Agenda Consiliului European al Arhitecților (ACE) în context european și internațional actual

9 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

Concluziile Întâlnirii de coordonare generală ACE 2025 de la Bruxelles

La finalul lunii martie, Ordinul Arhitecților din România (OAR) a fost reprezentat de președintele organizației, Ștefan Bâlici, la Întâlnirea de coordonare generală a Consiliului European al Arhitecților (ACE) 2025. Întâlnirea s-a desfășurat pe 21 martie, la Bruxelles, cu obiective importante în pregătirea Adunării Generale ACE care va avea loc în luna mai, a.c.

Pe agenda discuțiilor Întâlnirii de coordonare ACE s-au aflat teme de importanță strategică, precum: rapoartele Letta (dedicat Pieței Unice) și Draghi (dedicat competitivității UE), Busola Culturală Europeană / European Cultural Compass sau Strategia Pieței Unice, cu accent pe directiva calificărilor profesionale, dar și revizuirea directivei privind achizițiile publice, aplicarea EPBD – Directiva privind performanța energetică a clădirilor, politica de cercetare a ACE și problematica costurilor serviciilor de arhitectură.

Această întâlnire reprezintă un moment important pentru întărirea poziției arhitecților și pentru reprezentarea intereselor profesiei la nivel internațional, în conformitate cu tendințele europene.

Redăm în cele ce urmează un scurt sumar al discuțiilor de la Bruxelles, la care OAR a fost reprezentat de Președintele organizației.

Sectorul construcțiilor, mai competitiv doar prin calitate și sustenabilitate.

Încă din deschiderea discuțiilor s-a pus accent pe contextul geopolitic în schimbare – în particular, schimbările care au loc atât la nivel politic, dar și economic și cu implicații asupra responsabilității sociale. Într-un cadru geopolitic instabil și într-o situație în care necesitatea creșterii competitivității este o prioritate la nivel european, lucru care rezultă de altfel și din concluziile raportului Draghi -coordonat de economistul Mario Draghi, fost Președinte al Băncii Centrale Europene, făcut public la sfârșitul anului trecut – care arată zonele în care economia europeană performează sub așteptări și sub necesar – una din aceste zone fiind chiar sectorul construcțiilor.

Criza locuirii abordabilă prin deschiderea achizițiilor publice, garanții, criterii și proceduri pentru calitate

În această privință, Consiliul european al arhitecților (ACE) se poziționează atrăgând atenția că, în cadrul larg al discuției despre sectorul construcțiilor, o problemă acută este problema locuirii – atât a locuirii accesibile, cât și problema locuirii în general, a asigurării numărului și calității spațiului de locuit necesare la nivel european.

Această problemă poate fi abordată în primul rând pornind de la un principiu, și anume că construcția de locuințe nu trebuie să reprezinte doar investiție și tranzacție, ci trebuie să reprezinte o investiție în calitate și în sustenabilitate. Așadar, susține ACE, acești parametri esențiali, calitatea mediului construit și corelat cu ea, sustenabilitatea, trebuie să fie incluși în ecuația despre criza locuirii în Europa.

Ca răspuns și direcții de rezolvare a problemei, organizația arhitecților europeni a prezentat două linii principale de abordare înrudite și anume:

Politicile privind achizițiile publice care trebuie optimizate și accesibilizate pentru a tot ceea ce înseamnă piața de arhitectură, capacitatea de proiectare de arhitectură. Mai precis, trebuie gândite politici de achiziție publică care să fie accesibile pentru firmele mici și mijlocii – acestea reprezentând peste 90 % din formele de exercitare a profesiei de arhitect la nivel european și, în prezent, având parte de condiții mai mult decât prohibitive în ceea ce privește achizițiile publice. Deci, deschiderea pieței achizițiilor publice către firmele mici și mijlocii, în condițiile asigurării a unor selecții bazate pe calitate este una dintre direcțiile principale de răspuns susținute de ACE.

Înrudit cu acest punct, al 2-lea, este cel al concursurilor de soluții de arhitectură, pe care Consiliul European al Arhitecților le promovează ca răspuns nu doar la problema aceasta a crizei locuirii, ci în general, la transformarea sectorului construcțiilor în spiritul menținerii calității mediului construit.

Arhitectura, premiză strategică pentru politica europeană în domeniul culturii

Apoi un alt punct abordat, de asemenea, referitor la politica europeană și problemele actuale ale acestei politici, este Busola Culturală Europeană , The European Cultural Compass – instrumentul dezvoltat de Comisarul responsabil cu cultura la nivel european ca nou cadru strategic la nivel european în domeniul culturii –  pentru care ACE a comunicat punctele sale de vedere.

În primul rând ACE atrage atenția asupra faptului că arhitectura trebuie să fie o premiză strategică pentru această politică culturală europeană, că domeniul nostru trebuie să fie recunoscut ca o premisă strategică și nu doar ca un exercițiu tehnic. Actul arhitectural nu e doar un exercițiu tehnic, ci este o premiză strategică pentru atingerea obiectivelor culturale la nivelul politicii europene și aici se pune accent pe calitatea mediului construit, pe incluziune și pe sustenabilitate ca parametri esențiali.

Președinta ACE, Ruth Schagemann, a împărtășit perspectiva sa cu ocazia consultării lansate de Comisia Europeană în luna martie: „Principiile de bază care ghidează cooperarea culturală în UE trebuie să fie înrădăcinate în calitate și identitate. Calitatea, astfel cum este definită de sistemul de calitate Davos Baukultur, transcende esteticul – este vorba despre durabilitate, incluziune și promovarea unui sentiment de apartenență. Arhitectura nu este o simplă construcție; este o expresie culturală a identității noastre și o reflectare a patrimoniului divers al Europei.”

Mobilitatea arhitecților pe piața unică europeană

Alt element de politică majoră europeană actual, aflată actualmente pe agenda europeană, este Strategia pentru piața unică europeană, o strategie care este în discuție anul acesta și pentru care ACE a comunicat de asemenea punctele sale de vedere. Acestea sunt în principal privitoare la

  • necesitatea de a crește mobilitatea profesională la nivelul Uniunii Europene,
  • necesitatea de aliniere a educației de arhitectură cu standardele de recunoaștere a calificărilor, tot în vederea unei mai bune integrări a arhitecților la nivelul întregii piețe europene
  • și o necesară îmbunătățire a Directivei europene privind achizițiile publice.

Inovarea, aspect și criteriu cheie pentru achizițiile publice in domeniul construcțiilor în Europa

În raport cu această acest ultim punct, Directiva europeană privind achizițiile publice, ACE a răspuns la consultarea lansată de Comisia Europeană recent și a afirmat că achizițiile publice trebuie să fie o cale de a genera inovare – iar ele sunt o cale de a genera inovare dacă sunt dirijate în raport cu criterii special gândite în acest sens și cu criterii referitoare la calitatea mediului construit – și din nou, ACE și-a comunicat punctul de vedere referitor la concursurile de arhitectură ca piesă esențială în eșafodajul achizițiilor publice referitor la mediul construit.

Și în acest cadru ACE a punctat, încă o dată, necesitatea unei mai bune deschideri a procedurilor de achiziție publică pentru întreprinderile mici și mijlocii și birourile individuale de arhitectură, care reprezintă principala formă de exercitare a profesiei la nivelul Uniunii Europene. În mod particular, organizația arhitecților din Europa a propus înlocuirea pragurilor de calificare, care în prezent reprezintă obstacole majore în calea participării acestor întreprinderi mici și mijlocii și birouri de arhitectură la procedurile de achiziție publică, cu recomandări și cu asigurare (cu polițe de asigurare), astfel încât piața investițiilor publice derulate prin achiziții publice să devină accesibilă în mod unitar, echitabil, pentru toți arhitecții din Europa și în felul ăsta să putem asista cu toții la o creștere a calității mediului construit și în același timp, la o mai bună dezvoltare a profesiei de arhitect.

Implementarea Directivei europene privind eficiența energetică a clădirilor (EPBD) actualizată

Tot în cadrul Întâlnirii de coordonare ACE din 21 martie discutat și despre implementarea Directivei europene privind eficiența energetică a clădirilor, recent actualizată. Implementarea se va face prin planurile naționale de renovare, unde e nevoie de simplificare și, în același timp, de asigurarea pârghiilor de calitate a mediului construit.

Există un risc clar ca prin aplicarea acestei directive să se producă o scădere a calității mediului construit, ceea ce ar fi contrar intențiilor legiuitorului și contrar intereselor a tuturor cetățenilor europeni.

ACE: Grupul de lucru dedicat calității locuirii

În privința problemei și tematicii locuirii  – a calității locuirii și a accesibilizării locuirii pentru toți cetățenii europeni – aceasta este tema unui grup de lucru dedicat în cadrul Consiliului European al Arhitecților, al cărui Co-președinte este Eugen Pănescu, din partea OAR.

În cadrul Întâlnirii de coordonare ACE, Eugen Pănescu a prezentat progresele făcute de grupul de lucru și mai ales un proiect de scrisoare care urmează să fie adresat de Consiliul European al Arhitecților comisarului european însărcinat cu locuirea. De remarcat că pentru prima oară în istoria sa, Uniunea Europeană are un astfel de comisar cu un mandat explicit dedicat problemei locuirii.

Consiliul European al Arhitecților prin Grupul de lucru menționat formulează o scrisoare prin care solicită comisarului european adoptarea unor direcții strategice și măsuri concrete pentru facilitarea creșterii calității, locuirii și accesibilizării locuirii la nivel european.

În acest context, au fost prezentate și două proiecte recente ale Ordinului Arhitecților din România, respectiv proiectul M 100, în care – alături de consorțiul din care facem parte – abordăm tematica locuirii ca parte a tranziției climatice și digitale a orașelor europene și, de asemenea, proiectul dedicat calității locuirii, rezultat al studiului pe aceeași temă și aflat în derulare, în parteneriat cu banca Raiffeisen, proiect prin care au fost generate instrumente de evaluare – mai precis, de auto-evaluare a calității locuirii dedicate cetățenilor – care să-i ajute pe beneficiarii finali ai proiectelor rezidențiale în luarea unor decizii referitoare la creditare în scopul achiziționării de locuințe.

AMADA – Mișcarea Arhitecților din Europa împotriva deprecierii arhitecturii

Ultimul punct pe agenda Întâlnirii de coordonare ACE – extrem de important pentru noi – se referă la inițiativa unui număr de organizații ale arhitecților din Europa, între care și Ordinul Arhitecților din România, intitulată AMADA Architects Movement Against Depreciation of Architecture.

În prezentarea unuia dintre inițiatori Borysław CZARAKCZIEW, Coordonator zonal al Grupului ACE ‘Calitatea în arhitectură’, misiunea AMADA e cât se poate de clară: Mișcarea Arhitecților din Europa împotriva deprecierii arhitecturii – prin depreciere, înțelegând un cumul de situații care pornesc de la sub-evaluarea muncii arhitectului și sub-dimensionarea onorariilor atât în comanda publică, cât și în cea privată, continuă cu barierele de ordin administrativ în accesul la comanda publică și cumulează o serie întreagă de alte aspecte, respectiv instrumente de dirijare în negocierea onorariului de proiectare și alte astfel de măsuri în cadrul acestei inițiative, ce va fi lansată cu prilejul Adunării Generale din luna mai a Consiliului European al Arhitecților.

Vom contribui în fundamentarea acestei mișcări cu experiența românească, dobândită odată cu generarea sistemului de informații privind costurile (SIC) – care este apreciat și considerat un model la nivel european de către organizațiile similare cu a noastră din celelalte state membre – și care a fost permanent folosit ca model pentru inițiative similare desfășurate în diferite țări europene.

Vom reveni des cu detalii referitoare la această inițiativă, imediat ce ea este lansată, în luna mai la Adunarea Generală ACE.