Despre Proiectele Culturale Finanțate din Timbrul Arhitecturii
Sunt deja câțiva ani buni de când Ordinul Arhitecților din România a demarat programele de finanțare de proiecte culturale și editoriale din fondul timbrului de arhitectură. Este vorba de un întreg fenomen care s-a declanșat, a evoluat și s-a consacrat ca o contribuție extrem de importantă la practica cercetării și a diseminării valorilor arhitecturii. Spun fenomen pentru că preocuparea pentru proiecte culturale a devenit un mod de exprimare a celor implicați în cercetare și un mod de evaluare a direcțiilor de interes la un moment dat.
Finanțarea proiectelor culturale a permis unor cercetări calificate să se desfășoare în condiții mult mai bune. Cel mai important efect a fost însă acela de a atrage persoane care nu aveau în vedere astfel de posibilități înainte și mă refer în special la tineri absolvenți sau chiar studenți.
Efectele sunt benefice nu numai pentru domeniul cercetării și al culturii arhitecturii, ele răsfrângându-se asupra noilor generații care se confruntă cu dificultățile accesului în profesie, ale startului în carieră în condițiile unei piețe aflate în suferință. Cultura cercetării în arhitectură a crescut vizibil, ieșind din sferele obișnuite ale mediului academic, dar consolidându-le și pe acestea. Alt beneficiu important a fost acela de a atrage spre domeniul arhitecturii, înțeles într-un sens tot mai larg în legătură cu societatea și cultura, cercetători și activiști culturali din afara profesiei. Aceștia s-au asociat cu arhitecții, rezultând astfel echipe interdisciplinare, o condiție importantă pentru evoluția cercetării.
Conexiunile între arhitecți și reprezentanții acestor zone, fie că provin din sociologie, științele administrației, arte sau cultură s-au multiplicat catalizate de oportunitățile proiectelor culturale. Proiectele educative îndreptate către cultura generală a arhitecturii, pentru copii și tineri, dar și pentru toate celelalte categorii de public, se constituie deja într-un sector vizibil. Efectelor lor sunt deosebit de importante pe termen lung și am convingerea că progresul pe care trebuie să îl atingem prin conștientizarea de către publicul larg a importanței arhitecturii de calitate va putea fi constatat în viitor. Proiectele editoriale au susținut revistele consacrate și au permis cărților să apară și mai ales să fie foarte accesibile cumpărătorilor. Conștientizarea valorilor de patrimoniu este importantă într-un moment în care arhitectura veche se pierde în România. Noile practici și cunoștințe care țin de schimbarea de paradigmă către sustenabilitate ca obiectiv principal al construirii au fost și ele catalizate de aceste fonduri.
Peste toate aceste efecte, preconizate de legiuitor prin conceptul timbrului cultural, se adaugă ceea ce cred că este cea mai importantă consecință de care cultura arhitecturii avea nevoie și nu putea să apară cu atâta ușurință altfel: apropierea care s-a produs între tineri și profesia de arhitect și, mai ales, rolul pe care îl joacă toți acești noi operatori culturali în relație cu societatea. Arhitectura are de câștigat în percepția și cunoașterea ei de către public, fie că e vorba de valori consacrate, fie de progresul domeniului cu fiecare exercițiu propus de aceste proiecte.
Toate acestea ne fac să reafirmăm starea de fenomen generată de aceste proiecte cu efecte cumulate la nivelul societății mult peste doar suma efectelor distincte. Există o mișcare culturală prin proiecte destinate arhitecturii, mișcare în care se încadrează manifestări precum Street Delivery din București, ea însăși generatoare de alte proiecte, sau Zilele Arhitecturii la Cluj, anuale de arhitectură regionale la București și în tot mai multe zone, care acoperă aproape complet harta României.
ȘERBAN ȚIGĂNAȘ
Puteți afla mai multe consultând:
