185 – BV7812 – ARH. STOIAN ELENA

42 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

Autor principal: Stoian Elena

Coautori: Gutu Andrei Victor, Horhat Ana Maria (peisagist)

Colaboratori arhitectura: Aldea Silviu, Sisak Tamas (Atelier MASS)

 FAZA 2

1 CONCEPT.  DESCRIEREA PROPUNERII

Caracterul dominant al proiectului imaginat este cel de poiană în care de pe suprafața unitară se percepe pătrunderea pădurii în oraș şi care aduce varianta contemporană a punctelor de promenada si belvedere istorice. Micile gesturi [interventii], răspândite la nivelul solului, determină atracții punctuale și provoacă o parcurgere/ descoperire liberă. Aceste interventii se joacă cu forma de relief, vegetaţia şi lumina. Parcul-poiană este gândit ca o serie de puncte de belvedere și plimbări liniștite în relație cu peisajul. Atmosfera de calm și aşezare decupează un spațiu predominant static şi unul de joc, nuanțat de transformările sezoniere ale vegetației, în special în zona dinspre pădure. Materialele si mobilierul urban utilizate sustin acest caracter: lemnul şi piatra locală se supun ordinii generale, cortenul creează contrast şi marchează astfel, elementele nou inserate, cu trimitere la latura industrială a oraşului.

Prin urmare, soluţiile tehnice sunt orientate spre valorizarea şi valorificarea calităţilor deja existentem prin: (1) tratarea limitelor şi relaţiilor cu oraşul pentru afirmarea parcului ca fragment urban; (2) reorganizarea şi reabilitarea circulaţiilor; (3) potenţarea şi diversificarea activităţilor. Pentru atingerea acestor obiective, mijloacele propuse sunt: (a) un principiu de vegetaţie care păstrează şi îmbogăţeşte caracterul parcului; (b) un nou concept de iluminat public, de siguranţă şi decorativ (cotidian şi festiv); (c) un concept de mobilier urban în spirit contemporan şi adaptat sitului. 

 1.1 Tratarea limitelor şi relaţiilor cu oraşul

Limite. Limita superioară, ca o referire la König Weg, oferă o promenadă supraînălţată (care poate compensa şi lipsa trotuarului pe Drumul Poienii) şi de care sunt ataşate 3 platforme de belvedere spre oraş, care devin o atracție a parcului.

Limita inferioară: trotuarul va fi tratat pentru o o mai bună coabitare a fluxurilor (pietoni, biciclişti, auto). Preluând intenţiile din actuala mobilare a acestuia, şi observând ca băncile sunt puţin folosite, propunem crearea unor alveole care extind spaţiul trotuarului în interiorul parcului şi care afrimă tocmai alăturarea celor două medii urbane (vegetal şi mineral) şi care anulează rigiditatea delimitării. Prin retragerea băncilor din spaţiul trotuarului şi poziţionarea lor în poziţie de spectator, probabilitatea ca ele să fie folosite devine mult mai mare.

Limita laterală este tratată minimal, prin protejarea stratului vegetal care să permită accesul auto ocazional şi delimitarea printr-un gard – instalaţie artistică. 

imagini orientative faza 1 – limita inferioara | pajiste + belvedere | jocuri

Relaţii vizuale peisagere. Livada Poştei stabilește relaţii vizuale cu elementele de topografie naturală, impunătoare la scara întregului oraş. Prin amplasarea la partea superioară a sitului, de-a lungul Căii Poienii, a unor platforme de belvedere, fiecare cu un loc de stat orientat către unul din aceste repere, se închide triunghiul cu Cetăţuia, Dealul Melcilor şi Livada Poştei. Inserţia în topografia accidentată a acestor paltforme a unei înguste legături animează zona taluzului, neutilizată în prezent. Prin amplasarea unei platforme circulare la nivelul intermediar al poienii, se reconstituie un spatiu din care situl poate fi descoperit si apoi parcurs. Poziţia acestei platforme permite deschideri vizuale către Bdul Eroilor si Bibliotecă. Distribuția se face liber în zona de pajiste către locuri de şezut, traseele din pădure, platformele de belvedere sau zone de joc – se lasă astfel liberă descoperirea altor puncte de perspectivă.

Accese. Accesul principal în parc se face dinspre clădirea Bibliotecii Judeţene, locul cel mai apropiat de traseele mijloacelor de transport în comun și de centrul orașului. Astfel, accesul se înscrie firesc în traseele istorice şi actuale, pietonale şi motorizate ale braşovenilor. Zona de contact dintre parc şi oraş este marcată printr-o piaţetă – din care se face accesul către zona de târguri (înspre pădure), care va trebui integrata ulterior în proiectul de amenajare – şi care se continuă cu o alee către suprafața de reperare: discul care oferă o primă panoramă asupra parcului.

Tocmai pentru afirmarea caracterului de parc, deschis către oraş, accese secundare sunt pastrate atât în zona inferioară, cât și în partea superioară, lasand functionale actualele trasee de parcurgere a suprafetei.

 1.2 REORGANIZAREA ŞI REABILITAREA CIRCULAŢIILOR

Trasee în oraș. Fluxul principal dinspre oraş este pe direcţia actualului Bld. Eroilor, ax instituţional şi de zone verzi (parcul central), ce se continuă cu Şirul Livezii. Cealaltă legătură, parte din ansamblul traseelor pietonale şi de loisir ale Brşovului, este traseul ce leagă Turnul Alb şi Negru de Livada Poştei. Se propune preluarea acestor trasee si continuarea lor spre parcul dendrologic, cimitirul şi cartierele din partea de NV a oraşului. Astfel, reconfigurarea aleilor din parc ţine cont şi păstrează direcţiile actuale ale traseelor pe teren.

Două alei integrate in pajiste (pietriş stabilizat) structurează discret circulațiile care conectează parcul la traseul către Turnul Alb și Negru. Diagonala care scurtcircuitează legăturile dintre partea de sus şi cea de jos este păstrată şi integrată prin dalaj trotuarului de jos. Spre pădure, se poate citi în prezent o poteca de legătură între taluz şi platforma pentru târguri: ea va fi integrată în amenajarea zonei respective.

Între circulaţiile majore şi perpendicular pe acestea, mişcarea este lăsată liberă prin iarbă, pentru afirmarea caracterului de poiană.

 1.3 POTENŢAREA ŞI DIVERSIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

Propunem zone cu senzații spațiale diferite: Preeria, centrul poienii, propune un ludic contemporan care poate favoriza diverse tipuri de adunări – trasee libere între atracții la scară mică: locuri de sezut, urlătoarea, platforma de reperare etc. Promontoriul: amplasat în zona superioară și cea mai puţin circulată, propice observației – cu trei balcoane -belvedere care strapung vegetația şi stabilesc relații la o scară geografică cu oraşul şi situl. Jocurile situate în aria delimitată de aleea în diagonală, strada Șirul Livezii și limita vestică acaparează platforma spre stradă. Jocurile fac trimitere la experienţe esențializate ale copilăriei, interpretate pentru toate vârstele: Vârtejul, Învârtita, Hârciogul, Piciorul Iute, Smulsa, propun o lume de activități prin mijloace minimale integrate în imaginea de poiană, de pajişte.

 1.4 ELEMENTE DE AMENAJARE

Cele mai „invazive” intervenţii sunt alveolele de pe limita de jos, platforma circulara din mijlocul poienii şi balcoanele-belvedere de pe taluz. Celelalte inserţii – vegetaţie, iluminat şi mobilier urban – marchează locuri sau trasee semnificative pentru configurarea unor nuclee de interes pe suprafaţa sitului şi pentru comunicarea lui cu oraşul.

 1.4.1 VEGETATIA

STRAT ARBORICOL ŞI ARBUSTIV

Se propune păstrarea caracterului natural al locului, la marginea naturii „nealterate” şi unde intervenţia omului pare absentă. Se menţin toţi arborii existenţi, iar noile specii plantate fac parte din vegetaţia specifică zonei. Am urmărit o continuare „firească” a pădurii către oraş, importantă pentru susţinerea culoarelor ecologice, şi potenţarea perdelei de vegetaţie dintre parc şi Calea Poienii, în zona de reinnoire a padurii: foioase (mesteceni, arţari, stejari, tei, carpini) şi răşinoase (molid, pin, brad). În acelaşi timp, aliniamentul de pomi de pe Şirul Livezii va fi păstrat şi completat în dreptul accesului dinspre locuinţe (pentru a compensa decompletările din ultimii ani). Alţi arbori izolaţi au fost propuşi pentru a susisţine circulaţia diagonală. Au fost aleşi copaci care înfloresc şi fac fructe (pentru a oferi două periode „de glorie”) şi care rezistă la clima urbană. Gingko biloba din partea superioară au fost păstraţi parţial pentru coloritul de toamnă, restul vor putea fi mutaţi fără probleme în perioada septembrie-octombrie.

Arbori existenţi. Pentru toţi arborii existenţi va fi păstrat nivelul stratului vegetal actual pe o suprafaţă cât mai mare. În propunerea noastră, arbori de aliniament la Şirul Livezii rămân înconjuraţi de sol sau sunt înconjuraţi de trotuar. Pentru arborii încadraţi de paviment – se va prevedea un grătar de protecţie (diam. aprox. 2,5m) – conform detaliu. Pentru cei care rămân în teren se va evita îngroparea trunchiului şi rădăcinii. Pe o rază similară se păstrează nivelul pământului actual. 

Arbori noi. Rădăcinile vor fi împachetate în mod specific în baloţi cu plasă. Groapa de plantare va avea cel puţin de 2 ori dimensiunea balotului rădăcinii în primii 30cm şi adâncimea echivalentă balotului. Partea inferioară a coroanei copacului va fi la o înălţime de cel puţin 2,50m. Fiecare arbore va fi prevăzut imediat după plantare cu elemente de ancorare pentru trunchi, alcătuite dintr-un element înclinat conform detaliu. Elementul va fi înfipt cel puţin 80cm în teren şi va fi prins de trunchi cu funii din fibră de cocos (posibil  sfoară/ frânghie de cânepă) la o înălţime de aproximativ 1/3Hcopac. Suportul de ancorare va fi păstrat cel puţin în primii trei ani de la plantare. În zona de pantă, elementele de ancorare sunt prevăzute şi ca elemente decorative (pentru că ele vor rămâne minim 3 ani). Direcţiile lor vor fi stabilite în funcţie de vânturi.

Teren drept. Pentru arborii plantaţi la trotuar, se va folosi un sistem de irigare şi aerisire a rădăcinii arborelui, dupa cum urmează: înainte de acoperirea gropii de plantare, se poziţioneaza la o adâncime de aprox. 90cm faţă de suprafaţa de călcare un tub flexibil de drenaj din PE sau PP, Ø100mm, sub formă de inel în jurul balotului. Acesta se ramifică cu un tub similar vertical. La suprafaţă se va folosi un capac special cu orificii pentru aerisire. Protecţia gropii se va face cu un grătar metalic circular, indicat în detaliu, montat orizontal la nivel cu pardoseala.

STRAT IERBACEU

Teren în pantă. Faţă de nivelul actual al pantei se va face local un perimetru orizontal conform detaliu (se adaugă în partea de jos mulch şi se scoate pământ din partea de sus. Groapa se acoperă cu pământ vegetal 20cm (situaţie actuală teren). Se lasă 5cm în jurul trunchiului pentru aerisirea rădăcinilor.

Selecţia speciilor a fost facută în funcţie de două criterii: utilizare şi însorire. Pajişte înflorită din centrul poienii: iarba şi florile aduc un element în plus jocului. Mirosul si culoarea redefinesc conceptul de grădină urbană. Flori de câmp din zona pajistilor alpine creează texturi diferite din primăvară până toamna târziu. Iarbă rezistentă la uzură în zona de jocuri. Au fost preferate speciile spontane din zonă. 

Pregătirea solului pentru însămânţarea gazonului se face toamna. Suprafaţa care urmează să fie gazonată se curăţă de resturile vegetale, pietre, gunoaie, iar toamna se ară la adâncimea de 15-25 cm. Însămânţarea se realizează cel mai bine primăvara (martie-aprilie), manual sau mecanic. Cantitatea de sămânţă necesară e de 40-60g/mp. E bine să se facă după aceea o tăvălugire. Peste gazonul proaspăt semănat se poate arunca un strat subţire de nisip. Operaţiuni de mantenanţă a gazonului: se udă cu regularitate în primele 3 săptămâni (o dată pe săptămână). Prima tundere e bine să se facă manual, cu coasa, când plantele au ajuns la 10-15cm înălţime, tunzându-se la 5-6 cm de sol. Pajiştile se cosesc de 2-3 ori pe an iar iarba tunsă vara rămâne pe teren (mulching) iar primăvara şi toamna, pentru a evita putrezirea, se amestecă cu pământ şi se depozitează în recipentele pentru compost. Compostul poate fi depus, în strat, la baza arborilor şi arbuştilor, atunci când timpul este uscat. Este util să se stimuleze creşterea ierbii prin aplicarea îngrăşămintelor. Primăvara, înainte de pornirea vegetaţiei şi apoi  în timpul verii  se împrăştie cantităţi mici de azotat de amoniu iar toamna fosfat şi potasiu. În timpul iernii, pe solul îngheţat sau pe zăpadă, se împrăştie superfosfat.

Fiind o zonă cu veri mai temperate pentru peluza însorită se vor folosi seminţe de Poa pratensis (firuta) 80% şi Festuca rubra (paisul roşu) 20%, iar pentru peluze umbrite Festuca rubra (paisul rosu) 75% + Agrostis stolonifera 25%. O categorie aparte o reprezintă terenul de joacă unde un amestec “sport” tipic conţine 30 până la 40 % Lolium perenne, 20 până la 30 % Festuca arundinacea, 20-30 % Festuca rubra, şi restul Poa pratensis. Pajiştea pe terenul în pantă e o combinaţie de Poa pratensis, Festuca rubra şi un pic de Lollium perenne, ideale pentru a reţine pământul în pantă.

 1.4.2 ILUMINATUL NOCTURN

Scenariul de iluminare propune o ierarhizare a intensităţii luminii în funcţie de importanţa traseului. Astfel, pe străzile perimetrale (Şirul Livezii şi Calea Poienii) propunem stâlpi şi aparate de iluminat identici cu cei utilizaţi în Piaţa Sfatului, pentru identitatea citadină. Acest aparat este dotat cu lampi cu vapori de sodiu de 100W, pozati pe stalpi din aluminiu de 8m inaltime. Acestea vor contura o atmosferă urbană şi vor detaşa pe timp de noapte zona parcului.

La baza peisajul nocturn a stat ideea de a utiliza aparate de iluminat joase (cilindrii cu diametrul de pana la 250mm si inaltimea de 220mm) pentru a sublinia caracterul de poiana, care sa nu deranjeze vizual spatiul exterior. Elementele functionale, spre exemplu, bancile, sunt fie iluminate din interior, fie au montate benzi cu LED-uri dedesubt. Elementele ludice – licuricii, sunt grupate, pentru a crea zone de interes vizual. Aleea care uneste zonele de belvedere este iluminata discret cu aparate de iluminat cu LED-uri incastrate in zidul de protectie, ceea ce da un ritm placut aleii. Zonele de belvedere sunt iluminate sub placa de sustinere, pentru a intari senzatia de plutire si pentru a nu orbi privitorii.

Conceptul a tinut seama si de normativul SR EN 13201; astfel, spatiul pietonal este de tipul S2, cu un nivel de iluminare mediu de 10 lx, iar pentru zona rutiera tipul iluminatului este ME3a. De asemenea, s-a avut in vedere evitarea poluarii luminoase: aparatele de iluminat nu au componenta luminoasa in partea superioara.

În interiorul parcului, luminarea cea mai intensă va fi pe zonele şi traseele principale de interes. Aceasta va fi realizată în două feluri: prin benzi de led care marchează direcţia şi prin stălpi individuali (licurici). Ledurile vor fi folosite la zona de acces, la platforme şi la banca pe şine. Licuriciul este un element alcătuit din ţevi flexibile cu o sursă de lumină în vârf. În direcţia pădurii, într-un întuneric nealterat de luminile oraşului se aglomerează creând un dialog cu Tâmpa. Acestea devin iconuri ale parcului – pot deveni surse de spectacol, adunând lumea venita să vadă cum se aprind licuricii, la momentul înserării. Corpurile încastrate în versant, joase, robuste, cu iluminat descendent confera o atmosferă misterioasă într-un mai degrabă întunecat.

Alegerea soluţiilor de iluminat a ţinut cont de rezistenţa şi aspectul suporţilor (formă şi culoare) şi sistemelor de fixare, de forma, dimensiunile şi tipul corpului de iluminat şi a urmărit corelarea poziţionării acestora ăn raport cu înălţimea vegetaţiei şi cu distanţele dintre obiecte. Percepţia vizuală nocturnă (sentiment de siguranţă, confort vizual) a determinat culoarea luminii şi distribuţia intensităţilor luminoase ale corpurilor de iluminat. 

Pentru iluminatul diagonalei utilizate intensiv s-au ales aparate de iluminat IP 65, pozitionate de o parte si de alta a aleii, cu un diametru de 165mm si o inaltime de 220mm, doatate cu o lampa HIT de 35W, culoare… Pentru aleile secundare s-a utilizat un model identic,dar de dimensiuni mai mici – diametru de 190mm si inaltime de 180mm cu LED-uri de 20W.

Pentru iluminatul aleilor superioare, s-au utilizat aparate de iluminat IP 65 incastrate in peretele de piatra, dotate cu o fanta care creeaza fascicule de lumina. Aparatele sunt dotate cu LED-uri de 4W, cu dimensiuni de  80x190x80 mm.

Sub platformele de belvedere s-au montat baghete cu LED-uri având IP 65 şi o putere de 20W, de 1m lungime. Toate aparatele sunt realizate din carcasa de aluminiu, concepute antivandalism, rezistente la UV.

Evitarea poluării luminoase de vecinătate. Aparatele de iluminat utilizate sunt cu balast convenţional. S-a optat pentru o soluţie bazată pe aparate cu lămpi cu putere nominală de 150 W . Aparatele de iluminat vor fi montate pe stâlpi metalici, cu înălţimi de  220-350 cm/ (licuricii) şi respectiv de 8m (iluminat stradal). Corpuri iluminat de joasa înălţime: iluminat unidirectional inaltime 10-50cm, banda led (alb-cald 3300 k) montata in intradosul mainii curente pasarele, banca.

Mentenanta. Comanda iluminatului se va face prin senzor crepuscular.

Puterea instalata este de pana la 5,5 kW x  3950 ore anual = 21725 kWh.

S-au utilizat aparate de iluminat cu LED-uri sau cu halogenuri metalice. In cazul aparatelor cu LED-uri, nu va fi nevoie de intretinere in urmatorii 10 ani, iar la cele cu halogenuri metalice va fi nevoie de inlocuirea lampilor defecte o data la 3 ani. Consumul anual de energie: puterea instalata este de 4100W  pentru alei si 2300W pentru iluminatul rutier. Porrnind de la o durata de utilizare de 3950 ore anual, rezulta un consum annual de 16195kWh pentru alei si 9085kWh pentru iluminatul rutier.

 1.4.3 MOBILIER URBAN

Elementele de mobilier urban primesc prin material (lemn, beton colorat în masă şi metal mat ruginit) un aspectunitar. La intrările în parc şi în zona de repaos de la trotuar – alveole – sunt amplasate elementele de mobilier integrate prin materialiate şi formă în imaginea….. Ele punctează traseul la limita inferioară şi zonele de interes din pajiste: bănci, rastel de biciclete, stâlpişori delimitare, cişmea, coşuri gunoi, telefon urgenţe. Toate elementele de mobilier alese pot fi utilizate în cazul unui teren în pantă (trotuar, zone verzi). Toate elementele au fost alese tinand cont de aspectul estetic, vremea ploioasa si rezistenta la vandalism.

Elementele de mobilare a spaţiului urban sunt astfel poziţionate încât configurează zone diferenţiate în funcţie de activităţile găzduite, de direcţii vizuale, însorire, respectiv umbrire. (zona de acces, alveola, intrări secundare, puncte de belvedere, zone  de supraveghere jocuri) Centrul terenului – pajiştea- este păstrat liber de mobilier, pentru facilitarea sporturilor de iarnă sau organizarea unor evenimente.

Locurile de stat

Băncile din lemn oferă cele mai confortabile suprafeţe, iar betonul cele mai rezistente. Plasticul oferă posibilitatea unor soluţii atipice îmbinând culori, forme şi soluţii de iluminare. Soluţia propusă pentru locurile de stat îmbină aceste elemente. Lemn şi beton la limita inferioară, lemn în pajişte şi platforme belvedere şi culoare (plastic) în zona de jocuri. Delimitarea vegetal – mineral (limita inferioară, alee superioară) – sunt realizate din elemente de beton prefabricat şi sunt posibil de utilizat şi pentru staţionare. Ergonomia elementelor ţine cont să nu se adune apa pe suprafaţa acestora. Amplasarea locurilor de stat tine cont de vis-a-vis pentru limita inferioară, de punctele principale de acces şi de locurile  de belvedere sau activităţi din teren (împreună cu La licurici, înainte de intrarea în pădure, creând un punct de atracţie sau solitar în relaţie cu punctele de belvedere ale sitului). În preajma copacilor acestea pot deveni locuri răcoroase de repaus, solitare – locuri în soare în lunile cu puţină lumină.

Banca Trapecio a avut drept scop o suprafaţă simplă, nu neapărat ergonomică, ci mai degrabă un loc de stat uşor şi suficient de larg. Este realizată din lemn de pin, tăiat/ prins/aşezat sub forma a două grinzi de lemn, două drepte paralele, uşor adaptabile/ de intergrat în orice peisaj. Un avantaj important îl constituie faptul că nu necesită întreţinere.

imagini: trapecio / loc de sezut cub / banca mobila / banca de lemn prinsa pe element de beton / banca rosie – imagini de pe site-ul distribuitorilor / producatorilor

Loop propune un scaun circular pt 4-6 persoane. Forma rotundă permite orientarea celor care îl folosesc în multiple direcţii şi interacţiuni diferite. Zona în care au fost amplasate e optimă pt acest tip pentru că permite orientarea către diferite zone. Opţiunea de iluminat aplicată acestui scaun da senzaţia de plutire, prin integrarea benzii led – cu o durată de viaţă de 20000 ore (6 ani). Montaj: ancorare în fundaţii locale. 

Platforma circulară – banca pe şine îmbină două elemente interactive – banca curbă şi banca pe şine – joc, multiple poziţii, căutarea soarelui sau a diverselor perspective – înspre oraş printre copaci, înspre terne, etc.

Jocurile

Fac trimitere la experienţe esențializate ale copilăriei, interpretate pentru toate varstele: Vârtejul, Învârtita, Hârciogul, Piciorul Iute, Smulsa, propun o lume de activități prin mijloace minimale integrate în imaginea de poiană, pajişte.

Soluţiile tehnice sunt adaptate terenului, folosesc materiale / sisteme / poate unitare pentru toate inserţiile. Pentru fiecare se ia în considerare o zonă de protecţie a ierbii cu armătură de iarbă conform sistemului descris. Pentru toate jocurile care prezintă arcuri sau prinderi cu şuruburi se vor verifica lunar prinderile şi stabilitatea (sistemul de rulmenţi, şuruburi slăbite, părţi avariate etc.) Pentru toate tipurile de instalaţii produse există distribuitori în România sau se pot manufactura după proiecte personalizate.

ECHILIBRU. Vârsta necesară – minim 3 ani. Spaţiu minim necesar/ zona protecţie: Ø=500-600 cm. Înălîime liberă: 41 cm. Încurajează  activităţi fizice, competente sociale, coordonare fizică.

INVARTITA. Vârsta necesară – minim 3ani. Zona protecţie Ø=850cm. Înălţime liberă: 73 cm. Încurajează activităţi fizice, competenţe sociale, coordonare fizică, experienţe senzoriale, relaxare.

PICIORUL IUTE. Vârsta necesară – minim 3 ani. Spaţiu minim necesar/ zona protecţie: Ø=100-150cm. Înălţime liberă: 15/45cm. Încurajează activităţi fizice (alergat, ţopăit), coordonare fizică (păstrarea echilibrului).

SMULSA. Vârsta necesară – minim 3 ani. Spaţiu minim necesar/ zona protecţie: Ø=650cm. Încurajează activităţi fizice, competenţe sociale, coordonare fizică, interacţiune socială.

CATARATUL. Vârsta necesară – minim 3ani. Spaţiu minim necesar/ zona protecţie: Ø=150cm. Încurajează: coordonare fizică (păstrarea echilibrului), experienţe senzoriale, coordonare fizică, competenţe sociale, jocul cu elemente naturale (lemn, pamântul | terenul cu denivelările existente).

VARTEJUL. Vârsta necesară – minim 7ani. Spaţiu minim necesar/ zona protectie: Ø=480cm. Înălţime liberă maximă=120cm. Încurajează: coordonare fizică (pastrarea echilibrului), experienţe senzoriale, coordonare fizică.

HARCIOGUL. Vârsta necesară – minim 2ani. Spaţiu minim necesar/ zona protecţie: Ø=150cm. Înălţime 90cm. Încurajează: experienţe senzoriale, coordonare fizică, competenţe sociale, jocul cu elemente naturale (pământul).

imagini: invartita / echilibrul / cataratul / piciorul iute / harciogul

Instalaţiile

Instalaţiile utilizate aduc un plus de interactivitate şi îmbină tot felul de elemente apa, lumina, joc şi loc de stat.

DENDROMETRU/ INDICATOR. element metalic circular amplasat pe trunchiul arborilor pentru a marca creşterea lor. Pe acesta se indică celelate zone verzi / trasee prin pădure înspre care se poate merge. Culoare roşiatic.

URLATOARE / INSTALATIE SONORA. Cine e la celalalt capăt? Un joc extraordinar pentru socializare şi distracţie. O serie de 4 receptoare sunt conectate pentru a crea 2 perechi, aşezate pe lângă bănci – sa cuplezi …. maxim 50m intre ele. Realizat din materiale robuste … conectate in subsol.

LA LICURICI. Crearea unui punct interesant catre padure …instalatie luminoasa. nu agresiv luminos, dar o zona de lumina care se aprinde seara si creaza un loc de intalnire safe spre padure. Sistemul de iluminat este descris la capitolul iluminat.

IZVORUL RECE. Utilizarea apei care este drenata pentru a crea o oglinda de apa. Vezi apa si imagine promotor.

BANCA PE SINE. Vezi mobilier.

Imagini. Dendrometru / urlatoarea/ la licurici / izvorul rece / cele doua instalatii acces / delimitare locuinte

Delimitările

Consideram ca si instalatii cele doua elemente de delimitare ale parcului inspre zona bibliotecii si zona de locuinte. acestea preiau aceiasi idee de iarba / licurici / elemente liniare in vant … pentru a realiza limitari transarente, ce aduc culoare in zona accesului principal si in zona limitei laterale se propun elemente verticale cu rol de delimitare si directionare.

– in zona de acces principal – elemente verticale metalice gaurite – pentru a permite trecerea luminii (vezi detaliere)

– in zona dinspre locuinte un “gard” transparent alcatuit din elemnete circulare (vezi detaliere)

 2 SOLUTII CONSTRUCTIVE SI SOLUTII DE FINISAJ

Uniformizarea imaginii prin materialele folosite (piatra locala deschisa la culoare, beton colorat in masa, lemn, metal) – toate culori deschise, care sa reflecte totdata si lumina pe timp de noapte. Pentru stratul ierbaceu vezi descrierea la vegetatie. Pentru zona de platforma de belvedere constructiile vor fi finisate astfel incat sa se integreze in ….

 2.1 SUPRAFETE TROTUARE SI ALEI

Deoarece suprafata pavata este foarte mica in comparatie cu cea de iarba, s-a optat pentru pavaje rezistente care sa permita o utilizare cat mai variata (carucioare copii, scaune rotile, pantofi cu toc). Se pastreaza o latime suficienta pentru o circulatie comoda. Pentru durabilitate, e necesara o infrastructura buna – vezi detalii. Mate antiderapante! toate sistemele descriese in detalii/planse.

Directiile aleilor sunt partial pe traseul actualelor alei si restul pe directiile utilizate / care pot fi utilizate in legatura cu noile propuneri. Pe langa aceste directii se propune o noua tipologie – aleea superioara, care reconstitue virtual traseul vechiului konig weg si care reanimeaza taluzul, si o alee pierduta in iarba care mascheaza circulatia auto ocazionala din dreptul locuintelor. Aleea de us – o noua parcurgere a spatiului si o zona protejata cu vedere de folosit in timpul iernii. S-a optata pentru cea mai neinvaziva solutie – alee ingusta si marirea usoara a pantei stanga dreapta, alternativa la lipsa trotuarului de sus, protejat de circulatia strazii.

Suprafetele pietonale sunt de 5 tipuri.

1) suprafata pavata – trotuarul limita jos si diagonala – elemente ce trebuie sa capete un caracter urban si sa directioneze spre Parcul Dendrologic, cimitir, cartiere. Se propune inlocuirea asfaltului cu un pavaj din placi de beton dimensiuni medii / mari, sau in cazul unui buget suficient – piatra naturala. Cu ocazia refacerii infrastructurii se pot prevedea si canale pentru instalatia electrica festiva (vz. Iluminat) si bransamente pentru evenimente. In zonele cu arbori se prevad gratare metalice de protectie la nivel cu pavajul. Montarea acestora se va face astfel incat sa nu afecteze radacinile copacilor. In dreptul arborilor se pastreaza cota terenului actual. [nu se ingroapa trunchiul] Intre suprafata pavata (urban) si suprafata verde a parcului (natural) se interpune o limita joasa fina.  Element prefabricat din beton.

2) suprafata piatra spalata  – zona de acces, alei longitudinale, alee superioara

Sistemul este denumit piatra spalata sau beton spalat, cu agregate. In Italia sistemul este cunoscut ca levocello si este amplu folosit in toate amenajarile parcuri, paduri sau piete urbane. Suprafata produselor este din minerale naturale locale (pietris de rau, piatra de calcar, split de marmura) textura pietrei spalate are un aspect placut, rugos, fiind antiderapanta si foarte rezistenta la actiunea agentilor atmosferici.

Se toarna un strat de 10cm pe un pat de pietra sparta de 10-15cm. Dupa ce betonul, amestecat cu minerale si piatra cu o granulatie dorita, este nivelat se stropeste cu o solutie dezactivanta care intra in beton intre 0,5 si 2cm. Aceasta nu permite betonului sa se usuce la suprafata. Se lasa restul betonului sa se intareasca si apoi se spala cu apa partea de la suprafata care nu s-a intarit pentru a se indeparta. Astfel ramane la suprafata granulatia de piatra.

Amestecul se toarna pe segmente marcate vizibil prin benzi metalice la 2, max.3m. [linii de dilatare, dar si elemente care dau scara]. Pe zona de acces – in panta se propun si rigole transversale. Trotuarul va avea insertii de marcaje pentru persoane cu disabilitati. Suprafata stratului de pamant adiacente aleii va fi tinut cu 1-2cm sub nivelul trotuarului. Pietrisul folosit in amestec va fi procurat de la o cariera locala – culoare piatra locala. Dezapezirea se poate face cu o masina speciala, latimea aleii permitand accesul acesteia.

3) ciment si metal – in zona pastilei se opteaza pentru turnarea amestecului in forme metalice circulare. (vezi imagine promotor) principiul similar cu piatra spalata, dar se folosesc discuri metalice – pline sau goale.

Imagini: dale beton / piatra spalata / pamant stabilizat / insertii promotor / armatura de iarba / lemn 

4) suprafata armatura de iarba – zona laterala. Se propune disimularea accesului ocazional auto de pe acea latura cu armatura de iarba. Pentru a realiza si scurtcircuitarea traseelor prin lateral dar si pentru a permite accesul ocazional carosabil (s-a observat folosirea drumului catre un garaj/ dar si pentru accesul unei masini in caz de urgenta, etc) Pentru a nu sublinia foarte tare limita se opteaza pentru armatura de iarba. Aceasta se prinde mecanic cu agrafe de metal. Se compacteaza un strat de 20-60cm de pamant peste care se adaoga un strat de pietra sparta si apoi un amestec de nisip/ pietris/ humus/ compost Peste se completeaza cu pamant vegetal si se insamnateaza. Sse incearca incadrarea locuintelor in parc ..si continuareaunei suprafete verzi.

5) pamant stabilizat – zona padure

Pentru a permite o facila legatura cu Turnul Alb – Negru – se propune urmarirea traseelor utilizate in prezent si stabilizarea pamantului pentru a putea fi utilizate cat mai confortabil. Acest tip de paviment incepe de pe limita actuala a terenului dupa intrareaa in zona de arbori. Solutie soft.

 2.2 PLATFORME BELVEDERE

Realizarea consolelor metalice si a infrastucturilor acestora

Sapatura se realizeaza in taluz natural, iar pamantul de la cota de fundare se comapcteaza cu maiul mecanic. Dimensiunea in plan a sapaturii nu va depasi talpa fundatiei (radierul).

Dupa realizarea infrastructurii se vor face umpluturile de pamant in jurul acesteia, umpluturi care se vor compacta cu maiul mecanic. Astfel pamantul va reveni la pantele initiale, minimizand impactul vizual al lucrarilor asupra imprejurimii.

Infrastructura din beton armat : ansamblul radier-perete-nervuri din beton armat, care va sustine consolele metalice. Aceasta se realizeaza dupa urmatorii pasi : (1) se toarna o egalizare de 5cm grosime pe toata suprafata fundatiei; (2) se monteaza cofrajul pentru radier, se dispune armatura, inclusiv pentru peretele vertical si nervuri si se toarna betonul in radier; (3) in continuare se monteaza cofrajul pentru peretele vertical si pentru nervuri (armatura a fost pozitionata in prealabil); se pozitioneaza buloanele in care se vor prinde consolele metalice; (4) se realizeaza turnarea peretelui si a nervurilor din beton armat, astfel ramanand inglobate si buloanele metalice in beton.

Suprastructura metalica : grinzile metalice care vor iesi in consola, incastrate in infrastructura din beton armat prin imbinari bulonate. Aceasta se realizeaza astfel: (1) se uzineaza grinda tip „I” cu inima plina si cu inaltimea inimii variabila, avand prevazute gaurile pentru prinderea bulonata cu infrastructura; (2) se aduce la santier si se monteaza, realizandu-se prinderea bulonata cu infrastructura; (3) se monteaza o platbanda de inchidere pe capetele grinzilor metalice, prin sudura la santier; (4) elementele metalice vor fi protejate impotriva umezelii si a coroziunii prin vopsele speciale; (5) se vor efectua verificari de rutina anuale asupra elementelor metalice si asupra prinderilor bulonate si sudate.

Podina din lemn: (1) se monteaza la pozitie grinzile din lemn pe consolele metalice, prinderile dintre acestea realizandu-se cu piese metalice speciale sudate de grinzile metalice; (2) pe grinzile din lemn se dispune podina propriu-zisa, din dulapi de lemn, peste care se va dispune finisajul; (3) toate elementele din lemn utilizate vor fi tratate impotriva umezelii si a insectelor xilofage si vor fi ignifugate.

 3 ACCESIBILITATE

Imagini: marcare parcaje / sina biciclete / cismea / parcaje /

Toate aleile au o textura care permite accesul scaunului cu rotile: antiderapanta, pante de pana la 6% , cu portiuni de max 10% pe lungimea de 5m, latime suficienta pentru a trece scaunul cu rotile si inca o persoana.

Unde pot ajunge – pe toate aleile din parc, inclusiv platforme – doar insotiti. Nu pot utiliza scarile in propunerea aceasta.

Se propun marcaje penrtu persoanele cu probleme de vedere  la intersectii şi la accese 

Cismeaua este ales un model special pentru persoanele cu scaun cu rotile.

Biciclete – – de-a lungul strazii, in dreptul acceselor in parc, sunt amplasate parcari de biciclete

– utilizarea trotuarului in comun de pietoni si biciclete, pana la intocmirea unui plan de circulatie a bicicletelor in oras

– ghidaj metalic pentru biciclete montat pe scari

 4 IMAGINE PROMOTOR

Parcurgerea sitului – pe limita de jos, la strada / pe linia mediana / pe linia superioara / pe limita laterala. Punct central de acees si distributie – Marcarea discrete a imaginii  promotorului – elemente care se imbina metalul /  specificului industrial al orasului si pe stilizarea imaginii Scheffler – cercul. elementele de delimitare si directionare si suprafata orizontala. elemente care contrasteaza dar care se pun in valoare reciproc. Aleea principala foloseste un material care se realizeaza din elemente locale stabilizate cu ciment. printre acestea se numara si metalul care este folosit ca delimitare / rost de dilatatie. La pastila – discuri pline / goale – stilizarea imaginii de rulment la cea mai simpla forma cercul. culoare rosiatica. Se propune reciclarea elemntelor de metal utilizate.

5 APA. GESTIUNEA APELOR

Apa apare în două forme în parc, creând şi puncte de interes: cişmeaua, la stradă şi oglinda de apă, în zona de jocuri. Izvorul rece este un fir de apă controlat, care coboară pe lângă aleea de la limita laterală vestică într-o oglindă de apă, care poate servi pentru adăparea animalelor sau ca loc de joacă pentru copii. Acest element se racordeaza la sistemul de drenaj propus.

Zona brasovului este bogata în precipitaţii. Dar, repartizarea acestora fiind neuniformă în timpul anului, apar două neajunsuri şi anume: un exces de umiditate în anumite perioade, în special primăvara şi lipsa de apă în alte perioade, în special în a doua jumătate a verii. Eliminarea excesului de umiditate se poate realiza cu desecarea prin drenuri si cea mai eficientă metodă de completare a deficitului de umiditate este irigarea.

Conf. studiului geotehnic în zona jocurilor există un strat de umplutură greu permabil care face ca apa să stagneze temporar pe teren. Se propune amestecarea solului pe o adâncime de 20cm cu pietriş şi nisip pentru a facilita drenarea. Pentru a eficientiza gestiunea apelor pluiviale şi a evita şiroirea pe toată suprafaţa, se propune un sistem de 4 canale longitudinale de drenare la adâncimea de 50-60 cm. Perpendicular pe panta terenului, se mai propune o serie de şanţuri 40x40cm de scurgere cu pietriş, acoperite cu iarbă, la 10m distanţă. Tehnica cea mai simplă, e importantă doar orientarea, adică să traverseze panta în sensul că trebuie să capteze apa care curge şi să o stăvilească, nu să o canalizeze direct, ci să o ajute să şiroiască mai rapid. Ea va fi captată de traseul de drenaj de jos. Directia canalelor + e necesar a fi revăzuta după un calcul de specialitate în funcţie de pantă şi şiroire. La 3-4 ani trebuie refăcute. Nu se prevăd cu geotextil decât direcţiile longitudinale. 

Apele pluviale pot fi refolosite pentru irigare, care se va efectua cu minisapersoare rotative cu raza de 8m, care vor ieşi din pământ până la 10cm, suprafaţa expusă 2,9cm, presiune intre 1,7 şi 3,8 bari, cantitate de apă consumată 0,49 metri cubi pe oră. Vor funcţiona doar în perioadele calde şi secetoase.

6 ALTE UTILITATI

Se sustine linia de utilitati in zona dinspre locuinte (gaz, hidrant). Se propune ingroparea tablourilor electrice din parc. Se propune ingroparea circuitelor de electricitate pe lateralul sitului. Se suplimenteaza utilitatile actuale cu un telefon in caz de urgenta. Pentru internet, se va folosi sistemul wireless din centrul Brasovului.

ILUMINAT DE IARNA. Pentru a suplimenta iarna principala atractivitate a sitului (saniusul) se propune un iluminat festiv – care sa fie prevazut in cadrul  noii amenajari. Acsta va consta in sublinierea limitei de jos, a platformei rotunde – pastila si …..???? Se va intomi un proiect ulterior.

BRANSAMENTE PENTRU EVENIMENTE. In cazul in care se doreste organizarea vreunui eveniment in zona Livada Postei se propune un bransament ascuns in pardoseala. când nu sunt folosiţi, conectorii sunt parte integrantă a suprafeţei de călcare, fără să fie obstacole pentru pietoni.

5.7 SUSTENABILITATE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

CRITERII sisteme internationale de certificare a cladirilor “verzi” (LEED, BREEAM, DGNB, Living Building Challenge)

Din punctul de vedere al sustenabilitatii, interventia din parcul Livada Postei isi propune:

               – SIT – sa sublinieze importanta amplasarii sitului in contextul urban (proximitatea fata de mijloacele de transport in comun si de serviciile locale, protejarea habitatului existent, micsorarea efectului insula de caldura prin folosirea unor pavaje deschise la culoare pe tot amplasamentul),

               – APA – sa reduca consumul de apa (materiale pavaj permeabile, irigarea eficienta si utilizarea apei pluviale s.a.),

               – ENERGIE – sa  optimizeze consumul de energie (folosirea unor sisteme de iluminat cu LED-uri s.a.),

               – MATERIALE- sa (re)foloseasca materiale reciclabile si cu continut reciclat (lemn, plastic, beton s.a.), certificate (in cazul lemnului), pe cat posibil din surse locale si regionale, materiale care sa inmagazineze cantitati reduse de energie si apa in procesul de fabricare si care sa necesite mentenanta redusa (anual sau bianual) si ieftina,

               – ECHITATE – sa creeze un spatiu la scara umana, accesibil tuturor, cu un impact minim asupra mediului, utilizarea fortei de munca locale (atat pentru manufacturarea mobilierului, cat si pentru montarea lui pe sit).

               Astfel, propunerea ia in considerarea mobilierul urban existent pe sit si reutilizarea acestuia, prin integrarea materialelor sale (butuci, dulapi, scanduri lemn, tuburi beton, piese metalice etc.) in noul design/ concept al solutiilor pentru jocuri, locuri de stat, instalatii. Se incearca astfel, ca la incheierea ciclului de viata al obiectelor propuse pe sit, sa fie generate cantitati minime de deseuri, care urmeaza sa fie depozitate la groapa de gunoi.

               In ceea ce priveste colectarea deseurilor, acesta se va face in mai multe puncte, prin cosuri de gunoi, ce pot fi dotate cu scrumiera separata, amplasate in proximitatea locurilor de stat si a parcarilor.          Pentru gestiunea deseurilor verzi provenite din parc, se vor folosi pe de o parte recipientele de compost, si pe de alta, mulchul.

               Recipientele de compost au o capacitate de  0,45 metri cubi, sunt realizate dintr-un plastic dur, de culoare neagra pentru o absorbtie maxima de caldura. Acestea fac posibila compostarea anaerobica (fara aer), ceea ce minimizeaza nevoia de  intretinere a procesului, si in acelasi timp, elibereaza mai putin dioxid de carbon. Compostul care rezulta este un pamant foarte bogat in materie organica, ideal pentru flori si plante in general. Se pune si in strat de maxim 5cm la baza arborilor si arbustilor, atunci cand timpul este uscat. In restul restul anului iarba se taie si se lasa ca ingrasamant pe pamant, operatiune numita “mulching”, ce ajuta la economisire de timp si bani.  Iarba taiata devine fertilizant dupa descompunere, aceasta tehnica presupunand cantitati mici de iarba.

PROTECŢIA MEDIULUI  CONF. L195/95

Protecţia aerului, a solului şi a subsolului, a aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public. Prezentul proiect nu prezintă riscuri din punct de vedere al calităţii aerului, solului, subsolului, al aşezărilor umane şi a obiectivelor de interes public din zonă.

Protecţia împotriva zgomotului, vibraţiilor şi a radiaţiilor. Elementele propuse prin prezentul proiect nu impun necesitatea prevederii unor măsuri suplimentare de protecţie împotriva zgomotului, a vibraţiilor şi radiaţiilor. Măsurile ce vor fi prevăzute in proiect vor respecta toate prevederile legale referitoare la limitele de poluanţi de zgomot, vibraţii şi radiaţii.

Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament. Deşeurile menajere generate pe amplasament vor fi ridicate periodic de către o societate de profil, ca parte a contractului încheiat între beneficiar şi societatea de profil pentru ridicarea deşeurilor de pe raza municipiului. Pământul rezultat din excavări şi deşeurile de pe urma lucrărilor de demolare vor fi evacuate de către o firmă specializată cu care beneficiarul încheie un contract de prestări servicii.

Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase. Nu se vor folosi, produce sau comercializa substanţe toxice şi periculoase.

Lucrări de refacere/ restaurare a amplasamanetului. Nu se impun măsuri speciale de prevenire, reducere, sau contracarare a efectelor adverse asupra mediului, nefiind identificate elemente de potenţială sursă de poluare semnificativă în cadrul prezentului proiect.

Prevederi pentru monitorizarea mediului. Nu se impune monitorizarea specială a mediului, nefiind identificate elemente de potenţială sursă de poluare semnificativă în cadrul prezentului proiect.

8 URMĂRIREA ÎN TIMP A COMPORTĂRII AMENAJARII SI INTERVENTIILOR ARHITECTURALE

Platforme belvedere / aleile si trotuarele / jocurile / vegetatia

Urmărirea se va face de personalul de specialitate, în conformitate cu prevederile legii 10/1995, HGR 766/97 şi Normativului privind comportarea în timp a construcţiilor P 130/99 şi Metodologiei privind programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor – MP 031-03 aprobat de MTCT cu ordinul 1010/10.12.2003, şi are ca obiect identificarea degradărilor şi avariilor cauzate de exploatare sau fenomene naturale, etc.

Verificările necesare sunt:

  • bianual – sudurile şi prinderile bulonate; verticalitatea si straturile de protecţie ale arborilor; uniformitatea stratului ierbaceu.
  • Anual – finisaje exterioare (alei, trotuare, borduri); recipientele de colectare a apelor pluviale.
  • Lunar – prinderile (sisteme de rulmenti, suruburi slabite, parti avariate, etc) pentru jocurile si instalatiile propuse; corpurile de iluminat.

Toate rezultatele observatiilor se vor consemna în Jurnalul eveneimentelor din Cartea Tehnică a Parcului.

Organul de control are obligaţia observării atente şi detaliate a stării construcţiei şi a instalaţiilor aferente şi va stabili măsurile ce trebuie luate, cu caracter urgent şi de perspectivă pentru remedieri, în funcţie de importanţa degradărilor sau avariilor semnalate şi de cauza care le-a provocat (necesitatea unor lucrări de întreţinere, de reparaţii curente sau necesitatea unor expertize tehnice).

Dacă deficienţele sau avariile constatate au un caracter evolutiv sau sunt de natură să provoace accidente, se vor lua în primul rând şi de urgenţă măsuri pentru punerea în siguranţă a construcţiei respective şi a vieţii oamenilor şi pentru limitarea efectelor avariei (oprirea funcţionării unor instalaţii şi echipamente, salvarea unor bunuri materiale).

Stabilirea soluţiilor de remediere şi intervenţiile asupra construcţiei pentru cazul când este afectată structura de rezistenţă se va face de un expert tehnic atestat sau de către proiectantul iniţial al construcţiei. Execuţia se va face pe bază de proiect avizat conform prevederilor Legilor 50/1191 şi 10/1995.

FAZA 1

FAZA 1
FAZA 1

Poiană 

Reevaluarea situaţiei existente constă în stabilirea caracterului şi functionalităţii locului în concordanţă cu atmosfera montana a orasului. Livada Poştei aduce varianta contemporană a punctelor de promenada si belvedere istorice si ofera imaginea unei veritabile poieni.

Poiana este spațiul liber, deschis către peisaj și către cer, în care traseele se despletesc fără constrângeri și se intersectează spontan creând locuri de întâlnire. Poiana este spațiul între limite, spațiul în mijloc, unde poți să iei orice decizie: să descoperi în soare, să te așezi printre flori sau pe iarbă, să privesti, să asculți, să te joci, să pleci…

Caracterul dominant al proiectului imaginat este cel de poiană în care de pe suprafața unitară se percepe pătrunderea pădurii în oraș. Micile gesturi [interventii] răspândite la nivelul solului determină atracții punctuale și provoacă o parcurgere/ descoperire liberă. Aceste interventii se joacă cu forma de relief, vegetaţia şi lumina. Staticul favorizează observarea. Parcul-poiană este gândit ca o serie de puncte de belvedere și plimbări liniștite în relație cu peisajul. Atmosfera de calm și aşezare decupează un spațiu predominant static şi unul de joc, unduit în vânt și nuanțat de transformările sezoniere ale vegetației în special în zona dinspre pădure.

Materialele si mobilierul urban utilizate sustin acest caracter. Prin tratarea pavimentului sau limitei cu elemnte spcifice, se face trimiterea la latura industriala a orasului. Prin utilizarea cortenului se creaza contrast si prezenta elementelor noi inserate. Prin utilizarea pietrisului si lemnului se aduc completari integrate.

Relaţii vizuale peisagere

Livada Poştei stabilește relaţii vizuale cu elementele de topografie naturală, impunătoare la scara întregului oraş. Prin amplasarea la partea superioară a sitului, de-a lungul Căii Poienii, a unor platforme de belvedere, fiecare cu un loc de stat orientat către unul din aceste repere se închide triunghiul cu Cetăţuia, Dealul Melcilor şi  Livada Poştei. Tâmpa veghează deasupra tutur cu silueta ei caracteristică. Insertia in topografia accidentata a acestor paltforme si a unui inguste legaturi animeaza o zonă neutilizată în prezent.

Prin amplasarea la nivelul intermediar al poienii a unei platforme se reconstitue un spatiu din care situl poate fi descoperit si apoi parcurs. În partea de jos, parcurgerea actual lineară prinde puncte de staţionare. Vis-a-vis este pus in contact direct prin creionarea unor alveole săpate in teren. Acestea devin totodată o limita uşoară intre urban si natura.

Trasee în oraș

Fluxul principal dinspre oraş este pe direcţia actualului Blvd. Eroilor, ax instituţional şi de zone verzi ce se continuă cu Şirul Livezii. Cealaltă legătură parte din ansamblul traseelor pietonale şi de loisir ale Brşovului, este traseul ce leagă Turnul Alb şi Negru de Livada Poştei. Se propune preluarea şi continuarea acestui traseu, aproximativ pe traseul fostei König Weg, de-a lungul platformelor de belvedere. Aceste trasee îşi vor găsi finalul într-o poiană cu elemente de interes.

Utilizări/ Utilizatori

Propunem zone cu senzații spațiale diferite. 1. Preeria reprezintă centrul poienii și este caracterizată de trasee libere între atracții la scară mică: locuri de sezut, urlătoarea, platforma de reperare etc. 2. Două alei integrate in pajiste (pietriş stabilizat) structurează discret circulațiile care conectează parcul la traseul către Turnul Alb și Negru. 3. Promontoriul: amplasat în zona superioară și cea mai puţin circulată, propice observației. Trei balcoane – belvedere strapung vegetația stabilesc relații la o scară geografică cu orasul si situl.

Jocurile situate în aria delimitată de aleea în diagonală, strada Șirul Livezii și limita vestică acapareaza platforma spre strada. Jocurile fac trimitere la experienţe esențializate ale copilăriei, interpretate pentru toate varstele: Vârtejul, Învârtita, Hârciogul, Piciorul Iute, Smulsa, Toboganul propun o lume de activități prin mijloace minimale integrate in imaginea de poiana, pajiste.

Accese

Accesul principal în parc se face dinspre clădirea Bibliotecii Judeţene, locul cel mai apropiat de mijloacele de transport în comun și de centrul orașului. Astfel accesul se înscrie firesc în traseele istorice şi actuale, pietonale şi motorizate ale braşovenilor.

Aleea urcând destul de abrupt surprinde prin senzaţia imediată de traseu prin pădure ce aduce către suprafața de reperare: un disc alb de unde privirea se dechide larg asupra întregului parc și o primă panoramă asupra oraşului. Teiul existent și un loc de şezut creează recuzita locului de întâlnire. Distribuția se face liber în zona de pajiste către locuri de şezut, traseele in pădure, platformele de belvedere sau zone de joc.

Accese secundare sunt pastrate atât în zona inferioară cât și în partea superioară, lasand functionale actualele trasee de parcurgere a suprafetei.

Limite

Limita superioară, ca o referire la König Weg, oferă 3 platforme si o promenadă supraînălțată care devine atracția a parcului.

Limita inferioară: actualul trotuar este utilizat doar în parcurgerea lui lineară, parțial ocupat de parcare, cu o serie de bănci neutilizate. Propunem creearea unor alveole care să atragă și să stimuleze staționarea și care să marcheze prin diferența de nivel caracterul natural al parcului în contrast cu cel urban al străzii.

Limita laterală, ca și aleea diagonală au rol de traversare, de parcurgere la o altă viteză, adresată în principal utilizatorilor frecvenți, lucru tradus și în alegerea unor materiale minerale mai prezente și mai rezistente la uzură.

Vegetație

Se propune păstrarea caracterului natural al locului, al unei naturi neinfestate, unde intrevenţia omului pare absentă. Se menţin toţi arborii existenţi iar noile specii plantate în sit fac parte din vegetaţia specifică zonei: foioase (mesteceni, arţari, stejari, tei, carpini) şi răşinoase (molid, pin, brad). O prezenta importanta si care defineste limita, aliniamentul la Sirul Livezii trebuie pastrat nealterarat.

Pajişte înflorită: centrul poienii, iarba şi florile aduc un element în plus jocului. Mirosul si culoarea redefinesc conceptul de grădină urbană. Flori de câmp din zona pajistilor alpine creează texturi diferite din primăvară până toamna târziu.

Magnolia, zâna poienii, înfloreşte primăvara timpuriu, cu mult înaintea altor specii arborescente. Peisajul se schimbă pe parcursul anului. Materia, scoarţa, culoarea frunzelor participă astfel la jocul poienii.

Apa

Elementul acvatic apare în două forme ce creaza puncte de interes: cişmele, una la stradă, alta în interiorul amenajării, lângă magnolia; izvorul rece – un fir de apă controlat, care coboară pe lângă scările de la limita laterală vestică.

Iluminat nocturn

Scenariul de iluminare mizează pe evidenţierea traseelor importante. Corpurile încastrate în versant, cu iluminat descendent confera o atmosferă misterioasă într-un mai degrabă întunecat. Accentul este apoi pus pe lumini de ambianţă în dreptul unor puncte de interes. Acestea devin iconuri ale parcului. Licuriciul este un element alcătuit din ţevi flexibile cu o sursă de lumină în vârf. In directia padurii, intr-un intuneric nealterat de luminile orasului se aglomereaza creind un dialog cu Tampa. Pe trotuarele de pe Şirul Livezii şi Calea Poienii se folosesc lămpi de iluminat stradal similare cu cele amplasate în ultimii ani în centrul istoric.