205 – AA0008 – ARH. SOARE ADRIAN RĂZVAN

Autor principal: arh. Soare Adrian Razvan

Coautori: arh. Yokina Eliza, arh. Dragu Elena, arh. Lupea Sebastian, arh. Visinescu Raluca, peisagist Dobrescu Vera

FAZA 2

1. Descriere generala

Asa cum este configurat parcul, la nivelul orasului natura e un spectacol contemplativ in care interventia antropica asupra parcului este abia perceptibila. La nivelul vizitatorului natura e un spectacol participativ, un puzzle compus din detalii in care dialogul se stabileste la nivel senzorial. Parcul poate fi parcurs in orice directie. Aleile nu sunt definite strict, ele se autogenereaza prin trecerea vizitatorilor, intr-un continuu process de mapare pe un suport propus. Platforme de interactiune sociala si spatii de izolare meditativa sunt risipite organic in natura. Le poti descoperi, cuceri si apropria sau le poti ignora. Devin repere prin utilizare, intr-o intelegere si lecturare a parcului proprie fiecaruia.

Parcul este un spatiu al evenimentului, aici se poate intampla orice este in armonie cu natura.

Nu exista repere functionale stricte, nu exista scenarii prescrise de utilizare. Spatiul este liber, nesupus rigiditatii, si are potentialul unei scene: poate primi orice spectacol, organizat sau spontan, dupa cum oricine il poate folosi ca platforma de manifestare. Sanius iarna, vara spatiu de intalnire la picnic sau atelier de experiment artistic, seara amfitetru pentru proiectii de film sau suport pentru un spectacol de lumini, Livada Postei poate fi si scena si sala de spectacol, simultan sau alternativ.

In pauza, parcul, departe de a avea dezolarea unui teatru abandonat, are mai degraba ceva din linistea  creatoare dinaintea spectacolului si continuitatea fireasca data de ritmul naturii.

“Gradina planetara este un loc unde se acumuleaza toata diversitatea care face obiectul evolutiei. Astazi ea este ghidata de activitatea umana si prin urmare este in pericol. Scopul gradinii planetare este de a exploata diversitatea fara a o distruge.”(Gilles Clement, Gradina Planetara)

”Rezumatul ideii de gradina in miscare e „sa faci pe cat de mult posibil pentru si pe cat de putin posibil impotriva”. Gradina in miscare este supusa procesului evolutiv care rezulta din interactiunea pe termen lung.” (Gilles Clement, Gradina in miscare)

Functiunile propuse

Principalele functiuni ale parcului sunt derelaxare in natura, de interactiune sociala si de generator de activitati culturale.

Pajistea centrala, ca element prim si dominant este lasata libera, fara obiecte de mobilier, dorindu-se promovarea unui mod de utilizare specific zonelor naturale: picnic, plaja, citit, pictat, ridicat zmeie…

Locurile de stat sunt grupate in doua categorii principale: banci liniare, in relatie directa cu aleile, participand la animatia acestora, si banci alveolare, retrase in interiorul insulelor plantate si destinate activitatilor solitare sau in grup restrans (alveole mici), jocurilor de copii (alveole mari, prevazute cu diferite tipuri de mobilier interactiv pentru copii) si jocurilor de masa (sah, table) sau altor activitati in grup (alveole medii).

Un loc de joaca principal, dotat cu o instalatie sculpturala si groapa de nisip, este amplasat in fata Pavilionului Copiilor.

Spre padure, la adapostul coroanei copaciilor, este propusa o zona de leagane.

Continuitatea si diversitatea activitatilor sociale si culturale este asigurata de cele doua pavilioane, care gazduiesc un spatiu de workshopuri pentru copii si un centru generator de activitati artistice.

Imaginea promotorului

La nivelul Parcului, promotorul se va regasi sub forma de inscriptii gravate la nivelul mobilierului (pe discul superior al celor 3 cismele din parc precum si in dalele circulare din bronz amplasate in pavaj, in centrul fiecarei alveole de odihna), precum si la Pavilioanele Belvedere si al Copiilor, unde logo-ul SCHAEFFLER si blazonul Brasovului vor fi gravate pe structura din metal.

Dincolo de amprenta fizica, ne imaginam o implicare mai profunda si de lunga durata a companiei SHAEFFLER in viata  comunitatii brasovene, avand Livada Postei drept punct de referinta. Propunem ca promotorul sa infiinteze si sa sustina un ONG Asociatiei “Prietenii Livezii Postei”. Aceasta se va ocupa, impreuna cu Primaria, de programul si de promovarea evenimentelor culturale si sociale din Livada care-si au originea si suportul in prezenta celor doua pavilioane.

2. Relationarea cu vecinatatile si integrarea urbana

Prin conformarea volumetrica a vegetatiei, parcul se deschide spre nord-est catre frontul vilelor de vilegiatura. Astfel se revine la momentul definirii identitatii parcului, caci acest parc s-a transformat dintr-o zona naturala intr-un parc urban in momentul construirii acestor vile si a consolidarii traseului strazii Sirul Livezii.

In acest scop: nu se vor face lucrari de replantare pe aliniament, renuntandu-se treptat si in mod natural la aliniamentul de castani; vor fi prevazute 2 treceri de pietoni suplimentare pe langa cele 2 deja existente; iluminatul va transforma la nivel de perceptie strada carosabila intr-o alee a parcului; taluzul inierbat de pe latura de N-E a strazii va fi tratat la nivelul stratului ierbaceu similar cu pajistile din parc.

Trotuarul dispre parc al strazii este reconfigurat, tranzitul pietonal fiind acum redirectionat prin parc.

Legatura cu traseul Koning weg este realizata prin continuarea unui element al pavimentului  pe aleile ce duc la Turnul Alb si Turnul Negru – linia de pavaj din piatra aflata in axul aleilor. Iluminarea de garda a aleilor in padure aduce in functiune circuitul si pe timp de seara.

Limitarea vitezei de circulatie a autovehiculelor pe strada Sirul Livezii la 30km/h va crea siguranta utilizatorilor parcului si va reduce poluarea fonica. Extinderea vegetatiei din padure pe latura de sud-est disimuleaza limita dintre parc si padure, iar cornisa de vegetatie intalnita pe latura de sud-vest ofera protectie vizula fata de strada Drumul Poienii.

O biblioteca contemporana este una deschisa catre oras, fara proceduri greoaie de accesare a cartilor si atractiva prin spatiul de lectura oferit. Asadar exploatarea vecinatatii cu parcul poate fi un avantaj. Ea poate fi realizata prin amenajarea curtii bibliotecii in gradina de citit  sau cafenea. Parcul in sine este la dispozitia utilizatorilor bibliotecii ca o sala de lectura extinsa.

Spatiul pentru targuri, aflat intre parc si biblioteca, a fost reconfigurat, desi se afla in afara zonei de studiu.

Constructiile existente in prezent sunt unele parazitare si care dilueaza limita intre urban si natural. Pentru intarirea specificului parcului, acela de oaza de natura ce invadeaza centrul orasului, propunem ca acest spatiu, pretabil unor evenimente diverse, sa fie tratat in aceeasi maniera in care este tratat intregul parc.

3. Accesibilitatea

Accesibilitatea ofera atractivitate parcului, iar accesibilitatea cu diferite mijloace creaza un public divers parcului.

Accesibilitatea pietonala este intarita. Trotuarul strazii Sirul livezii este acum inclus in parc. Fluxurile de tranzit prin parc au fost studiate iar urmele acestora – actualele poteci – au fost preluate in reteaua de alei a parcului. Parcul ofera principalele atractii (zone de odihna, locuri de joaca, cismele, Pavilionul Copiilor) in partea din imediata vecinatate a strazii, fiind astfel organizate zone de interes cu acces facil pentru persoanele cu carucioare pentru copii sau cu copii mici, cele in varsta sau cu dizabilitati.

Biciclete. Strada Sirul Livezii/ Drumul Poienii au o latime carosabila variabila, intre 8 si 6m. Pe zona larga se propun benzi in ambele sensuri dedicate biciclistilor, care pot circula in siguranta din Piata Rectoratului pana spre Pavilionul Belvedere nou propus. Traseul biciclistilor poate continua pana la Turnul Alb si Panorama Warthe unde sunt propuse parcari pentru biciclete. Doua astfel de parcari sunt propuse si in parc, pe aleea de jos, disimulate prin decupaje in taluzurile verzi.

Carosabil. Viteza pe strazile perimetrale parcului este restrictionata la 30km/h. Pe un traseu de cca 1km lungime, aceasta limitare a vitezei de la 50 la 30km/h conduce la o intarziere a parcursului de mai putin 1 minut insa reduce semnificativ poluarea fonica. Perceptia vizuala a parcului din masina este un element important, care nu doar promoveaza imaginea parcului si ii ofera notorietate dar se poate constitui in sine intr-o experienta placuta.

Parcari. Confrom solicitarilor juriului pentru faza a 2-a a competitiei, s-a organziat o parcare pentru riverani pe latura de N-E a parcului. Zona de parcare este disimulata vederii dinspre parc (taluz, arbusti) si ofera 15 locuri de parcare. Prin amplasare se degajeaza vizual zona dinspre str. Sirul Livezii. Pavimentul parcarii este identic cu cel al aleilor parcului, aleea carosabila devenind si alee de tranzit transversal prin parc.

4. Vegetatia

Analiza existentului. Situl parcului Livada Postei se prezinta ca o pajiste mezofila alcatuita dintr-un amestec de graminee cu tufa rara si alte plante, marginita de extinderea lizieriei padurii ce in decursul timpului a pus stapanire pe mare parte a dealului, inconjurand Turnul Alb si Turnul Negru.

Vegetatiei extinsa natural, cu specii precum Quercus, Tilia cordata, Fraxinus excelsior, Rosa canina, Carpinus betulus etc, i s-au adaugat specii introduse in operatii peisagere si de impadurire: Pinus sylvestris, Betula pendula, Juglans regia, Forsythia intermedia, Gyngko biloba. In afara de imaginea estetica caracteristica starii actuale a Livezii Postei data de prezenta mestecenilor si pinilor alaturati pajistii centrale, consideram ca intentiile de amenajare anterioare nu au constituit mai mult decat incercari nesustinute.

Arbori: Aesculus (castan), Carpinus (carpen), Betula pendula (mesteacan), Tilia (tei), Acer pseudoplatanus(artar), Juglans (nuc), Pinus sylvestris(pin), Quercus (stejar), Fraxinus excelsior (frasin), Fagus sylvatica (fag), Pyrus pyraster (par), Malus pumila (mar), Ginko biloba, Hedera helix (iedera). Arbustive: Cornus mas (corn), Syringa vulgaris (liliac), Forsythia intermedia, Rosa canina (maces).

Vegetatia existenta poate fi schematizata astfel:

• zona padure. Zona in care padurea este extinsa spre parc, inclusiv specii nespecifice (tei)
• zona cornisa.  Pe langa soiurile specifice padurii apar specii clandestine si parazitare ca rezultat al lipsei de ingrijire. Zona are potential de revitalizare datorita lastarilor si exemplarelor tinere.
• aliniament stradal. Castani cu varsta inaintata, intretinuti. Castanul este o specie ce nu se regaseste in etajul fagului  in natura. Specia prezinta probleme de sanatate la nivel european.
• grup de mesteceni. Grupul personalizeaza spatiul separandu-l in doua zone deschise distincte.
• aliniamente de de Ginko biloba de-a lungul aleilor. Aliniamentul la alei este nespecific caracterului de parc natural; specia, desi spectaculoasa coloristic, nu se inscrie in gama de specii autohtone, ca urmare se propune translatarea acestor arbori intr-un parc din Brasov cu alt caracter (exotic/ botanic).

Propuneri. Propunerea stratului vegetal urmareste: pastrarea caracterului natural al parcului, fiind parte din braul verde din zona turnurilor si a Koeningsweg-ului; imbogatirea, echilibrarea si definirea spatiala a cadrului natural cu specii autohtone, specifice zonei; adecvarea naturii la functiunea de parc prin aducerea in atentie a unor accente de culoare, aroma si volum. 

In solutia noastra urmarim intarirea elementelor dominante existente si din punctul de vedere al compozitiei vegetale. Vom pastra si intari  caracterul de pajiste (in contrast cu un simplu gazon) al “Poienii Postei”, vom intari legatura cu zona de padure dezvoltata pe restul dealului, plantand limita superioara a parcului in spiritul extinderii naturale a padurii, si vom continua sustinerea imaginii date de catre mesteceni si pini.

Spectacolul vegetal se va intampla atat la nivelul vegetatiei joase, catre care dorim sa atragem atentia vizitatorilor in observarea varietatii lor (mai ales al copiilor, pentru care spicele gramineelor sunt posibile obiecte de joaca) cat si prin spectacolul arborilor: inflorirea si fructele rosii ale scorusilor (Sorbus aucuparia), prezenta mereu verde a pinilor, inflorirea castanilor, teilor, arbustilor decorativi, culoarea variata a frunzisului de-a lungul intregului an, inrosirea stejarului rosu (Quercus rubra) sau culoarea aurie de toamna a zadei (Larix decidua).

Stratul erbaceu este un elemnt de importanta majora ocupand partea centrala si vizibila a parcului. Livada Postei este perceput ca o poiana libera de specii medii si inalte, asadar organizarea vegetatiei joase poate defini caracterul parcului. Relieful ajuta la perceptia dinamica a vegetatiei joase. Astfel propunem o tratare diferentiata si volumetrica a stratului erbaceu cu zone ce ajung la 70cm inaltime (b, d, e) -zone  cu caracter unitar dar detalieri diferite a amestecului;  pajiste de cca 30cm (c) imbogatit cu flori de camp; gazon scurt rezistent la uzura diferentiat in functie de expunera la soare si doua zone de accent prin inflorire in diferite perioade (a).

• PAJISTE DE TIP 1 – H max 90 cm, cu flori de camp: Graminee: Phleum pratense, Dactylis glomerata, Festuca arundinacea, Holcus lanatus, Arrhenatherium elatius, Briza media, Agrostis stolonifera; Flori: Salvia pratensis, Gallium verum, Gallium molugo, Chrysantemum leucanthenum, Geranium pratense,  Spiraea filipendula, Aconitum napellus.
• PAJISTE DE TIP 2 – H max 30 cm, cu flori de camp: Graminee: Festuca pratensis, Festuca ovina,  Lollium perene, Poa pratense, Poa alpina, Festuca amethystina, Phleum bertolonii, Festuca rubra Flori:Campanula pussila, Lotus corniculatus,  Cichorium intybus,  Veronica latifolia, Mysotis Alpestris, Cardamine pratensis, Senecio vulgaris, Nigritella rubra,  Hieracium aurantiacum.
• PAJISTE (GAZON) DE TIP 3 – tuns saptamanal, rezistent la uzura, pentru zonele insorite. Graminee: Poa pratensis, Lollium perene, Festuca rubra, Festuca arundinaceea, Agrostis stolonifera. Alte plante, flori: Trifolium repens, Ranunculus cassubicus, Ranunculus ficaria. Flori in zona cu tundere dupa inflorire: Crocus heuffelenianus, Viola alpina
• PAJISTE (GAZON) DE TIP 4 – tuns saptamanal, rezistent la uzura, pentru zonele umbrite. Graminee:Festuca ovina, Lollium perene, Poa trivialis, Festuca rubra, Festuca rubra tricophylla. Alte plante, flori: Anemone nemorosa, Pulmonaria officinalis, Gallium mugo, Agrimonia eupatoria, Geum montanum.

Vegetatia erbacee va fi intretinuta diferit, in functie de efectele dorite: zona centrala a parcului va fi tunsa saptamanal precum un gazon (exceptand primavara timpurie cand o parte din ea va fi lasata sa se dezvolte, permitand inflorirea sofranului – Crocus heuffenianus; dupa care si aceasta zona va fi in acelasi regim de tundere saptamanala), iar catre strada Sirul Livezii si catre limita superioara a parcului vor fi zone dezvoltate cu compozitii de ierburi medii (30-40 cm inaltime) si inalte (80-140 cm inaltime) amestecate cu flori perene. Principiile compozitionale sunt de realizare a unui intreg din pajistea Livezii Postei, apropierea de diferite zone relevand insa surpriza unor microzone dominante de culori si efecte diferite de verdele si calmul general. Zonei  intretinute de tip gazon i se alatura arii cu vegetatie inalta evocand imaginea de pajiste naturala necosita. Aleile ce strabat zonele de ierburi inalte vor traversa o succesiune de variatii coloristice, volumetrice si olfactive ale ierbii, generate de compunerea plantarii stratului erbaceu.

Intretinerea stratului erbaceu va varia astfel de la tunderea saptamanala a zonei de tip gazon la cosirea bianuala a zonelor de pajiste, asa cum se realizeaza cu pajistile traditionale.

Propunem folosirea relativ restransa a etajului vegetatiei de talie mijlocie (arbusti), nefiind caracteristic pajistilor alaturate padurilor din etajul fagului, in care este pozitionat Brasovul. In consecinta, va fi mentinuta si intretinuta zona de arbusti de pe taluzul catre drumul Poienii Brasov, ca fiind specific lizierei padurii. Mare parte din acesta este insa constituit de lastari care in cativa ani se vor dezvolta in arbori. De asemenea, vom folosi arbusti pentru limitarea vizuala a parcului catre N-V si parcajul propus acolo. Pentru calitati olfactive in jurul catorva locuri de stat propunem arbusti de Lonicera fragrantissima.

In afara copacului spectacol propus, scorusul (Sorbus aucuparia), plantarile de arbori vor veni in sprijinirea legaturii cu padurea. Se vor planta in timp exemplare care sa inlocuiasca degradarea celor existente intr-o compozitie libera, naturala (in zona de taluz, datorita cresterii neingrijite, exemplarele arboricole se vor usca, in mare parte, in 10-15 ani).

Se vor planta mesteceni si de partea cealalta a aleii diagonale, sustinand imaginea specifica a acestei zone si creandu-i un echilibru.

Pe masura ce castanii de aliniament de pe Strada Sirul Livezii se vor usca, acestia vor fi exclusi fara a completa inapoi aliniamentul. Se urmareste astfel deschiderea parcului din ce in ce mai mult catre frontul urban invecinat, frontul stradal al fatadelor vilelor participand la imaginea de ansamblu a Livezii si devenindu-i limita.

Specii propuse (arbori si arbusti): specii deja existente pe sit si propuse spre plantare: Carpinus (carpen), Betula pendula (mesteacan), Pinus sylvestris (pin), Quercus (stejar), Fraxinus excelsior (frasin), Fagus sylvatica (fag), Cornus mas (corn), Syringa vulgaris (liliac).

specii noi: Larix decidua (larice),  Quercus rubra (stejar rosu),  Sorbus aucuparia(scorus),  Sorbus aria (scorus),  Pinus nigra (pin),  Philadelphus coronarius (iasomie), Lonicera fragrantissima (caprifoi), Hippophae rhamnoides (catina alba), Prunus spinosa (porumbar), Crataegus monogyna (paducel).

Intretinere, gestiune diferentiata. Asupra intregului fond vegetal al parcului sunt necesare lucrari anuale de fertilizare – generala si specifice fiecarei specii in parte – si tratamente impotriva daunatorilor. Periodic trebuie asigurata curatarea si extragerea uscaturilor (cu precadere din zona de liziera de padure).

Speciile precum castanul si teiul necesita taieri anuale de intretinere, regenerare si formare precum si curatarea de lastari. In cazul uscarii/degradarii puternice, exemplarele arboricole trebuie taiate. In afara de tunderea in regim diferentiat a pajistii, sunt necesare lucrari anuale de completare a golurilor, suprainsamantare, la nevoie scarificare sau tavalugire si, in caz exceptional, lucrari de regazonare locale sau extinse.

Curatenia generala a parcului trebuie asigurata zilnic, iar curatarea fondului vegetal si transportarea resturilor vegetale la compostiera prevazuta in vecinatatea parcului se vor face saptamanal in perioada martie-noiembrie. Copacii si arbustii nou plantati vor fi udati regulat in toata perioada de vegetatie si in special in perioada verii timp de un an de la plantare.

5. Pavilioanele

Pavilioanele sunt generatoarele interesului si atasamentului publicului pentru acest loc. Rolul lor cultural si functional este dublat si de functia de „supraveghetor” al parcului.

Orice loc public, pentru  asigurarea securitatii oamenilor si eliminarea, pe cat posibil, a pericolului vandalizarii, necesita o supraveghere permanenta si asigurarea prezentei unui numar constant de utilizatori in timp (zi, noapte, sfarsit de saptamana).

Pentru aceasta, generarea de activitati la nivelul parcului este esentiala.

Cele doua pavilioane lucreaza impreuna avand functii diferite care se completeaza reciproc. Ele sunt semintele sadite in parc, ce vor avea ca rod potentarea vietii culturale a orasului si a coeziunii sociale.

Pavilionul Copiilor, direct legat de o ampla zona de joaca pentru copii, va fi folosit ca spatiu de workshop-uri pentru copii de-a lungul intregului an.

Pavilionul va fi utilizat de catre prescolarii si scolarii din gradinitele si scolile brasovene, care isi pot desfasura prin rotatie orele dintr-o zi in pavilion, in mijlocul naturii sau in sistem de after school pentru elevii mai maricei. Faptul ca parintii vor veni in parc ca sa-si ia copiii acasa va crea sansa unui public nou si variat pentru parc.

Pavilionul Belvedere (Pavilionul Artelor), pozitionat pe linia de cornisa a Livezii, va fi catalizatorul actiunilor culturale si sociale din parc, adapostind o galerie de arta temporara pentru tineri artisti. Instalatii de land art vor fi propuse periodic brasovenilor. Beneficiind de intrepatrunderea subtila intre oras si natura si de calitatea ambelor elemente, Brasovul poate dezvolta in timp un festival de land art si poate deveni un centru regional pentru acest tip de arta.

Artisti invitati vor putea fi rezidentii acestui pavilion pentru scurte perioade si vor putea interactiona cu publicul brasovean.

Din acest pavilion se vor putea face proiectii de film in timpul verii (silent cinema).

Pavilionul ar putea avea si un rol de info-point atat pentru evenimentele culturale din oras cat si pentru promenada Koenigsweg.

Terasa pavilionul Belvedere va fi folosita ca punct panoramic, acesta fiind amplasat in zona cu vizibilitate maxima spre parc si spre Delul Cetatuii.

Scenariul de management al activitatilor in cele douapavilioane presupune ca Asociatia Prietenii Livezii Postei sa organizeze open call-uri, sesiuni periodice de cereri de proiecte in urma carora se vor oferi asociatiilor interesate dreptul de utilizare a pavilioanelor si sutinerea financiara pentru activitatile propuse. Concursul va fi deschis artistilor si diverselor asociatii interesate de sustenabilitate, natura, arta, implicare si responsabilitate sociala etc, care vor propune proiecte artistice si teme pentru workshop-urile ce urmeaza a se desfasura in Livada Postei. Prin aceasta platforma, cei interesati se pot promova si se pot face cunoscuti la nivelul publicului. Creerea concurentei intre cei interesati de folosirea pavilioanelor va asigura calitatea si controlul tipului de activitati ce urmeaza a se desfasura in parc, nefiind admise activitati poluante si intruzive. Durata limitata si schimbarea periodica a activitatilor/ instalatiilor va aduce dinamism si implicit interesul permanent al publicului.

Constructiv, pavilioanele sunt realizate pe structura metalica, pe segmente, in uzinele brasovene. Estimam ca transportul, asamblarea si finisarea sectiunilor pavilioanelor sa nu dureze mai mult de o luna, cu impact minim asupra mediului natural.

Betonul nu va fi utilizat, nici macar la nivelul fundatiilor, cu exceptia unui zid de sprijin (piloti forati) necesar pentru crearea spatiului de incastrare pentru Pavilionul Belvedere.

Pavilionul Copiilor va fi acoperit cu pamant si vegetatie, devenind un deal verde al parcului ce  protejeaza de zgomotul traficului locul principal de joaca.

Interioarele vor fi finisate cu sipci din lemn, utilizandu-se o esenta de lemn locala (rasinos, fag sau stejar). Disimulate in spatele peretilor salilor principale se gasesc anexele – spatii de depozitare, grup sanitar minimal, oficiu.

6.   Sustenabilitatea interventiei

Gestiunea apelor pluviale. Brasovul este situat intr-o zona in care ploua des, perioadele de seceta fiind rare si de scurta durata.

In aceste conditii, construirea unui bazin de retentie pentru colectarea apelor pluviale si folosirea lor la irigarea parcului este nejustificata economic. In compensare, propunem masuri constructive care sa foloseasca la maxim potentialul ploios al orasului: canale de retentie si sistem de irigare automatizat.

luna	preciptatii medii inregistrate mm/mp	necesar de apa mm/mp
aprilie	46,4	120
mai	73	120
iunie	90,5	120
lulie	92,9	120
august	71,7	120
septembrie	45,8	120

Observam ca in lunile calduroase precipitatiile acopera cca 75% din necesarul de apa al parcului. Expunerea N-E permite mentinerea umiditatii in sol. Propunem cu toate acestea un sistem de irigatii care sa asigure dezvoltarea rapida si armonioasa a materialului vegetal si compensarea deficitului de precipitatii.

Irigatiile. Pentru irigare se vor folosi doua sisteme: aspersoare ingropate pentru zona de pajiste si hidranti ficsi pentru zona de arbori si arbusti. Apa provine din sistemul municipal (bazinele de colectare existente). Pentru un consum cat mai redus de apa, propunem corelarea sistemului de irigare, cu masuri de retentie a apei pluviale in sol si cu conditiile climatice specifice Brasovului. Astfel, sistemul de irigare va fi prevazut cu sistem de masurare al umezelii din sol. De-a lungul pajistei se vor prevedea canale de retentie a apei de ploaie cu rol de colectare si asigurare a patrunderii apei in straturile profunde ale solului.

Ceata. In relatie cu irigatiile, ceata provocata este un spectacol in sine. Racorind serile de vara sau fiind fundalul unor seri misterioase, ea poate fi provocata conform unei regii prestabilite.

Drenarea apelor pluviale. La nivelul aleilor, solutiile constructive de alcatuire asigura evacuarea rapida a apelor pluviale prin infiltrare in sol (rosturi de montaj mari, cca 4cm) si scurgere spre zona de pamant adiacenta. Spre strada Sirul Livezii, terenul fiind la cotele cele mai joase, s-au prevazut drenuri suplimentare racordate la reteaua de canalizare oraseneasca, pentru a evita inundarea strazii.

Configurarea traseului aleilor se face fara dislocarea sau relocarea unor volume semnificative de pamant. Solul (stratul viu al terenului) are o grosime de cca 20cm, de aceea astfel de remodelari ale terenului sunt dificile sau  traumatizante. Am preferat sa ne adaptam reliefului existent, constituit si stabilizat in timp, fara modificari ale aleilor existente si cu adaugarea unora noi ce se muleaza topografiei existente.

Materiale si tehnici constructive. Principiul de baza urmarit in alegerea materiallor este: materiale naturale, reciclabile si sustenabile. De aici deriva a doua decizie: ZERO BETON.

Materialele folosite la alei, mobilier si pavilioane sunt durabile si refolosibile: piatra naturala, tabla din aliaj metalic corten, lemn, pietris. Pentru alei propunem realizarea unui pavaj permeabil din gresie (piatra locala), dalele fiind montate cu rosturi ample (4-5cm), inierbate, asezat pe strat drenant de nisip si pietris.

In parc nu exista suprafete betonate sau asfaltate.

Iluminarea. Pentru un consum cat mai redus de energie propunem folosirea de lampi pe baza de LED-uri, avand si avantajul unei durate de functionare indelungata.

7. Iluminatul nocturn

Am urmarit creerea unei atmosfere suprarealiste, inspirata de un peisaj cosmic imaginar cu nori de lumina plutind diafan printre copaci si aparitia lunii  – marite, multiplicate, distorsionate. Parcul nocturn este rasturnat, atentia vizuala fiind deplasata de la sol catre zenit.

Corpurile de iluminat si lumina artificiala sunt folosite ca elemente de interes si nu doar ca unelte de punere in evidenta a altor obiecte. Iluminatul devine in sine un spectacol de land art.

 Am propus doua categorii de corpuri de iluminat: corpuri de iluminat pentru zonele cu arbori (iluminare de detaliu, indirecta) si corpuri de iluminat pentru alveole (iluminat direct, de atmosfera). La acestea se adauga corpuri de iluminat ascunse sub sezutul bancilor liniare, pentru iluminarea indirecta (de detaliu si atmosfera).

Iluminarea directa a coroanelor copacilor, va crea efectul unor nori luminosi in zonele plantate cu arbori.

Efectul principal va fi dramatic, spectaculos, variind de-a lungul anului:

• iarna: contrast intre desenul linear al ramurilor si incarcatura zapezii; reflexia puternica a luminii in albul zapezii;
• primavara: accentuarea efectului diafan al coroanei copacilor infloriti;
• vara: amplificarea profunzimii coroanei si a efectului de umbrela, de masa verde compacta, plutitoare;
• toamna: accentuarea variatiei tonurilor de culori ale speciilor arboricole.

Iluminarea la nivelul solului va fi indirecta, prin reflexia luminii in coroana copacilor. Sub arbori, se va crea un efect protector de “umbrela” luminoasa. Pentru obtinerea efectului dorit, este necesar controlul distributiei spatiale a spotului de lumina si a fluxului luminos ce cade in afara spotului: efect de spot observabil, de forma difuza, care de la o valoare relativ mare a intensitatii in centru, ajunge la a fi delimitat de o zona circulara care da forma spotului; se va urmari creerea de zone de interes, dar aducand o contributie insemnata si la iluminatul general. Corpul de iluminat este conceput astfel incat sa asigure un control directional al luminii precis, eliminand pierderile de lumina mai jos de nivelul limitei sale superioare.

Aceleasi corpuri de iluminat sunt folosite si pentru aleile din padure ce conduc catre turnuri. O fanta la partea inferioara va asigura o iluminare de garda a potecilor.

Aleile bordate de bancile liniare vor fi iluminate de liniile de corpuri ascunse sub sezutul bancilor.

Lampadarele destinate alveolelor, pe langa iluminatul functional al acestora, contribuie si la atmosfera parcului fiind cu “fata” dubla. Corpurile sunt ca o capsula alcatuita din doua fete concave, fiecare fata avand cate un decupaj ce aminteste de fazele lunii. Interiorul este reflectorizant, lumina fiind reflectata si trimisa in exterior. Fiecare alveola va avea deasupra propria „luna”, prolej al unei atmosfere romantice si poetice.

Corpurile de iluminat, sunt identice insa ofera imagini variate prin deformarea datorata efectului de perspectiva.

Corpurile de iluminat propuse vor fi executate de producatori consacrati ce ofera corespondente similare ale elementelor constitutive.

Sursa de lumina: led.

Stalpii de iluminat existenti sunt relocati de-a lungul strazii Sirul Livezii, asigurand iluminatul stradal pentru aprtea carosabila si pentru aleea pietonala. Sirul Livezii primeste astfel imaginea unei alei de parc, incercandu-se diminuarea psihologica a conflictului major intre carosabil si parc.

8. Mobilierul

Punctul de plecare in designul tuturor acestor obiecte a fost: imagine discreta, inserare in natura, materiale naturale si locale, zero beton, fiabilitate, ergonomie, comunicarea cu utilizatorii.

Locurile de odihna

Alveolele circulare au un design organic, ele se insereaza in peisajul pe care il decupeaza local, iar forma acestora le permite sa actioneze ca un zid de sprijin pentru teren. Forma cvasi-circulara organica este rezultatul imbinarii mai multor tronsoane de forma unor arce de cerc, care sunt mai usor de uzinat.

Banchetele liniare sunt amplasate pe aleile ce urmeaza curbele de nivel. Cele de sus ofera puncte de perspectiva asupra parcului si a orasului iar cele de jos au orientare favorabila spre soare.

Structura banchetelor este din tabla metalica corten iar sezutul si spatarul au aplicate un strat de rasina epoxidica de 5-10mm grosime.

Un punct important al designului locurilor de stat este cel al interactiunii sociale. Tinerii isi manifesta deseori creativitatea, convingerile sau sentimentele prin inscriptii pe piesele de mobileir. In loc sa incercam sa blocam aceasta energie ne-am gandit sa o folosim, incercand sa ridicam nivelul „dialogului”. Bancile vor fi inscriptionate in tehnica stencil cu citate si desene. Exista deja o cultura urbana a stencilului care este activa in toate  orasele mari din tara, inclusiv in Brasov. Tinerii vor fi invitati sa se manifeste si sa initieze acest dialog, aplicand primele interventii „organizat”, urmatoarele urmand a le raspunde si a se dezvolta spontan.

Locurile de joaca pentru copii

Parcul ofera copiilor un loc de joaca principal, constituit dintr-o instalatie sculpturala realizata din lemn rotund asamblat cu piese metalice. Copii isi pot desfasura acolo activitatea preferata: cataratul. Structura le ofera si spatii de odihna (plase), si leagane din lemn sau simple franghii, precum si o groapa de nisip, toate acestea fiind cadrul in care se poate manifesta interactiunea si competitia intre copii.

Spre padure, la adapostul coroanei copacilor, este propusa o alta zona de leagane, pentru copii mai mari.

Alveolele circulare din partea de jos a parcului sunt prevazute cu groapa de nisip si cu diferite tipuri de mobilier interactiv pentru copii: carusel, baloansar, labirint de busteni verticali etc)

Nu s-au prevazut structuri acoperite (de tipul turnurilor/ casutelor) deoarece acestea sunt frecvent obiectul predilect al vandalizarilor si al grafitti-urilor, devenind in scurt timp spatii insalubre.

Cismele

Sunt amplasate 3 cismele in parc: una la intrarea principala iar celelalte doua in proximitatea pavilioanelor. Designul lor este esentializat – stalp din bronz si pardoseala circulara din piatra.

Mobilier functional

Cosuri de gunoi – metalice, forma simpla, a fost importanta prevederea unei protectii importiva ploilor destul de frecvente.

Rasteluri pentru biciclete – inserate in peisaj prin decuparea taluzurilor; forma decupajului se face dupa forma rotii de bicicleta.

9. Reamenajarea parcului, in cifre

Suprafata totala: 26.700mp
Arbori noi plantati:  70
Gazon in zona cu soare tip III – 11.000 mp
Pajiste cu iarba h = 90cm tip I – 7.000 mp
Pajiste cu iarba h = 30 cm tip II – 3.000 mp
Gazon in zona cu umbra tip IV – 2.000 mp
Total spatii verzi: 22.000mp
…din totalul carora pajiste cu branduse – cca 1.500 mp
Suprafata alei pavaj piatra cu rosturi inierbate: 4.400 mp
Suprafata nisip: 300 mp

Pavilioane, structura metalica, finisaj interior lemn: 2

• Pavilionul Belvedere: suprafata totala construita 60mp
• Pavilionul Belvedere: suprafata totala construita 60mp

Banci:

• Alveole diametru 2,5m: 5, total 39 ml
• Alveole diametru 5m: 6, total 94 ml
• Alveole diametru 6m: 3, total 56 ml
• Banchete liniare: total 250 ml

Total general: cca 440ml

Cismele: 3

Cosuri de gunoi: 24

Rasteluri biciclete: 2 , total cca 20 locuri

Banda delimitare la nivelul terenului intre zona naturala si cea intretinuta, platbanda: 410 ml

Drenuri retentive apa – cca 1.300 ml

Corpuri de iluminat:

• Refolosite – 20 bucati
• Noi – 120 + cele din padure
• 200 metri liniari tub led pentru iluminatul indirect al aleilor bancilor

Parcari amenajate: 15 locuri

FAZA 1

Evolutie si caracter

Dupa demolarea fortificatiilor, primul spatiu natural amenajat al orasului este Parcul Rudolph.

Parcul Central este in aceasta perioada de sfarsit de secol XIX spatiul in care se organizeaza targuri.

Livada Postei este o poiana naturala din care incepe Calea Regala,  promenada de duminca a brasovenilor aflati in cautare de miscare, soare si natura. Drumul trecea pe la rondul cu stejar secular, continuand prin padure pana la Turnul Alb, Terasa Belvedere si Turnul Negru.

Livada Postei si-a castigat apartenenta la oras dupa ce se construiesc vilele de vilegiatura pe latura de nord a strazii Sirul Livezii. Poiana naturala devine squarul de lumina si verdeata al acestor vile somptuoase. Este momentul primei abordari culturale a spatiului, de factura romantica, moment in care, constient sau nu, brasovenii decid sa-i pastreze aspectul de natura “partial imblanzita”  inserata in oras. Aliniamentele de castani ale strazii sunt propuse pentru a aduce ordine compozitiei si un caracter urban.

Blocata parca intr-o bucla temporala, locul isi conserva caracterul de poiana insorita, partial antropizata, partial salbaticita. Interventiile sunt minime pentru mai bine de un secol (reduse la plantarea unui grup de mesteceni) pana la demararea actiunilor de amenajare, in 2007. Societatea brasoveana reactioneaza vehement.

“Orice fel de intervenţie asupra acestor spatii ar trebui atent studiată şi gândită […] şi, până la urmă, redusă la minim pentru a nu altera imaginea şi funcţiunea lor bine definită in cadrul oraşului” (fragment dintr-o scrisoare de protest adresata Primariei).

Livada Postei este integrata organic in ansamblul natural ce bordeaza orasul medieval pe latura de Est si care apoi se leaga printr-un tesut slab urbanizat de zona padurii montane. Acest Parc – Promenada cu caracter natural prezinta o concentrare de puncte de atractie turistica si de belvedere in zona de Sud si o completa lipsa a acestora in zona de Nord, ceea ce duce la slaba frecventare a acesteia si la crearea unui caracter mai retras in ciuda reliefului mai bland si a luminisului pastrat. Interventiile antropice pe suprafete largi (alei asfaltate, platforme betonate, gropi de nisip) se percep ca agresiuni brutale impotriva cadrului natural. Livada isi recastiga in mare parte aspectul natural doar atunci cand este acoperita de zapada.

Amenajarea actuala

In lipsa unui studiu sociologic asupra perceptiilor si asteptarilor brasovenilor in relatie cu Livada, modul in care s-a realizat amenajarea in 2007 si reactiile cetatenilor ne ofera indicii importante.

Remarcam in primul rand ca prima initiativa de a amenaja semnificativ locul apare dupa mai mult de un secol de tolerare a naturii in oras, semn ca presiunea urbanitatii si nevoie locuitorilor de spatii de relaxare se fac simtite.

“Era unul din putinele locuri linistite din oras, ii lipsea doar un gard viu inalt care sa o separe de soseaua care devine tot mai aglomerata de la an la an, si nu numai in weekenduri.”(opinia unui brasovean pe un forum)

Gardurile exprima dorinta de a oferi un loc protejat (ferit de zgomotul traficului si sigur) si de a delimita spatiul naturii controlate de cel al naturii salbatice. Necesitatea este corect intuita insa modul in care i se raspunde nu ofera control al accesului (oricum nepotrivit, parcul fiind o zona de tranzit urban) si nu rezolva chestiunea zgomotului. In schimb izoleaza parcul de contextul orasului impunand o bariera vizuala brutala, separa artificial zona Livezii de promenada dinspre turnuri si creaza impresia de “curte privata”, restrangand vizual si simbolic spatiul.

“In plus fata de asta, nu mai exista libertate, libertatea de a te plimba in voie si de a te bucura de acea mica pata de verdeata unde puteai petrece cateva clipe linistit, chiar daca beai o bere la cutie, chiar daca stateai descult prin iarba sau stateai linistit, de vorba cu prietena sau prietenul, pe un bustean la soare.” (marturisirea un brasovean pe blog-ul sau)

Sunt aproape 100 de banci in parc, dintre care cam 80 se uita in josul pantei iar 20 in susul ei, spre soare. Avand structura din beton par multe si masive. Leaganele-foisor identifica corect o zona retrasa si insorita, insa nu sunt prea apreciate, poate datorita designului dar si fiindca cel care cauta soarele nu prea are nevoie de acoperisuri… Instalatiile locurilor de joaca sunt zgomotoase vizual si au idei standard, lipsite de creativitate. Toate acestea si in primul rand aleile si platformele betonate sau asfaltate creaza atmosfera unui parc urbanizat, contrar specificului de oaza de natura cu care a intrat in constiinta brasovenilor.

Aleile existente sunt aproape toate rezultate: unele sunt inceputul promenadei ce merge la turnuri, fosta Koenigsweg; altele sunt alei functionale, de tranzit urban al celor ce locuiesc pe Dealul Omizilor; doar doua sunt alei ale parcului, deschise cu ocazia amenajarii din 2007. Aleile nu reusesc sa creeze o retea coerenta si de aceea noi poteci tind sa apara pe masura cresterii fluxului pietonal.

Arborii din parc se impart in arbori similari celor cu care a fost impadurit intregul Deal al Omizilor (artar, stejar, carpen) si arbori nespecifici zonei montane (castani in aliniamentul strazii,  mesteceni si tei grupati). Logica este una a naturii, a intampaltorului, in care se insereaza gestul antropic al plantarii in aliniament. Mai valoros decat spatiul plantat este spatiul liber, insorit in special pana la orele pranzului, sid e aceea plantarile trebuiesc realizate cu parcimonie pentru a nu afecta insorirea.

Conceptul propus

Asa cum este configurat parcul, la nivelul orasului natura e un spectacol contemplativ in care interventia antropica asupra parcului este abia perceptibila. La nivelul vizitatorului natura e un spectacol participativ, un puzzle compus din detalii in care dialogul se stabileste la nivel senzorial. Parcul poate fi parcurs in orice directie. Aleile nu sunt definite strict ci se autogenereaza intr-un continuu process de mapare pe un suport propus. Platforme de interactiune sociala si spatii de izolare meditativa sunt risipite organic in natura. Le poti descoperi, cuceri si apropria sau le poti ignora. Devin repere prin utilizare, intr-o mapare si lecturare a parcului proprie fiecaruia.

Parcul este un spatiu al evenimentului, aici se poate intampla orice este in armonie cu natura.

Nu exista repere functionale, nu exista scenarii prescrise de utilizare. Spatiul este liber, eliberat de rigiditati, si are potentialul unei scene: poate primi orice spectacol, organizat sau spontan, dupa cum oricine il poate folosi ca platforma de manifestare. Sanius iarna, vara spatiu de intalnire la picnic sau atelier de experiment artistic, seara amfitetru pentru proiectii de film sau suport pentru un spectacol de lumini, Livada Postei poate fi si scena si sala de spectacol, simultan sau alternativ.

In pauza, parcul, departe de a avea dezolarea unui teatru abandonat, are mai degraba ceva din linistea  creatoare dinaintea spectacolului si continuitatea fireasca data de ritmul naturii.

“Gradina planetara este un loc unde se acumuleaza toata diversitatea care face obiectul evolutiei. Astazi ea este ghidata de activitatea umana si prin urmare este in pericol. Scopul gradinii planetare este de a exploata diversitatea fara a o distruge.”(Gilles Clement, Gradina Planetara)

”Rezumatul ideii de gradina in miscare e ‚sa faci pe cat de mult posibil pentru si pe cat de putin posibil impotriva’. Gradina in miscare este supusa procesului evolutiv care rezulta din interactiunea pe termen lung.” (Gilles Clement, Gradina in miscare)

Spectacolul naturii va fi ajutat sa se produca in ritmul sau firesc si in acelasi timp mereu surprinzator. Fie ca este vorba despre aparitia branduselor de sub zapada, de candelabrele castanilor in floare, despre parfumul teilor, despre prima zapada asezata peste bobitele rosii ale scorusilor, fiecare eveniment va fi anuntat si asteptat de catre brasoveni, educandu-le sensibilitatea fata de frumusetea si fragilitatea naturii. Noaptea, lumina va pune in valoare acelasi spectacol, al naturii, si-ti va creat atmosfera necesara pentru a te intinde in iarba si a privi bolta instelata sau de a te intalni cu prietenii si a canta la chitara.

“Parcurile au o abilitate unica de a intensifica perceptia senzoriala a lumii inconjuratoare.”

(Hans Ophius, Do we still need parks?)

“Un parc trebuie sa fie un obiect cultural rafinat iar rafinamentul parcului va fi intotdeuna proportional culturii urbane. In parc natura nu este nici urbana, nici naturala; este imaginativa si spiritualizata, asemenea limbajului obisnuit caruia i se dau noi intelesuri in poezie.” (Lodewijk Baljon, Paris, laboratorul parcului secolului XXI)

Amprenta promotorului poate fi una extrem de subtila si durabila in constiinta societatii. Poate fi cel care sustine activitatea Asociatiei “Prietenii Livezii Postei” care se va ocupa impreuna cu Primaria de intretinerea parcului si de evenimentele din Livada ce au ca nucleu pavilioanele din parc. Pavilioanele sunt semintele culturale sadite in Livada Postei si generatoarele interesului si atasamentului publicului pentru acest loc.

Pavilionul Belvedere va fi catalizatorul actiunilor culturale si sociale din parc. Instalatii de land art vor fi propuse periodic brasovenilor. Beneficiind de intrepatrunderea subtila intre oras si natura si de calitatea ambelor elemente, Brasovul poate dezvolta in timp un festival de land art si poate deveni un centru regional pentru acest tip de arta.

Pieter Brueghel cel Batran ilustreaza in tabloul Jocuri de copii, cca 1560, jocuri pe care copiii inca le mai jucau pana mai  acum cativa ani.  Lapte Gros, Leapsa, De-a v-ati-ascunselea, Capra, Ratele si vanatorii, Tara tara vrem ostasi, Baza, Turca, Castelul, sunt jocuri prin care copii isi dezvolta capacitatile sociale, fizice si mentale si care sunt acum pe cale de disparitie in fata invaziei jocurilor pe computer si a locurilor de joaca de catalog. Copii nu se mai joaca impreuna, nu mai inventeaza jocuri, nu mai interactioneaza creativ si nu mai descopera mediul. La Pavilionul lor, copii pot invata cum sa se joace intre ei, pot invata despre natura, biodiveristate si ecologie avand grija de parc si de pasarile care il viziteaza si pot asculta povesti despre istoria si monumentele Brasovului.