Declarația Consiliului Arhitecților din Europa (ACE) privind obținerea calității mediului construit

De la stânga la dreapta: Henrik STJERNHOLM, Anne SCHMEDDING, Bart LOOTSMA, Ernst BENEDER, Georg PENDL, Stefan BALICI, Joao Ferreira BENTO, Gerhard FRITZ, Joël BAUD-GRASSET, Josef MATHIS (ACE)

Calitatea mediului construit, tema principală a conferinței de la Innsbruck de pe 4 mai 2019

Pe 4 mai 2019, la Innsbruck (Austria), a avut loc conferința “Obținerea calității în mediul construit: instrumente și sisteme de asigurare a calității”, organizată de Consiliul Arhitecților din Europa (ACE). Cu acest prilej, ACE a prezentat declarația “Obținerea unui mediu construit de calitate”, care aduce în discuție subiecte cum ar fi impactul pe care un mediu construit de înaltă calitate îl are asupra percepției oamenilor, care sunt principalele caracteristici ale unui mediu construit de înaltă calitate, care sunt principiile care trebuie avute în vedere atunci când se evaluează calitatea mediului construit, dar și cele mai bune modalități de punere în practică a acestor principii și de promovare a arhitecturii de înaltă calitate. 

Președintele ACE, Georg Pendl, a declarat: “După ce am colectat și am discutat diverse exemple și metodologii de obținere a calității în mediul construit, am trasat o serie de principii și de recomandări pe această temă, punând astfel baza pentru diseminarea calității în arhitectură în Europa, cu scopul de a contribui la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.”

Citiți mai jos textul integral al declarației:

Declarația Consiliului Arhitecților din Europa (ACE): “OBȚINEREA UNUI MEDIU CONSTRUIT DE CALITATE”  

Deși există un larg consens asupra faptului că un mediu construit de înaltă calitate are un impact pozitiv asupra vieții cotidiene a oamenilor, se poate dovedi dificil pentru autoritățile publice, promotorii proiectelor și profesioniștii mediului construit să evalueze și să obțină calitatea clădirilor și a spațiilor urbane pe care le comandă și le proiectează.

Obiectivul acestei declarații este să îndemne la o reflecție asupra conceptului de calitate a mediului construit și să evidențieze câteva bune practici pentru a o putea evalua.

Declarația își propune să contribuie la activitatea viitorului grup de experți intitulat Arhitectura și mediul construit de calitate pentru toți, prevăzut de Consiliul UE în Planul de lucru în domeniul culturii 2019-2022.

Ce este calitatea? Ce înseamnă un loc de calitate?

Calitatea mediului construit nu este un adevăr absolut stabilit aprioric. Semnificația sa provine din context și este deci diferită de fiecare dată. O clădire sau o amenajare urbană nu este bună prin ea însăși: trăsături considerate calități într-un anumit loc pot fi inconveniente în alt loc.

Calitatea depinde, într-o anumită măsură, și de percepția observatorului. Părțile implicate într-un proiect (dezvoltatorul, proiectantul, utilizatorul etc.) pot evalua calitatea unui loc în mod diferit, deoarece nu au aceleași exigențe și aceleași atitudini față de mediul construit și nici nu acordă aceeași valoare diferitelor aspecte specifice unui loc de calitate.

Cu toate acestea, anumite caracteristici esențiale ale unui loc pot fi  identificate ca fiind factori de calitate, deoarece aduc beneficii incontestabile – de natură economică, socială, ecologică și culturală – indivizilor și societății. Fiecare poate acorda o valoare mai mică sau mai mare acestor beneficii, dar, în evaluarea calității unui loc, trebuie luate în considerație în ansamblu. Trăsăturile esențiale ale unui loc de înaltă calitate includ:

• Estetica: calitatea arhitecturală are o dimensiune artistică; orașele și clădirile trebuie să fie frumoase și atrăgătoare;
• Caracterul locuibil: locul îndeplinește funcțiile pentru care a fost conceput. Caracteristicile sale tehnice îl fac sigur, sănătos și confortabil. Este bine întreținut și inspiră un sentiment de securitate. La nivel cartierului, acesta integrează armonios toate funcțiile și serviciile necesare nevoilor curente (locuințe, locuri de muncă, magazine, servicii publice etc.);
• Respectul pentru mediu: locul este conceput să aibă emisii reduse de carbon, să fie eficient energetic și rezistent la schimbările climatice pe tot parcursul ciclului său de viață;
• Accesibilitatea și mobilitatea: locul este bine conectat (mijloace de transport în comun), iar deplasarea  dintr-un punct în altul se face ușor – folosind mai ales modalități de transport ușoare (mersul pe jos sau pe bicicletă), inclusiv pentru persoanele cu mobilitate redusă. Distribuția volumelor și a spațiilor este simplă, ceea ce permite utilizatorilor să aibă o bună percepție a locului;
• Caracterul incluziv: locul este destinat tuturor: fiecare individ, indiferent de vârstă, gen sau apartenență etnică trebuie să se simtă binevenit și să aibă posibilitatea de participare;
• Caracterul distinctiv și sentimentul apartenenței: locul este specific, adaptat contextului local și are trăsături distinctive, care inspiră un sentiment de apartenență;
• Accesibilitatea: există o puternică compatibilitate a programului cu locul și bugetul clientului;
• Integrarea în mediul înconjurător: locul este integrat armonios și coerent în mediul său construit, în mediul natural și cel cultural.

Calitatea unui loc este deci rezultatul mai multor factori interdependenți. Proiectarea locurilor de calitate necesită soluții pe măsură, bazate pe o evaluare minuțioasă a contextului și a nevoilor utilizatorilor finali, pentru optimizarea valorilor economice, sociale, ecologice și culturale ale locului. Dimpotrivă, soluțiile standardizate și gata făcute, abordările care nu privesc decât o dimensiune și o concentrare excesivă asupra aspectelor economice sau tehnice nu pot conduce la rezultate calitative.

Avantajele multiple ale arhitecturii de înaltă calitate

Proiectarea unui mediu construit de înaltă calitate este un proces creativ și inovator, al cărui rezultat final are un impact fundamental asupra modului în care oamenii îl percep și asupra comportamentului lor. Calitatea influențează direct viața noastră cotidiană și trebuie considerată un factor al schimbării. Arhitectura de înaltă calitate poate îmbogăți viața individuală și pe cea a societății în diferite moduri:

• Oameni și comunități: locurile de calitate îi încurajează pe oameni să inter-relaționeze și favorizează crearea societăților incluzive și coezive (unite), creând astfel comunități cu un nivel ridicat de inter-acțiune;
• Cultură și identitate: locurile de calitate pot contribui la crearea și menținerea unui sentiment de apartenență, la consolidarea identității și crearea unui sentiment de mândrie civică;
• Dezvoltare durabilă: locurile de înaltă calitate ajută la reducerea consumului de resurse și a emisiilor de carbon și, astfel, atenuează schimbările climatice;
• Avantaje economice: mediul construit de înaltă calitate suscită interesul și generează dinamici care contribuie la atragerea investitorilor, a muncitorilor și a vizitatorilor. Locurile de slabă calitate au, dimpotrivă, consecințe nefaste, determinând costuri importante pe termen lung;  
• Beneficii pentru sănătate: locurile de calitate au influențe pozitive asupra sănătății și bunăstării oamenilor și reprezintă un stimulent semnificativ pentru alegerea unor moduri de viață mai sănătoase. În schimb, mediile înconjurătoare de slabă calitate pot provoca stres cronic și boli.

Bune practici și principii generale pentru evaluarea calității mediului construit

Complexitatea conceptului de calitate a mediului construit face dificilă evaluarea acesteia. Pe lângă rezultate, este important de analizat procesul: locurile de calitate pot fi doar rezultatul proceselor de calitate. Următoarele principii ar trebui avute în vedere:

• Discuțiile inter-disciplinare: calitatea trebuie abordată din perspective diferite, de către experți cu competențe multiple, în măsură să echilibreze și să creeze legături între interesele diferite care sunt în joc într-un proiect. Un astfel de dialog al experților permite o evaluare obiectivă a calității; calitatea devine o valoare împărtășită, iar proiectul câștigă legitimitate pe termen lung;
• Implicarea politică: politicienii, ca reprezentanți ai autorității publice, au o mare responsabilitate în planificarea urbană. Este important ca decidenții politici, atât la nivelul statului, cât și al orașelor, să se angajeze în crearea condițiilor necesare pentru configurarea de orașe și comunități de înaltă calitate arhitecturală, axate pe condiții de viață optime;
• Participarea cetățenilor: consultarea cu utilizatorii finali pentru a le înțelege nevoile este decisivă. Doar prin poziționarea cetățenilor în centrul procesului de proiectare se pot crea locuri de calitate pe termen lung;
• Abordarea axată pe loc: este esențial să se țină cont de trăsăturile specifice ale unui loc, inclusiv de contextul general și istoria sa;
• Abordarea holistică: calitatea reclamă o abordare care ia în considerare toate influențele posibile – societale, ecologice, culturale și  economice. Toate deciziile trebuie să acorde prioritate valorilor sociale, ecologice și culturale, în detrimentul câștigului economic pe termen scurt;
• Flexibilitatea cadrului de reglementare: reglementările de planificare și construire sunt o bază minimală: ele garantează îndeplinirea standardelor tehnice minime, dar sunt insuficiente pentru asigurarea calității, care este specifică locului, funcțiunilor și nevoilor utilizatorilor finali. Aplicarea strictă a reglementărilor de planificare și construire poate împiedica apariția soluțiilor creative. Flexibilitatea și posibilitatea de a experimenta trebuie să fie întipărite în spiritul organismelor de planificare și al autorităților locale, pentru a le permite să urmeze dinamica culturii contemporane;
• Abordarea ”vie” a mediului construit: natura unui oraș nu poate fi considerată o imagine fixă. Este necesară o abordare vie; o atitudine care să considere mediul nostru construit un peisaj creat de om care poate fi regândit și remodelat, pe baza nevoilor sociale, culturale, ecologice și economice ale timpului nostru; o atitudine care să considere conflictele potențiale oportunități și  să faciliteze juxtapunerile și abordările originale ale problemelor care nu s-au abordat până atunci. Reutilizarea și reconversia mediului construit existent trebuie încurajate.

Politicile arhitecturale, comitetele consultative, concursurile și premiile de arhitectură sunt bune practici pentru aplicarea acestor principii și promovarea unei arhitecturi de calitate:

• Legile și politicile naționale sunt esențiale pentru definirea obiectivului, principiilor-cheie și acțiunilor pe care le are în vedere guvernul pentru a facilita îmbunătățirea calității mediului construit;
• Comitetele consultative sunt platforme de reflecție asupra problemelor urbane la nivel local/regional. Ele furnizează recomandări în domeniul arhitecturii, urbanismului, amenajării teritoriului, dar și competență tehnică și asistență pentru concepția noilor proiecte sau renovarea clădirilor existente și integrarea lor în mediul urban;
• Concursurile de arhitectură reprezintă o procedură de selecție bazată pe calitate și axată pe proiecte, permițând unei autorități contractante să obțină un plan sau un proiect selectat de un juriu. Dacă sunt corect remunerate, concursurile pot fi o sursă de soluții inovatoare, economice și durabile, care dau posibilitatea folosirii cunoștințelor extinse disponibile pe piață.
• Premiile de arhitectură și cele ale promotorilor sunt instrumente importante pentru evidențierea bunelor practici și promovarea unei arhitecturi inovatoare și de înaltă calitate în rândul profesioniștilor mediului construit, al decidenților politici și al cetățenilor.

Pe site-ul ACE puteți consulta textul original al declarației, dar și prezentările speakerilor prezenți la conferința “Obținerea calității în mediul construit: instrumente și sisteme de asigurare a calității”.