoare a monumentelor arhitecturale neglijate, situate atât pe teritoriul Ucrainei, cât și a monumentelor de origine ucraineană care, din cauza circumstanțelor istorice, se află astăzi în afara granițelor Ucrainei. Printre obiectele cu care Heritage.UA lucrează în prezent se numără castelul Pomoryany, Palatul Tartakiv, Palatul lui Gershgorin, Casa organizației Sokil, Școala veche din Rozdil etc.

Oksana Fedorovych, fondatoare și directoare a Asociației de turism din regiunea Ivano-Frankivsk (TAIF), care promovează creșterea turismului în regiunea Carpaților ca factor-cheie pentru dezvoltarea durabilă locală și îmbunătățirea bunăstării comunităților locale. Colaborând cu destinațiile turistice, TAIF lucrează de obicei la strategia coerentă de dezvoltare a comunității pe baza resurselor sale de patrimoniu și lucrează în mod constant cu planurile integrate de interpretare a patrimoniului. Prezentarea de la București s-a concentrat pe cazurile Centrului de patrimoniu al căii ferate înguste Vyhoda, castelul Pniv.

Yuliia Svyshch, manager de comunicare la Biroul Patrimoniului Lviv

Lviv Heritage Bureau este un centru de coordonare și informare pentru promovarea, conservarea și restaurarea patrimoniului din Lviv. Misiunea sa este de a implementa programe și proiecte pentru promovarea, conservarea și restaurarea patrimoniului pe baza co-responsabilității, cofinanțării, cooperării și comunicării între diferite comunități și părți interesate.

Hanna Sydorenko, Khrystyna Kundyra, (destinația turistică de patrimoniu Tustan): protecția patrimoniului prin educație și interacțiune cu comunitatea. Tustan este o destinație turistică de patrimoniu care combină siturile de patrimoniu natural, arheologic și etnografic. Tustan a fost una dintre primele rezervații istorice din Ucraina care a început să colaboreze în mod constant cu comunitatea unui sat situat în apropiere și să dezvolte un turism durabil prin educație și formare. Tustan lucrează în mod activ la conservarea peisajului cultural prin educație și reglementare.

Stanislav Ivaschenko (prin ZOOM) fondator al Wooden Lace of Chernihiv: Toloka ca formă tradițională ucraineană de acțiune cooperativă. A prezentat „Dantela de lemn din Cernihiv” – un proiect necomercial menit să păstreze arhitectura din lemn din regiunea Cernihiv și să reînvie dragostea și respectul oamenilor pentru aceasta. Proiectul a început cu deschiderea unui muzeu online dedicat orașului Cernihiv în iulie 2018, dar ulterior s-a extins la nivelul întregii regiuni. Pe lângă foto- și geofixarea celor mai interesante exemple de arhitectură din lemn, ei colectează și sistematizează informații istorice despre acestea. Din 2019, una dintre activitățile cheie ale inițiativei a fost restaurarea fizică a dantelăriilor din lemn de pe casele vechi.

Din România:

Nicoleta Caba, Filip Ciobănașu, Ambulanța pentru Monumente – proiect lansat în 2016 și care a salvat până în prezent sute de clădiri de patrimoniu din România prin intermediul unei rețele largi de organizații active în domeniul patrimoniului. Aceste intervenții de urgență sunt realizate de experți, studenți și meșteri calificați, pe bază de voluntariat, cu sprijinul comunităților și autorităților locale. În fiecare regiune, în centrul proiectului se află un kit de intervenție și un camion echipat cu unelte, echipamente de construcție și materiale.

Raluca Munteanu, Pro Patrimonio – fundație ale cărei acțiuni se concentrează pe proiecte educaționale practice, orientate spre restaurarea și reconversia patrimoniului istoric, precum și pe implicarea comunității și conștientizarea propriei identități.

Michaela Türk, Fundația Mihai Eminescu Trust, dedicată conservării patrimoniului local și revitalizării satelor și comunelor din Transilvania și Maramureș, prin valorificarea patrimoniului cultural și natural, încurajând în același timp integrarea multiculturală și economiile locale. Este un exemplu de abordare integrată a dezvoltării durabile, ce implică și responsabilizează actorii locali, contribuind atât la păstrarea autenticității patrimoniului, cât și la armonizarea acestuia cu nevoile comunității.

Radu Tîrcă, Ștefania Tîrcă, Irina Lecca, Studio Govora – un colectiv interdisciplinar care lucrează cu autoritățile locale, antreprenori și membri ai comunității locale, precum și cu profesioniști din diverse domenii, pentru a crea o viziune comună care folosește patrimoniul și identitatea balneară drept instrumente esențiale pentru dezvoltarea orașului Băile Govora – un oraș foarte mic, cu un număr semnificativ de clădiri care necesită reparații, reabilitare sau chiar restaurare, fiind o stațiune istorică ale cărei clădiri valoroase au rămas subutilizate sau chiar abandonate. Echipa dezvoltă intervenții și proiecte punctuale, răspândite în tot orașul, care urmăresc să evidențieze valorile spațiului construit și ale peisajului, sperând să genereze un impact social și cultural pe termen lung prin stimularea implicării locale.

Oana Chirilă, Asociația Locus, ce are ca scop salvarea și promovarea patrimoniului cultural, arhitectural, urbanistic și natural al României. HerculaneProject este o platformă de reactivare arhitecturală și socială a centrului istoric al Băilor Herculane prin arhitectură, cultură și educație. Pe termen lung, scopul proiectului este de a include ansamblul arhitectural ca monument istoric în patrimoniul UNESCO.

Ilinca Păun Constantinescu, Asociația Planeta Petrila / Asociația Idei la Gram – care a prezentat o cronologie lungă și complexă, o multitudine de metode și tehnici pentru a transforma o fostă mină de cărbune din Valea Jiului într-o resursă culturală pentru comunitatea sărăcită și în scădere din jurul ei.

Claudia Apostol, Asociația ARA – care a prezentat proiectul „Adoptă o casă la Roșia Montană” are ca scop protejarea și promovarea mediului istoric spectaculos al sitului, cu accent pe patrimoniul construit, și asigurarea faptului că acesta este bine îngrijit și transmis generațiilor viitoare. Obiectivul pe termen lung este de a produce o schimbare prin puterea conservării istorice bazate pe comunitate și susținută de voluntari, restaurând clădiri și reînnoind comunitatea din Roșia Montană și împrejurimile sale.

Vizită la Muzeul-Atelier Școala de la Piscu

Atelierul s-a încheiat în Muzeul-Atelier Școala de la Piscu, unde Adriana Scripcariu a povestit istoria Școlii, iar Virgil Scripcariu s-a alăturat în ghidarea vizitei prin expoziții. Școala a fost înființată ca rezultat al mai multor proiecte derulate de Asociația Gaspar, Baltasar & Melchior, o organizație culturală și educațională non-profit, care funcționează din 2006 într-un fost centru de olărit din satul Piscu. Scopul Școlii este ca tinerele generații să devină mai conștiente și mai atașate de moștenirea lor culturală, scop pe care îl urmărește prin organizarea de ateliere, școli de vară, conferințe, prin publicarea de cărți de patrimoniu cultural pentru toate vârstele, prin administrarea unei școli primare specializate în patrimoniu, prin realizarea de cercetări antropologice și prin administrarea unei platforme culturale online.

La finalul zilei s-au remarcat o serie de similarități între inițiativele dintre cele două țări, atât din punctul de vedere al contextului larg în care se pune problema protejării și recuperării patrimoniului construit, cât și din punctul de vedere al strategiilor și tacticilor profesionale alternative, care lucrează de jos în sus, în colaborare cu comunitățile din jurul obiectelor sau siturilor de patrimoniu.

Toate aceste observații, concluzii și întrebări vor fi sistematizate într-o broșură ce va constitui baza demersului comun de dezvoltare a unui cadru metodologic, a unui modul de formare și a unor materiale didactice adaptate la condițiile din Ucraina.

Galerie foto

Despre proiectul U-RE-HERIT

Pe parcursul celor trei ani ai proiectului, specialiști în patrimoniul cultural din mai multe țări din UE și din Ucraina, arhitecți, urbaniști, ingineri, alți profesioniști, funcționari ai administrației locale și comunități din orașele ucrainene vor analiza – prin cercetare, workshop-uri, discuții publice, evenimente, dezvoltare profesională continuă și programe educaționale pentru școlile de arhitectură – teme legate de protejarea și restaurarea patrimoniului cultural ucrainean. Proiectul este inițiat de Asociația Arhitecților din Lituania și este cofinanțat de programul Uniunii Europene, „Europa Creativă”.

Proiectul este implementat de un consorțiu format din 11 organizații: Asociația Arhitecților din Lituania (coordonatorul proiectului), Asociația Arhitecților din Suedia, Camera Federală a Arhitecților și Inginerilor din Austria (BKZT), Academia Regală Daneză, Institutul de Tehnologie și Arhitectură (IBT), Ordinul Arhitecților din România, Consiliul Național al Arhitecților, Urbaniștilor, Peisagiștilor și Conservatorilor din Italia (CNAPPC), Camera Federală a Arhitecților Germani (BAK), Asociația Arhitecților din Estonia, Uniunea Națională a Arhitecților din Ucraina, Ro3kvit: Coaliția Urbană pentru Ucraina, Școala de Arhitectură Kharkiv și Consiliul Arhitecților din Europa (ACE) în calitate de partener asociat.

Mai multe informații despre proiectul UREHERIT: http://www.architektusajunga.lt/ureherit/

Contacte: info@ureherit.eumedia@ureherit.eu

Proiect finanțat de Uniunea Europeană. Perspectivele și opiniile exprimate sunt însă doar ale autorului (ilor) și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale EACEA. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.