Raport: Către o cultură comună a arhitecturii

Luna trecută, Consiliul Uniunii Europene a făcut public raportul Către o cultură comună a arhitecturii – Să investim într-un mediu de viață de înaltă calitate pentru toată lumea (Towards A Shared Culture of Architecture – Investing in a high-quality living environnement for everyone), la realizarea căruia au contribuit experți din state membre, cât și din partea Consiliului Arhitecților din Europa.

Acest raport deosebit de valoros și util subliniază importanța investirii într-un mediu de viață de înaltă calitate și include recomandări către autoritățile publice, profesioniști și alte părți interesate cu privire la numeroasele moduri în care arhitectura de înaltă calitate poate îmbunătăți mediul construit în beneficiul tuturor.

Ca parte a Planului de lucru în domeniul culturii 2019-2022, Consiliul Uniunii Europene a înființat un grup de experți a cărui activitate s-a concentrat pe arhitectura de înaltă calitate și mediul construit. Astfel, în ultimii doi ani, 39 de experți din 23 de state membre (plus Norvegia și Elveția) au realizat acest raport, colaborând cu scopul de a aborda provocările actuale și strategiile pe termen lung pe acest subiect. Din partea României, au contribuit la raport Ministerul Culturii și Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

Raportul final al grupului de experți a fost prezentat pe 6 octombrie 2021 în cadrul conferinței Building Europe, desfășurate la Graz (Austria) și Maribor (Slovenia).

Raportul se bazează pe Declarația de la Davos (2018) și pe ideea unei culturi a construirii (Baukultur) de înaltă calitate, pe Pactul Verde European, Agenda Urbană europeană, Noua Cartă de la Leipzig (2020), Obiectivele ONU de Dezvoltare Durabilă, pe inițiativa New European Bauhaus (2020), oferind definiții a ceea ce înseamnă arhitectură de înaltă calitate și mediu construit și detaliind mai multe criterii-cheie care pot fi folosite pentru evaluarea acestora.

Studii de caz

Câteva studii de caz incluse în raport exemplifică modalități de operaționalizare a acestor. Raportul oferă și un set de recomandări care vizează politicile UE, cadrul național și nivelul local, părțile interesate din sectorul privat și domeniul profesional.

În ceea ce privește criteriile referitoare la calitate, trebuie menționat că Sistemul de Calitate Baukultur – Davos (Davos Baukultur Quality System, DBQS, 2021), dezvoltat recent, oferă opt criterii fundamentale care definesc ceea ce înseamnă o cultură a construirii de calitate: guvernanță, funcționalitate, mediu, economie, diversitate, context, sensul locului și estetică.

Prezentul raport include câteva studii de caz care ilustrează aceste criterii și un set de întrebări pentru evaluarea calității bazat pe acestea. Acest checklist este un instrument deosebit de valoros și operațional pentru profesioniști, autoritățile publice și nu numai.

În ceea ce privește studiile de caz, acestea sunt organizate în opt categorii care reprezintă totodată un ecou al subiectelor, preocupărilor și activităților care s-au manifestat recent în spațiul european în contextul pandemiei:

• premii;
• legislație și politici;
• educație și creșterea conștientizării;
• regenerare și revitalizare;
• instrumente, procese și cercetare;
• finanțări și investiții;
• inițiative cetățenești;
• inovații tehnice (materiale refolosite, tehnologii noi).

Printre cele 33 de studii de caz incluse în raport, se numără: premiul pentru arhitectură oferit de municipalitate, în Cehia; legea arhitecturii din Catalonia; centrul pentru arhitectură dedicat promovării culturii arhitecturale din Estonia, ș.a.

Perspectiva de ansamblu a raportului este aceea că un spațiu de locuit de calitate nu poate satisface doar cerințe funcționale, tehnice, ecologice și economice, ci trebuie să țină cont și de aspecte estetice și de nevoi culturale, sociale sau psihologice cum ar fi sentimentul locului și al apartenenței, nevoia de conectare și interacțiune socială.

Una dintre concluziile raportului este că arhitectura și calitatea contează, însă pentru proiecte de calitate sunt necesare interdisciplinaritatea, scheme de finanțare inovatoare, participarea activă a cetățenilor informați.

Recomandări raport

Printre recomandările din raport, detaliate în funcție de un nivel local, național sau european, amintim:

• rolul deosebit de important al sectorului public în obținerea unor proiecte de calitate;
• creșterea conștientizării calității în arhitectură, în special la vârste mici;
• întărirea capacității sectorului public în vederea implementării principiilor de calitate;
• susținerea cercetării și inovației pentru îmbunătățirea calității mediului construit;
• promovarea participării cetățenești în luarea deciziilor;
• includerea principiilor de calitate în procedurile de achiziții publice ș.a.

Până la sfârșitul lunii noiembrie, președinția slovenă a Consiliului UE urmează să prezinte concluziile Consiliului privind calitatea arhitecturii și mediului construit. Se dorește astfel o asumare de către Statele Membre a rezultatelor raportului.

De asemenea, se dorește promovarea raportului pe lângă autoritățile publice naționale, regionale și locale, pe lângă arhitecți-șefi, profesioniști și experți din arhitectură, cultură și alte domenii conexe, centre culturale și universitare și ca instituțiile UE să țină seama de acestea atunci când elaborează politici și inițiative cu impact asupra mediului construit și asupra ecosistemului construcțiilor.

Vă invităm să citiți raportul integral aici.