3
Tur virtual – Casa Memorială “Ion Mincu”
4
Casa Mincu
5
Biblioteca OAR
4
Casa Mincu

Casa Mincu

Amplasarea sediului Ordinului Arhitecților din România în Casa arhitectului Ion Mincu (1852–1912), fondatorul curentului de arhitectură națională, al modernității arhitecturale românești și învățămantului superior de arhitectură, se înscrie în direcția de recuperare a tradiției culturale și moștenirii spirituale autohtone.

Opțiunea membrilor OAR de a valorifica acest spațiu memorial cu o puternică amprentă arhitecturală și culturală presupune un efort financiar susținut pe termen lung, dublat de o chestiune de mândrie profesională pentru breasla arhitecților ce revitalizează un monument istoric (Cod LMI 2004 B-II-m-B-19835), reper în istoria arhitecturii românești.

Casa Mincu – un film de Sorin Ilieșiu

Realizat la inițiativa arh. Șerban Sturdza, președinte OAR între 2002-2010

„CASA MINCU” / 26 min., 2008.

  • Scenariul și regia: Sorin Ilieşiu.
  • Imaginea: Sorin Ilieșiu și Mălin Mușatescu.
  • Comentariul: Șerban Sturdza – în lectura autorului.
  • Consultant: Mariana Celac.
  • Muzica: Andrei Tănăsescu.
  • Producători: Ordinul Arhitecţilor din România, Video Dialog.

Valoarea istorică excepțională a construcției

Unul din primele exemple de arhitectură civilă realizată de arhitecți în București, cea arhitecturală (fațadele reprezentând unul din primele exemple de arhitectură neoromânească), precum și valoarea memorială (locuința arhitectului și loc faimos de întâlnire a unor cercuri intelectuale ale vremii) înnobilează acest spațiu, actual sediu al arhitecților români.

Cumpărarea proprietății de 910 metri pătrați din București, de pe strada Pictor Verona numărul 19, de către membrii OAR din întreaga țară, teren pe care se află și casa, remodelată de Ion Mincu pentru biroul și familia sa – unde a locuit și a lucrat din 1890 pana la dispariția sa în 1912 – presupune restaurarea locuinței și funcționarea Memorialului Mincu în spațiul imaginat și executat de arhitect pentru sine.

Valorificarea proprietății Mincu, situată în proximitatea casei boierești Dimitrie Sturdza și a Bisericii Anglicane (exemplu de eclectic tipologic, construită de arhitectul Victor Ștefănescu în 1916), ambele monumente istorice, vizează un dialog cu arhitectura de referință a imobilului ARO-Patria, creație manifest pentru opera arhitectului interbelic Horia Creangă.

Plasat în această rezervație prestigioasă a capitalei ce a atras în cursul istoriei funcțiuni de prim rang, acest program face apel la conjugarea unor eforturi importante de naturi diferite, de la concepția și implantul unui obiect nou de arhitectură în nucleul central, la montajul financiar și execuție pentru a asigura apoi exploatarea de succes, spre beneficiul prestigiului și activităților Ordinului, al patrimoniului astfel realizat.

Imobilul cumpărat de Ion Mincu în anul 1890 de la arhitectul Antonio Gaetani Burelli este remodelat prin reamenajarea pentru uz personal, supraetajarea corpului către curte și a celui amplasat în partea din spate a curții, precum și refacerea fațadelor corpului principal către colț (1890) și curte (1900).

Elementele de limbaj arhitectural folosite de întemeietorul stilului neoromânesc – ancadrament de uși și ferestre, brâie, cornișe ce constituie interpretări ale unor forme provenite din arhitectura vernaculară, utilizate și la Școala Centrală de Fete din Buicurești, remarcabilă prin arhitectura de fațade și decorație interioară – sunt dispuse conform regulilor compoziției clasice.

Elev al profesorului Julien Gaudet care promova la Beaux-Arts valorile arhitecturii regionale în sensul determinării unei identități naționale, Ion Mincu contestă propriul eclectism cosmopolit (Casa Monteoru, Casa Vernescu) și interpretează într-un mod original arhitectura românească veche dând forma stilului neoromânesc: foișor și scară exterioară (Casa Lahovary – 1886, bufetul Doina de la Șoseaua Kiseleff – realizat pentru Pavilionul României la Expoziția Universală de la 1889), ornamente florale din ceramică colorată deasupra arcadelor de pe fațade (Casa Lahovary, Școala Centrală de Fete, bufetul Doina), arce în acoladă cu tiranți (restaurarea Bisericii Stavropoleos). Lucrările de amenajare și restaurare a imobilului Mincu au scos la iveală pereți și plafoane pictate în ulei cu elemente florale și linii de contur.

Listă donatori și voluntari Casa Mincu

Vă prezentăm mai jos lista membrilor OAR și a altor persoane care au făcut subscripții pentru achiziționare și au desfășurat acțiuni benevole în sprijinul Casei Mincu până în iunie 2005

  1. Vlad Gaivoronschi,
  2. Șerban Țigănaș,
  3. Dorin Ștefan, Emil Barbu Popescu, Alexandru Bălan, † Matei Lykiardopol, Alexandru Beldiman, Crișan Popescu, Sorin Gabrea, Teodor Zoran, Pavel Popescu, Călin Hoinărescu, Silvia Pintea, Mihai Isacov, Dan Dron, Vasile Mitrea, Dan Marin, Călin Irimescu, Viorica Curea, Ștefan Barthon, Petru Gheorghiu, Stelian Fleschin, Doina Butică, Anton Staicu, Doru Chișbora, † Corneliu Popa, Daniel Vișan, Constantin Lepădatu, Cristian Constantinescu, Viorel Vișan, Mircea Țibuleac, Horia Ciuruș, Pompiliu Câmpeanu, Gheorghe Șeptilici, Oana Constantinescu, Carmen Magazin, Marius Miclăuș, Virgiliu Polizu, Niculae Grama, Emilian Ciurariu, Silvia Măldărescu, Alexandru Panaitescu, Viorel Boiciuc, Șerban Popescu Criveanu, Emanuil Vasvary, Paul Stan, Constantin Gorcea, Sorin Pentilescu, Lucian Enache, Ștefan Datcu, Costandin Rulea, ABC Grup srl, West Group Architecture, Adrian Cristescu, Cătălin Viișoreanu, Mihai Ursăchescu, Gelu Tudorache, Viorel Hurduc, Zoltan Takacs, Bogdan Bogoescu, Dan Agent, Augustin Ioan, Crișan Popescu, Gheorghe Pătrașcu, Georgeta Gabrea, Alexandru Toma, Ilie Popa, Doru Lăcătușu, Marin Cernătescu, Adrian Ionașiu, Sorin Albăcan, Dorin Laschescu, Monica Chiriac, Radu Virgil Drișcu, Victoria Vasvary, Delta Distribution, Titan Mar Marmosim, Mariana Celac, Marcu Marius Lapadat, Idyz Rosențvaig, Dan Pleș, Gheorghe Dobrescu, Șerban Sturdza

Mai multe detalii despre proiectul Casa Mincu puteți găsi aici.

Credite film:

  • Creative producer: Dan Draghicescu
  • Camera: Mihai Ungureanu, Dan Draghicescu
  • Editing: Mihai Ungureanu
  • Music: Dexter Britain / The time to run
  • O producție Pink Stripe Production pentru Ordinul Arhitecților din România, 2014 www.pinkstripe.ro
Urmează
5 Biblioteca OAR