196 – NY6897 – ARH. ȘTEFAN ZAHARIA
Autor principal: arhitect Stefan Zaharia
Coautori: arhitect peisagist Frederico Soares, arhitect peisagist Rita Pacheco
Colaboratori arhitectura: arhitect Cornelia Zaharia, arhitect Liliana Pimentel
FAZA 2
FAZA 1
Prezenta Parcului Livada Postei in apropierea obiectivelor celor mai importante ale orasului ofera zonei de interventie o pozitie privilegiata de centralitate.
Avem un teritoriu in imediata vecinatate a centrului istoric si in acelasi timp o relatie de continuitate cu mediul natural prin prezenta padurii care delimita vechile fortificatii. Aceasta situatie ofera o identitate puternica care traieste atat prin forta elementului natural cat si prin participarea la ritmul urban.
Consideram importanta evidentierea pozitiei favorabile de centralitate si in acest sens definim intrarea principala in continuarea axului definit astazi de Bulevardul Eroilor. Traseele definite in mod natural de circulatia libera a persoanelor ofera diversitate si optiuni pentru acelasi destin si sunt utilizate pentru accesul din diferite directii.
Propunerea de interventie identifica o similaritate cu piata centrului istoric. Asemeni pietii urbane definita de limitele unui tesut dens construit in care regasim bucuria unui spatiu larg si luminos, parcul Livada Postei il regasim intr-o deschidere de lumina in structura organica a padurii. Astfel, ii vom asocia numele si conceptul de Poiana. Interesul manifestat de omul urban fata de natura ca loc de refugiu si relaxare cu o componenta ludica este obiectul propunerii noastre pentru parc.
Din punct de vedere structurant parcul este organizat in trei layere care constituie nivele succesive de patrundere a spatiului dinspre filtrul definit de volumetria zonei arborizate spre miezul terenului care este poiana.
Parcul se gaseste intr-o situatie topografica cu o panta accentuata. Printr-o manipulare controlata a terenului desenam o topografie suava in legatura cu configuratia originala a limitelor zonelor arborizate.
Propunera configureaza trei elemente edificate in peisaj care prin asociere cu panta naturala a terenului si integrarea in ambientul natural pretind a evada din realitatea urbana. Toate cele trei elemente pleaca de la aceiasi conditie de integrare in teren printr-o operatie de semiingropare si ocuparea unor pozitii strategice in utilizarea si perceptia exterioara a parcului. In imediata lor apropiere permit definirea unor arii orizontale relationate cu cotele de nivel existente.
Impreuna cu cele trei elemente edificate in peisaj sunt definite trei trasee pietonale structurante. Un traseu corespondent cotei superioare a terenului si care traverseaza padurea, un traseu median in arc care delimiteaza zona centrala a parcului si un al treilea care sustine limita inferioara a terenului in tranzitia spatiului urban spre cel natural.
O prima interventie materializata simbolic de ridicarea unei suprafete din tectonica terenului intr-un gest de imbratisare a peisajului formalizeaza intrarea in parc. Este un prim punct de intalnire si alegere a traseului. Diametral opus, o a doua interventie cauta pozita privilegiata a terenului in dobandirea unor perspective cuprinzatoare asupra peisajului natural (poina) si peisajului urban ( cetatea). In relatie cu o constructie tip belvedere este ridicat turnul promotorului in prezenta unei constructii sculpturale care se integreaza in zona arborizata. Al treilea punct este o galerie in traseul definit de cele doua turnuri medievale ale orasului.
Aceste puncte de interventie sunt proiectate ca interventii discrete in peisaj si puncte de rezistenta in definirea spatiului central al poienii.
Poiana este rezultat al accentuarii limitei si zonei arborizate si a unei modelari controlate a topografiei care atenueaza panta existenta a terenului. Este marele spatiu ludic care ofera flexibilitate in dispunerea mobilierului urban si a gazduirii unor evenimente sociale.
Partea de nord cuprinde locurilor de joaca, iar llimita definita de strada Sirul Livezii este marcata de un circuit de apa ca filtru sonor, directionare a apelor pluviale si element ludic.
Peisajul naturalizat depinde de o strategie si un control de ocupare al spatiului de catre om, este o natura imblanzita care odata intretinuta nu lasa ca etapele de dezvoltare succesive ale straturilor vegetale sa interfere. Din acest punct de vedere parcul se prezinta ca o interventie umana in care natura este consacrata asemeni unui spectacol pregatita sa ofere un sistem sustenabil narativei anotimpurilor din an.
P O A R T A
Este situata in partea de Sud-Est a parcului in imediata apropiere a nodului de transport public Livada Postei. Este materializata printr-o copertina subtire suspendata pe o serie de stalpi dispusi intr-o configuratie organica asemeni trunchiurilor de copaci. Nu este o bariera fizica care trebuie deschisa. Este o trecere libera. Copertina este vazuta asemeni unei fasii tectonice care este decupata din topografia terenului, cu care continua sa pastreze legatura. Rolul de poarta este dobandit in mod simbolic, iar fasia “decupata” din tectonica terenului formeaza o relatie de imbratisare cu acesta.
Prin manipularea topografica a terenului obtinem o piateta si o constructie semingropata. Piateta dobandeste rolul de primire a vizitatorilor si ofera mai multe optiuni in alegerea traseului. Pe de-o parte un traseu usor accesibil care variaza intre 6% si 10% de panta si este accesibil tuturor categoriilor de persoane, iar pe de alta parte trasee mai dinamice care au ca punct de plecare copertina portii sau trepte care se pierd pe parcurs in topografia naturala a terenului.
Constructia semiingropata adaposteste o cafenea care se constituie fie intr-un punct de intalnire, fie un punct de atractie pentru un calator mai grabit in imediata apropiere a nodului rutier din Livada Postei.
Astfel, Poarta se constituie intr-un punct de intalnire, de repaus si orientare in parcurgerea parcului.
P O I A N A
Poiana ocupa o pozitie centrala in parc si este limitata la nivelul de parcurgere a teritoriului de axele pietonale B si C.
Asemeni pietii urbane definita de limitele unui tesut dens construit in care traim bucuria unui spatiu larg si luminos, regasim poiana intr-o deschidere de lumina in structura organica a padurii.
Este rezultatul unei escavari controlate prin care atenuam panta terenului existent in zona centrala prin mentinerea legaturii spre limitele padurii si zonelor care contin arbori.
Noi plantati de arbori si arbusti creeaza o limita mai categorica a poienii.
Poiana este asociata marelui spatiu ludic destinat luminii solare in timpul verii si suprafetelor continue de zapada in timpul iernii.
Este un spatiu liber evenimentelor si in aceasta idee este propus un mobilier flexibil prin prezenta unor fotolii usor de transportat care functioneaza intr-un sistem de inchiriere sau supraveghere. Acest mobilier poate face obiectul unui proiect de design care ofera o dubla utilitate, incat iarna, fotoliul poate folosi panta terenului pentru sanius.
B E L V E D E R E
Este situata in partea de Nord-Vest a parcului la limita superioara a poienii.
Printr-o manipulare a topografiei obtinem din panta naturala a terenului o suprafata orizontala superiora in legatura cu axul C de circulatie si o alta suprafata orizontala la o cota inferioara in legatura cu suprafata verde a poienii. Legatura intre cota inferioara 604,00 si cota superioara 607,30 se face printr-un sistem de trepte ( 15x38cm), printr-o rampa 8% si prin legatura axului de circulatie B cu axul de circulatie C.
Ambele suprafete sunt destinate unor activitati de odihna, intalnire, contemplare a peisajului.
Intre cele doua suprafete apare o constructie semingropata.
Data pozitia privilegiata de contemplare a peisajului este propusa constructiei functiunea de pavilion de ceai, in legatura cu un timp mai indelungat de popas si o expozitie solara favorabila in succesiunea anotimpurilor.
Constructia este prevazuta si cu un spatiu de depozitare a mobilierului destinat inchirierii pentru public.
Mobilierul are un design care se adapteaza noii topografii suave a poienii si este gandit in vederea utilizarii asemeni unor fotolii in iarba care sa ofere confort si odihna. Mobilierul este din PVC, un material usor, ieftin si care poate castiga valente expresive prin folosirea culorii.
G A L E R I A d i n P A D U R E
Este situata in partea de Sud a parcului la intrarea dinspre traseul din padure care face legatura cu Turnul Alb si Turnul Negru.
Este o pozitie privilegiata prin cota altimetrica la care se situeaza si privelistea pe care o dobandeste asupra peisajului. Se afla inca in padure dar are o vizibilitate clara asupra poienii.
Asemeni cafenelei de la intrare si pavilionului de ceai, galeria din padure este obtinuta printr-o manipulare a topografiei care are ca rezultat constructia semiingropata si o suprafata orizontala larga in fata acesteiea.
Galeria se constituie ca un element care sa sustina traseul cultural initiat de Turnul Negru si Turnul Alb.
De dimensiuni reduse, este dedicata unor evenimente artistice alternative vietii culturale urbane. Poate oferi un spatiu de expozitie sau poate gazdui un vernisaj, dar in acelasi timp poate fi un spatiu in care se pot organiza ateliere de arta pentru copii.
Pentru un acces al echipamentelor sau al persoanelor cu dificultati este folosit axul C in legatura cu sistemul de rampe A1.
T U R N U L S C H A E F F L E R
Turnul este provocarea adresata promotorului concursului. Asemeni turnurilor medievale care erau in ingrijirea unuei anumite bresle.
Turnul Schaeffler poate deveni un simbol al parcului si in acelasi timp un punct terminus in traseul definit de Turnul Negru si Turnul Alb prin traversarea padurii si legaturii cu parcul din Livada Postei.
Turnul are rol de supraveghere si aparare, o responsabilitate care este acordata si promotorului.
Este situat in partea de Nord-Vest a parcului , in partea diametral opusa “portii” de intrare a parcului.
Constituie punctul de dominanta verticala a parcului si dobandeste astfel o pozitie privilegiata, dar in acelasi timp discreta prin integrarea sa intre arborii inalti.
Este materializat printr-o sructura usoara metalica care suporta o coaja subtire de beton armat in care sunt decupate siluete ale arborilor din apropiere incat sa dobandeasca o valenta sculpturala in peisaj.
In interior, un sistem de scari metalice face accesul la partea superioara a turnului unde vizitatorii pot avea o perspectiva larga asupra peisajului si un moment de odihna, meditatie etc.
Turnul are o baza patrata cu latura de 3,5m si inaltimea de 7,5m.
La nivelul inferior are un decupaj care permite trecerea libera in continuitatea traseului care face legatura cu sistemul de rampe amenajat pentru o usoara accesibilitate a pantei terenului.
In interior este propus un sistem de iluminare care se disipeaza noaptea prin decupajele cu siluete de arbori.
E L E M E N T E d e A P A
Elementele de apa sunt materializare in limita Nord-Est a terenului prin prezenta unei linii de apa care insoteste strada Sirul Livezii si a unei oglinzi de apa .
Apa este un element introdus o data pentru caracterul sau ludic si atractiv si o data ca element functional in creerea unei bariere fonice fata de circulatia rutiera si in acelsi timp de directionare a apelor pluviale.
Este propus un sistem dinamic de circulatie a apei care sa faca uz de panta naturala a terenului si care printr-o modelare sculpturala a suprafetei inferioare sa creeze un zgomot de fond prin caderi succesive ale apei.
Oglinda de apa creeaza prin reflexie o iluzie spatiala si are un rol racoritor pentru poiana pe timpul verii. iar cu temperaturile scazute ale iernii se transforma intr-un ring de patinaj.
Pentru anotimpurile intermediare, mai capricioase din punct de vedere al intretinerii spatiului, poate fi folosita in legatura cu locurile de joaca pentru skate-board sau patinaj cu role.
L O C U R I d e J O A C A
Locurile de joaca cu echipamente specifice sunt propuse in partea de nord a terenului intr-o dispunere si configuratie organica.
Sunt obtinute printr-o modelare a terenului care creeaza spatii protejate asemeni unor buzunare in topografie.
Apare o succesiune de arii controlate care pot primi echipamente variate in relatie cu dinamica reliefului si care poate oferi o ierarhie pe categorii de varsta.
Aceste spatii de joaca sunt in relatie cu axul de circulatie A si traseul A1 definit de rampe cu 6% de inclinatie care ofera o buna accesibilitate atat copiilor cat si bunicilor.
La o cota superioara, in mijlocul arborilor, este amenajat un teren care are in mod informal panouri pentru jocul de basket.
