RESTITUTIO: Restaurare Casa cu Blazoane, Buzău
În secțiunea “Bună practică” vă prezentăm proiectele câștigătoare la Anualele și Bienalele de Arhitectură ale filialelor OAR din țară și București, competiții menite să promoveze excelența în domeniu, să o recunoască și să o recompenseze.
Premiul
Proiectul a primit Premiul secțiunii „Restaurare, consolidare, clădiri restituite comunităților” (ex-aequo) din ANUALA DE ARHITECTURĂ ARGEȘ-PRAHOVA 2019 a OAR Filialele Argeș și Prahova, cu tema „Onestitatea în arhitectură”.
Autori
Arhitectura: Restiturio SRL: arh. Călin Hoinărescu, arh. Daniel Hoinărescu
Structură: ing. Sandor Zoltan
Execuție: Taina Lemnului Srl – Vasile Pop; Icumest SRL; Moșneanul & Dio SRL – Ing. Florin Drăgulin
Restaurare Componente Artistice: Patrimoniu SRL – Ion Chiriac
Fotografii: Călin Hoinărescu
Descrierea proiectului
Comentariul autorului:
“Clădirea a fost ridicată la mijlocul sec. al XVIII-lea și supusă unei intervenții radicale la începutul secolului al XIX-lea, când a fost extinsă cu încăperea poligonală situată în extremitatea tindei opuse intrării și fațada a fost împodobită cu stucaturi modelate la poziție, cu un repertoriu ornamental inspirat din lumea vegetală (simboluri ale pomului vieții). Interesant este șirul de blazoane circulare care decorează parapetul foișorului unde piesa centrală poartă simbolul vulturului bicefal.
Un document din anul 1861 descrie locuința de zid cu 5 încăperi sus, una dedesubt și beci, precum și în față foișor. În incintă exista alături de locuință, o cuhnie cu 2 încăperi, sală la mijloc și galerie în față, învelită cu șindrilă, o magazie și un grajd vechi, încăpător pentru 6 cai și 2 șoproane tot într-un acoperiș. Sunt date detalii referitoare la mobilier și inventarul gospodăresc, informații valoroase utilizate la elaborarea documentației de restaurare și de proiectare a punctului de documentare în locul bucătăriei și a magaziei (utilizată în prezent pentru ateliere de restaurare).
Lucrările de restaurare au vizat repararea structurii clădirii și consolidarea planșeelor peste beci și peste parter, cu grinzi din lemn de stejar și refacerea unor ziduri cu structură din paiantă cu bârne de stejar. Au fost restaurate un număr mare din ușile originare care au aparținut clădirii de la mijlocul secolului al XVIII-lea, păstrându-se toate componentele care nu erau grav afectate de putreziciune. Au fost păstrați o serie din consolei streșinii, forma actuală a acoperișului cu rupere de pantă la poalele învelitorii, precum și toți stâlpii și grinzile pridvorului care aparțin mijlocului de secol al XVIII -lea.
Au fost prevăzute instalații de încălzire, plasate în grosimea planșeului peste parter, și prin pardoseala la demisol, astfel încât să nu fie alterată imaginea originară. Încăperile parterului au fost amenajate cu mobilier de epocă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, donat din sat. În spațiul de sub sacnasiu s-a amenajat un oficiu, iar în sala adiacentă, un spațiu pentru reuniuni.
La mansardă s-au amenajat, în volumul acoperișului două cabinete de studiu cu grupuri sanitare aferente.
O altă categorie de lucrări s-a referit la recuperarea stucaturii originare care s-a păstrat la pereții, tavanele și fațadele edificiului. Au fost extrase suprafețe importante din elementele ornamentale și după consolidarea și restaurarea lor au fost repuse pe pozițiile originare. În acest fel s-a salvat cea mai mare parte din repertoriul decorativ al edificiului care prezintă la ora actuală un caz de excepție în seria de modele ale locuințelor țărănești – o casă cu o decorație care este echivalentă cu elementele similare ale unor cunoscute locuințe de târg, de exemplu Casa Hagi Prodan din Ploiești.
Ansamblul a fost completat cu un “punct de documentare”, prevăzut cu spații expoziționale și cu un mic amfiteatru de circa 80 locuri, pentru a putea permite organizarea unor reuniuni profesionale și culturale. Amenajările exterioare au fost realizate din lespezi de piatră, conform tradiției locului, alei carosabile și pietonale, parcaje, precum și un amfiteatru în aer liber pentru circa 300 de persoane, cu scenă, unde se pot organiza serbări folclorice, dansuri, demonstrații de tehnici tradiționale pentru construcții etc.”
Finanțare: Programul Operațional Regional 2007 – 2013
Beneficiar: Centrul de Cultură Arhitecturală Rurală al UAR
