114 – LI2302 – DE PLANO SRL

Autor principal (coordonator): arh. Laura Covaci, arh. Ioana Gheorghiță, arh. Emil Burbea-Milescu, arh. Radu-Tudor Ponta

Juriul a apreciat coerența vizuală a întregii propuneri și potențialul pe care modularitatea mesei de dialog îl are în a genera diverse scenarii de utilizare și tipuri de „întâlniri” pe parcursul celor patru zile de congres. Itinerarea instalației prin diverse spații în devenire conferă forță conceptuală. În acest sens, ideea ar fi fost mai coerentă dacă standul UIA ar fi reprezentat ultima stație a itinerariului și nu prima. Nu în ultimul rând, juriul consideră că propunerea ar fi putut beneficia de un program de evenimente mai clar conturat, pentru a preîntâmpina situația unei mese-obiect rămase în planul secund al discuțiilor din zona de circulație. – aprecierea Juriului

SHARED COORDINATES / COORDONATE COMUNE

Shared Coordinates este dedicat prezentării OAR la UIA World Congress of Architects, Barcelona, 2026. În același timp, Shared Coordinates este dedicat implicării viitoare a OAR în susținerea cauzelor mediului construit de calitate în orașele, satele și peisajele din România. În acest sens, este propusă o masă de lucru care țintește de asemenea către lucruri care sunt de realizat, alături de cele deja realizate.

Shared Coordinates oferă un loc pentru practicile valoroase dedicate mediului construit și patrimoniului din România. Asigurând o mai bună comunicare a specialiștilor cu publicul, masa de lucru este un loc de întâlnire itinerant, așezat temporar și relocat acolo unde sunt chemate, dorite sau/și așteptate inițiative OAR. Masa de lucru este un loc care coagulează grupuri de specialiști interesați de o problematică specifică. Masa de lucru este și un semnal pentru publicul larg invitat să ia parte la inițiativele în desfășurare.

Materializată pentru prima oară în cadrul standului OAR la Congresul UIA 2026, masa de lucru anunță începutul acestui proces itinerant. La Barcelona masa de lucru este montată într-o configurație compactă, contrasă, diferit față de cum poate fi reconfigurată în alte etape viitoare; în acest sens, amenajarea standului OAR nu prezintă forma finală a unui obiect de design, ci promisiunea unui proces care se bazează pe versatilitatea acestui obiect în devenire și pe vocația unei profesii, urmărită cu determinare.

Structurarea itinerariului pe care masa de lucru îl va urma este tratată la rândul ei ca un proces colaborativ: propunerea lasă deschisă posibilitatea ca filialele locale ale Ordinului Arhitecților din România să se implice în identificarea acelor situri și situații care ar putea fi discutate, puse în valoare sau revitalizate prin inițiative interdisciplinare și cu implicarea societății civile.

În cadrul amenajării sunt sugerate câteva potențiale opriri ale locului de întâlnire ilustrând o serie de situri aflate deja în transformare. În aceste situații prezența mesei de lucru reprezintă un semnal care ajută la comunicarea rezultatelor de etapă către public. Ele sunt prezentate sub forma unei cărți-obiect dedicată vizitatorilor și care ilustrează mai multe tipuri de acțiuni recente la care au contribuit arhitecți în grupuri multidisciplinare. Descrise prin prisma unor cronologii succinte, cele cinci locuri cu valoare de exemplu cuprinse în cartea-obiect sunt Teatrul de animație

Licurici din Bacău1, Mausoleul Eroilor din Focșani2, Teatrul de Vară din Mamaia3, Rafinăria „Steaua Română” din Câmpina4 și spațiul din jurul Palatului Parlamentului5.

Alegerea acestora vorbește despre locuri unde țesutul istoric a supraviețuit proceselor de sistematizare rămânând o prezență stranie în orașul post-socialist sau unde cade victimă dorinței de maximizare a profitului dezvoltării urbanistice; despre fostele situri industriale privatizate și supuse unor procese de regenerare urbană în urma cărora fondul construit valoros ajunge să fie demolat; despre arhitectura modernă postbelică în pericol de dispariție, ori atinsă de reabilitări nepotrivite; în fine, despre teritorii întregi din centrele orașelor care, perpetuând stări de fapt din regimuri politice trecute, rămân încă ne-integrate în cotidianul orașului.

Acestea sunt doar câteva dintre situațiile la care profesia noastră este chemată să contribuie, folosind instrumente specifice, nuanțate și diverse: întocmirea dosarelor de clasare ca monumente istorice (Câmpina), organizarea de concursuri de arhitectură (Bacău), înființarea unor grupuri de lucru dedicate diverselor probleme (Focșani), emiterea unor puncte de vedere de specialitate susținute prin evenimente culturale, expoziții și publicații (Mamaia), susținerea unor cauze în fața administrațiilor (București) etc. Toate aceste tipuri de acțiuni plasează arhitecții într-o poziție de interdependență față de specialiști din domenii conexe și membri ai societății civile. Toate aceste acțiuni au ca numitor comun vocația publică a profesiei și a arhitecturii însăși.

1 https://debacau.ro/2021/05/70-de-ani-de-animatie-bacauana/ [accesat la 16.02.2026].

2 https://mnlr.ro/mausoleul-eroilor-de-la-focsani-jud-vrancea/ [accesat la 16.02.2026], https://muzeulvrancei.ro/scoala-de-vara-la-muzeul-vrancei-filme-pentru-copii-la-mausoleul-eroilor-din-focsani-2024/ [accesat la 15.02.2026]

3 https://cimec.ro/patrimoniul-construit-al-litoralului-romanesc/teatrul-de-vara-din-mamaia/ [accesat la 01.02.2026]; https://www.icr.ro/pagini/expozitia-utopie-la-marea-neagra-1955-1989-o-piesa-de-spre-arhitectura-in-5-acte-la-muzeul-arhitecturii-din-wroclaw [accesat la 01.02.2026].

4 https://www.propatrimonio.org/rafinaria-steaua-romana-campina-un-patrimoniu-industrial-de-125-de-ani-aflat-la-rascruce/ [accesat în 16.02.2026], https://www.scena9.ro/article/rafinaria-steaua-romana-campina-salvare [accesat în 16.02.2026], https://historia.ro/sectiune/general/prosperitatea-orasului-campina-la-inceput-de-572585.html [accesat în 16.02.2026].

5 Augustin Ioan, The peculiar history of (post)communist public places and spaces: Bucharest as a case study, în Kiril Stanilov (coord.), The Post-Socialist City, Springer, Dordrecht, Olanda, 2007, pp. 301-313.