Ordinul Arhitecților din România a organizat cea de-a doua ediție a Forumului Tinerilor Arhitecți

În weekendul  13-14 iunie a avut loc cea de-a doua ediție a Forumului Tinerilor Arhitecți, eveniment inițiat de Ordinul Arhitecților din România și finanțat din Timbrul Arhitecturii. 

Sub tema „Framing the Gap. Spațiul dintre debut și experiență”, cele două zile au adus laolaltă 103 tineri arhitecți din toată țara, invitați din practică și reprezentanți ai Ordinului, într-o serie de paneluri și discuții despre începutul în profesie.  

Prima zi, la Teatrul Apollo 111, a găzduit patru paneluri și lansarea a două instrumente noi, platforma Harta Stagiilor și Ghidul practic pentru piesele desenate de bază DTAC, iar cea de-a doua zi, la nZEB Expo 2026, a cuprins un workshop de comunicare și panelul de concluzii. 

Dacă această ediție ar fi rezumată într-o singură idee, aceasta ar fi că nu este nevoie să fim complet pregătiți pentru a începe, fiindcă parcursul profesional nu se descoperă înainte de a porni la drum, ci se construiește mergând. 

La fel ca prima ediție, Forumul a propus un cadru de dialog în care experiențele invitaților au devenit resurse de învățare, o explorare sinceră a debutului și a parcursului profesional în arhitectură, dincolo de narațiunile idealizate ale succesului.

Discuțiile au adus în prim-plan atât reușitele, cât și momentele de blocaj și piedicile întâlnite pe parcurs, privite ca etape firești ale procesului de formare profesională. Structura și direcțiile de dialog au fost stabilite pe baza răspunsurilor unui chestionar lansat anul trecut, odată cu inițierea Forumului, prin care au fost colectate răspunsuri de la peste 400 de tineri arhitecți debutanți, iar tematica panelurilor și a întâlnirilor a fost coordonată de echipa de curatori a acestei ediții, arh. Alexandra Mocioiu, arh. stag. Simina Cîrneanu și arh. stag.Tudor Găvruș.

Prima zi, găzduită de Teatrul Apollo 111, a cuprins patru paneluri, cu sesiuni ample de întrebări și discuții.

Deschiderea oficială a fost susținută de Ștefan Bâlici, Președintele Ordinului Arhitecților din România, alături de echipa curatorială a Forumului.

Primul panel, „Cum începem?”, moderat de Simina Cîrneanu, i-a adus împreună pe Alexandru Fleșeriu (Norma Arhitectură și Urbanism, Cluj-Napoca), pe Cristi Bădescu și Zenaida Florea (Atelier VRAC) și pe Andra Ionel (ZEIA Studio). Discuția s-a desfășurat în jurul experiențelor profesionale ale invitaților, care și-au prezentat parcursul profesional și au preluat întrebări din rândul tinerilor arhitecți aflați în sală. Printre cele mai discutate subiecte în cadrul acestui panel s-a regăsit accesul în profesie și concursurile de soluții, fiind menționate de către speakeri ca un instrument care le oferă tinerilor arhitecți posibilitatea de a primi recunoaștere și de a-și expune ideile într-un mod în care să poată acumula experiență.

Cel de-al doilea, „Cum punem în practică?”, moderat de Alexandra Mocioiu, i-a reunit pe Elena Zară (ZEIA Studio), Daria Maria Oancea (Atelier Ad Hoc), Szabolcs Egyed (atelier Szabolcs Egyed, Miercurea Ciuc) și Marius Vasile. Acest panel a continuat discuția inițiată în cel menționat mai sus și a adus în discuție mai multe aspecte importante pentru exercitarea profesiei de arhitect – de la estimarea timpului alocat proiectării și metoda de calcul a onorariilor până la formele de organizare a activității profesionale – SRL sau BIA – și cum și-au motivat invitații această alegere de formă legală pentru a profesa.

Al treilea panel, moderat de Tudor Găvruș, a fost dedicat instrumentelor pentru tinerii arhitecți dezvoltate de Ordinul Arhitecților din România. Arh. Cristian Blidariu, vicepreședinte OAR pentru Educație și pregătire profesională, împreună cu arh. Amalia Enache, coordonatoarea Departamentului de Dezvoltare Profesională Continuă și Stagiu, au prezentat activitatea departamentului și câteva dintre instrumentele pe care OAR le pune la dispoziția membrilor și a tinerilor arhitecți.

În completarea panelului, Arh. Adela Coșeru a prezentat Ghidul practic pentru piese desenate de bază DTAC, marcând astfel lansarea unei noi publicații care întregește lista acestor instrumente. Un alt mijloc de acces în profesie util prezentat de invitați a fost programul de Burse pentru Tineri Arhitecți, iar pentru a oferi mai multe detalii, Szabolcs Egyed, arhitect și beneficiar al burselor, a vorbit despre Bursele pentru tineri arhitecți și experiențele beneficiarilor acestora. În încheierea panelului, Vlad Ghiță, noul președinte al Filialei Teritoriale Oltenia a OAR, a susținut intervenția „Dincolo de diplomă”.

Cel de-al patrulea panel a fost dedicat lansării platformei Harta Stagiilor, prezentată de Tudor Găvruș. Harta Stagiilor este o idee care a rezultat în urma unei consultări desfășurate în cadrul primei ediții și care a fosr dezvoltată în perioada premergătoare Forumului. Prima zi s-a încheiat cu un moment de networking la Apollo111.

Cea de-a doua zi s-a desfășurat la nZEB Expo 2026, la Romexpo, și a început cu un workshop dedicat comunicării la începutul carierei, „Comunicarea azi. La începutul carierei de arhitect”, susținut de Monica Jitariuc.

A urmat un panel moderat de Amalia Enache, alături de Dan Felix Paraschiv și Mihaela Hărmănescu, Vicepreședinți ai Ordinului, dedicat instrumentelor pe care OAR le pune la dispoziția tinerilor arhitecți, de la resursele de formare profesională continuă până la programele de sprijin pentru cei aflați la început de drum. Panelul a fost urmat de discuții cu participanții și de concluziile ediției, un moment de sinteză a celor două zile petrecute împreună.

Concluziile Forumului Tinerilor Arhitecți, ediția II

Cele două zile au lăsat în urmă o serie de concluzii despre debutul în profesie, despre acele „gap-uri” dintre felul în care este imaginată profesia și ceea ce descoperă tinerii în momentrul în care încep să profeseze.

O primă concluzie a fost aceea că începutul în profesie este, inevitabil, un moment de incertitudine. Nu există un traseu unic și nici o rețetă valabilă pentru toată lumea. Din experiențele împărtășite de invitați a reieșit că această perioadă nu ar trebui privită ca un eșec al sistemului sau ca o lipsă personală, ci ca un proces firesc de căutare. Uneori este nevoie de obișnuința cu incertitudinea și de răbdare cu propriul parcurs, un lucru dificil, dar necesar.

Discuțiile despre doctorat, cercetare și parcursul academic au arătat că, pentru mulți, acestea nu reprezintă o alternativă la practică, ci o modalitate de a completa anumite goluri. Spațiul de reflecție și libertatea oferite de cercetare pot deveni instrumente valoroase și în practica profesională. Facultatea și mediul academic nu sunt doar locuri de acumulare a informației, ci și contexte în care se învață formularea întrebărilor și construirea propriilor direcții.

Concursurile au fost abordate nu doar ca instrumente de afirmare profesională, ci și ca spații de învățare. Acestea obligă la confruntarea cu ideile altora, la testarea propriilor limite și la acceptarea faptului că evoluția vine adesea din critică, din observațiile juriului și din procesul de lucru în sine, nu doar din rezultate.

Experiențele din afara țării au evidențiat faptul că nu există un model profesional ideal. În multe contexte occidentale există o planificare mai riguroasă și o definire mai clară a rolurilor, în timp ce în România se regăsesc adesea mai multă flexibilitate, dar și mai multă ambiguitate. Una dintre provocările generației tinere pare să fie tocmai aceea de a înțelege mai bine ce poate și ce trebuie să fie rolul arhitectului într-un context aflat în continuă schimbare.

O idee revenită constant a fost aceea că începutul trebuie construit activ, chiar și atunci când pare dezordonat sau lipsit de direcție. Oportunitățile apar rareori complet formate, iar de cele mai multe ori ele trebuie căutate, provocate sau chiar inventate.

În cadrul panelurilor invitații au vorbit și despre importanța schimbărilor de perspectivă atunci când apar dificultăți. Bursele, programele de mobilitate, experiențele internaționale sau proiectele independente pot deveni momente de respiro și de recalibrare profesională. Uneori cea mai bună investiție nu este într-un proiect, ci într-o experiență care schimbă felul de a privi profesia.

În privința relației cu beneficiarii, s-a conturat o idee simplă, aceea că reputația se construiește înaintea promovării. Comunicarea și vizibilitatea sunt importante, însă calitatea muncii rămâne cea mai solidă formă de recomandare. Beneficiarii pot veni din direcții foarte diferite, dar încrederea se câștigă prin consecvență și profesionalism.

Discuțiile despre inițiativele pornite din pasiune au adus în atenție proiecte care nu au avut la început un beneficiar sau un buget clar, dar care au găsit ulterior forme de finanțare și susținere. Una dintre lecțiile acestor zile a fost aceea că nu trebuie așteptat întotdeauna contextul perfect pentru a începe, iar proiectele cele mai relevante apar adesea tocmai din interese și preocupări autentice.

O altă idee importantă a fost ieșirea din propriul cerc profesional, prin călătorie, prin întâlnirea cu oameni noi, prin dialogul cu specialiști din alte domenii și prin înțelegerea unor realități diferite. Profesia se construiește prin relații și prin contact direct cu lumea pe care arhitecții încearcă să o transforme.

Un alt aspect discutat a fost întoarcerea acasă și despre faptul că succesul profesional nu înseamnă neapărat rămânerea într-un mare centru urban sau într-un birou internațional. Există orașe mici și comunități care au nevoie de arhitecți cu energie, inițiativă și capacitatea de a genera schimbare, iar uneori impactul cel mai mare poate fi avut chiar în locurile de unde au plecat.

În aceeași logică, a fost subliniată necesitatea de a privi dincolo de sectorul privat. Administrația publică, instituțiile, proiectele finanțate public și funcțiile din administrație reprezintă zone în care arhitecții pot contribui direct la transformarea mediului construit, un domeniu care merită explorat mai mult de generația tânără.

Una dintre cele mai importante concluzii a fost aceea că facultatea trebuie privită ca un punct de plecare, nu ca o formare completă. Ea oferă instrumente, metode și un anumit mod de a gândi, însă direcțiile profesionale rămân deschise, iar responsabilitatea de a le construi revine fiecăruia.

S-a vorbit și despre muncă, despre pasiune, entuziasm și dedicare, dar și despre limite. O profesie iubită nu ar trebui să devină un motiv de epuizare, iar sustenabilitatea profesională înseamnă și grija față de propriul timp și propria energie. Tocmai de aceea, în ciuda dificultăților întâmpinate, merită păstrate curiozitatea, disponibilitatea de a învăța și capacitatea de a vedea oportunități acolo unde apar obstacole, fără a aluneca în cinism sau frustrare.

Nu în ultimul rând, discuțiile au atins valoarea muncii arhitecților, vorbind despre necesitatea de a calcula corect onorariile, de a înțelege responsabilitățile asumate și de a folosi instrumentele profesionale puse la dispoziție de Ordin pentru a susține și justifica valoarea serviciilor oferite.

Dacă această ediție ar fi rezumată într-o singură idee, aceasta ar fi că nu este nevoie să fim complet pregătiți pentru a începe, fiindcă parcursul profesional nu se descoperă înainte de a porni la drum, ci se construiește mergând.

De ce e important acest Forum al Tinerilor Arhitecți în raport cu structura organizației noastre? Pentru că suntem o organizație tânără. Media de vârstă a membrilor Ordinului Arhitecților este 45 de ani. E o medie de vârstă foarte bună în raport cu participarea tinerilor, comparat cu media europeană. Din nou, Ordinul Arhitecților din România are un procent foarte mare de membri tineri, peste 40% se încadrează în această categorie, adică arhitecți sub 40 de ani, spre deosebire de media europeană, care este de doar 25%.

Deci subiectul acesta al integrării în profesie, al accesului în profesie al tinerilor, al integrării în organizație, în procesele decizionale, este cu atât mai important cu cât, așa cum am spus, o mare parte a membrilor noștri se înscriu în această categorie de vârstă.

Valoarea Forumului este aceea că oferă un spațiu de dialog, dar și de construcție. Nu ne-am propus atunci când am inițiat acest proiect, în urmă cu un an, să avem doar o întâlnire anuală a membrilor noștri tineri, ci ne-am propus ca, în plus, pe lângă aceste schimburi de idei și de experiențe care se petrec în timpul întâlnirii, să construim și proiecte care pornesc de la necesități identificate de membrii noștri tineri în raport cu exact experiența pe care ei o au în această perioadă de acces în profesie și, de asemenea, proiecte dezvoltate de ei. – Ștefan Bâlici, Președintele OAR

Proiectele rezultate din Forum

Cea de-a doua ediție a marcat și lansarea, respectiv prezentarea a două instrumente concrete dedicate tinerilor arhitecți, ambele crescute din discuțiile și nevoile exprimate în cadrul Forumului.

Harta Stagiilor este disponibilă aici.

Lansată în prima zi a Forumului, Harta Stagiilor este harta interactivă a birourilor de arhitectură din România care caută tineri arhitecți pe care să îi ghideze în primii pași din profesie. Platforma centralizează oportunitățile de stagiu pentru arhitecți și de practică profesională pentru studenții din anul VI și pot fi filtrate după domeniu de activitate, după județ sau printr-o căutare directă după numele biroului ori al îndrumătorului.

Dezvoltată în cadrul platformei Edu OAR, harta este accesibilă din meniul Programe OAR, pe baza unui cont edu.oar, și reunește deja, în urma a trei apeluri deschise, 98 de birouri din întreaga țară, aceasta fiind doar prima etapă a proiectului.

Fiind rezultatul consultărilor și a discuțiilor primei ediții a Forumului, din 2025, Harta Stagiilor a fost dovada că dialogul poate genera inițiative concrete și că, împreună cu Ordinul Arhitecților din România, nevoile comunității pot fi transformate în instrumente reale și utile. Platforma este accesibilă aici, iar birourile care doresc să se alăture sau care nu se regăsesc încă pe listă pot scrie la [email protected]. Harta o să fie reactualizată periodic.

În cadrul Forumului a fost prezentat și Ghidul practic pentru piesele desenate de bază, un instrument dedicat documentației tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (DTAC) și organizarea executării lucrărilor (DTOE). Ghidul a răspuns unei nevoi frecvent semnalate de tinerii arhitecți la început de drum, aceea de a ști cum se redactează corect și complet piesele desenate dintr-un dosar de autorizare.

Documentul este structurat pe mai multe capitole, de la cadrul juridic aplicabil și regulile generale valabile pentru toate planșele, până la îndrumări pe tipuri de piese desenate, corelarea dintre ele și modul concret de utilizare în practică, iar în esență propune trei verificări simple pentru orice piesă desenată, și anume conținutul minim normativ, lizibilitatea planșei și corelarea cu celelalte piese ale documentației.

Ghidul este disponibil aici.

Turul ghidat la Muzeul de Arhitectură MuzA

Pentru 20 dintre participanții la Forum, echipa curatorială MuzA a organizat un tur ghidat special cu ocazia lansării Muzeului de Arhitectură MuzA. Turul a avut loc pe 14 iunie, la Palatul Creditului Funciar Rural (Str. Doamnei nr. 22, București), a fost susținut de Ilinca Pop-Gălățianu, iar participanții au avut ocazia să descopere povestea clădirii, detalii despre expoziție și direcțiile curatoriale ale noului proiect muzeal MuzA.

Mulțumim tuturor celor care au făcut posibilă această ediție, invitaților, participanților și echipei de organizare. Mulțumim în mod special partenerilor acestei ediții, CEMACON și ROCKWOOL, alături de care ne dorim să construim și edițiile viitoare ale Forumului, precum și echipei nZEB Expo 2026 pentru găzduirea celei de-a doua zile. Mulțumim și Ordinului Arhitecților din România, care își dorește să asculte cât mai direct vocea generației tinere de arhitecți și să găsească soluții la nevoile acesteia. Ne bucurăm că această ediție a putut fi construită împreună și sperăm ca dialogul început aici să continue și după încheierea evenimentului.

GALERIE FOTO