54 – DATI16 – S.C. DICO ȘI ȚIGĂNAȘ BIROU DE PROIECTARE S.R.L.

Autor principal: SC Dico si Tiganas birou de proiectare SRL cu arh. Diana Editoiu
Coautori: arh. Alexandra Capota, arh. Iustinian Orza

Pe parcursul istoriei Campina a evoluat dintr-un targ provincial intr-un oras al industriei petrolului. In acesti  parametrii se gaseste conceptul acestui proiect. Prin dezvoltarea unei piete urbane si prin potentarea vadului comercial, orasul Campina isi reprimeste dimensiunea istorica. Un portic leaga frontul vestic de cel estic parcurgandu-l de la sud la nord, si creaza un spatiu de promenada cu toate valentele lui: comert, alimentatie publica, servicii. Impreuna cu elementele acvatice porticul devine un loc de intalnire pentru toate categoriile de varsta. Locul de targ, desfasurat pe parcursul secolelor intotdeauna in ziua de luni, este redat prin pasajul 1 Mai. Dotat cu piese de mobilier multifunctional (banci-tarabe), el se poate transforma temporar in targ, iar cand activitatea comerciala o cere, se poate extinde in parcarea Carrefour, amenajata la nivel cu suprafata viitorului pietonal. Pe portiunea dintre Pasajul 1 Mai si strada Mihail Kogalniceanu spatiul, puternic marcat de portic, are un caracter intim. Corpurile de iluminat din pardoseala pun in evidenta piata. Latura nordica a ei este populata de copaci de talie medie amplasati in jardinière mobile, si astfel creaza un inalt grad de flexibilitate si adaptabilitate la evenimente. Latura de nord-vest a pietei este populata de restaurante si baruri, care in sezonul cald isi pot extinde activitatea pe deck-ul din lemn din fata lor. Piata este inchisa optic de o rampa inierbata prevazuta cu gradene pentru spectacole si amplasata deasupra intrarii in pasajul rutier. In subteran s-a amenajat o parcare publica cu 225 de locuri pentru automobile. Iesirile pietonale din parcare sunt prevazute si cu lift si conduc vizitatorul la suprafata in zone diferite ale pietei.

Monumentele de for public prezente in piata la ora actuala au fost concentrate in fata Postei, unde o amenjare peisagera precum si tratarea diferita a pavajului, le pune in evidenta, intr-o zona a amenajarii ce capata caracter intim. Traseul porticului merge in paralel cu pista de biciclete si role, element nelipsit in orice oras contemporan. Pe latura de nord est la intalnirea cu Calea Doftanei, se gaseste un parking pentru biciclete. Bucla porticului de aici se apropie de Liceul N. Grigorescu si de zona aferenta Biserica Trei Ierarhi, pe care doreste sa le angreneze in participarea la  noul spatiu urban creat. Caracterul interventilor isi are originea in formele industriale gasite in interiorul orasului: rafineriile de petrol. Porticul mai sus amintit, este alcatuit dintr-o structura metalica, tranversata de o retea de tevi cu diametre variate ce amintesc de instalatiile petroliere. Acoperisul inierbat este prevazut cu sisteme de colectare a apei de ploaie folosita la irigarea zonelor verzi si a fantanilor. Fosta intersectie dintre Calea Doftanei si Bulevardul Carol I, un fel de Km Zero al orasului, este marcata de prezenta a trei obiecte sculpturale dinamice, de inspiratie industriala. Gratie articulatilor si sitemului hidraulic, aceste mecanisme de dimensiuni diferite pot fi puse in miscare sau pot “ingheta” pe loc. Dimensiunea, alcatuirea interesanta si dinamica lor le transforma instantaneu in repere si confera spatiului identitate unica. Atmosfera pietei este intretinuta si de corpuri de iluminat sau umbrelele teraselor insiprate din aceeasi familie formala. Piatra (granit) pavajelor si lemnul teraselor de promenada – materiale de constructie traditionale in zona de confluenta intre munte-campie, pot ridica nivelul de sustenabilitate al interventiei. Utilizarea tehnicilor locale poate fi un avantaj in acest sens.

Interventiile la nivelul fatadelor imobilelor din piata au avut in vedere ridicarea confortului locuintelor si a nivelului de sustenabilitate energetica, dar si sociala. Am propus extinderea ariilor apartamentelor cu module amplasate peste balcoanele existente. Modulele au structura metalica imbracate lemn, vizoare de sticla, colectoare solare sau panouri fotovoltaice. Prezenta lor improspateaza imaginea generala a ansamblului si lasa libertate fiecarui locatar sa decida ce fel de interventie va realiza. De asemena terasele peste parterul blocurilor se pot transforma in mici gradini cu plante aromatice. Interventile se pot realiza cu fondurile obtinute din vanzarea teraselor acoperisurilor si reinvestirea castigului in refatadizari. Apartamentele rezultate din supraetajarea blocurilor pot avea caracterul unui loft – locuinte pentru tineri sau sporirea locurilor de cazare in oras (inchiriere). Upgradarea vechilor apartamente precum si adaugarea celor noi va crea un inalt grad de atractivitate pentru diverse categorii sociale, generand o puternica sustenabilitate sociala. In ceea ce priveste circulatia din zona, s-au respectat propunerilor studiului de trafic atasat temei. In plus, in curtile si spatiile adiacente blocurilor din central orasului s-au regandit si amenajat locuri de parcare pentru riverani si vizitatori sau extins si (re)creat spatii verzi, s-au creat limitatoare de viteza, in zonele cu circulatie pietonala sporita,.Interventiile aduse prin acest proiect in zona propusa spre studiu readuc in prim plan binomul identitatii orasului Campina: targ istoric si oras industrial.