OUG 15/2022: măsuri de sprijin pentru cetățenii străini sau apatrizi veniți din Ucraina

Ordonanța de urgență nr. 15/2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 227/08.03.2022 aduce modificări de acte normative, respectiv introduce mai multe măsuri în contextul conflictului din Ucraina, în vederea acordării de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

Astfel, Ordonanța reglementează unele măsuri de sprijin și asistență umanitară pentru persoanele dislocate din Ucraina, destinate în special persoanelor care nu solicită azil, întrucât pentru solicitanții de azil se aplică regimul prevăzut de Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, și persoanelor vulnerabile precum minorii, persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice cu mobilitate scăzută sau în situație de dependență.

Iată mai jos un rezumat cu principalele prevederi, cu aspecte de interes pentru profesie.

Viză de ședere

Regulamentul UE 1806/2018 stipulează că ucrainienii nu au nevoie de viză de scurtă ședere pentru a intra în România; exonerarea de viză este valabilă doar pentru cetățenii cu pașapoarte biometrice.

Încadrare în muncă

Ucrainienii intrați legal pe teritoriul României și care nu au depus cerere de azil pot fi încadrați în muncă fără avizul de angajare prevăzut la art. 3 alin. (1) și art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016.

Acestora li se prelungește automat dreptul de ședere în scop de muncă fără a fi necesară viza de lungă ședere.

Ordonanța menționează că ucraininenii își pot exercita profesiile în baza declarației pe proprie răspundere și a dovedirii aptitudinilor, cu excepția anumitor profesii de înaltă calificare, printre care și cea de arhitect.

Reamintim faptul că Ordinul Arhitecților din România a solicitat autorităților competente urgentarea procedurilor de recunoaștere a calificării pentru arhitecții proveniți din Ucraina – detalii AICI.

Donații

Cei care doresc pot face donații într-un cont deschis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență la Trezorerie, „Disponibil din donații aferente ajutoarelor umanitare pentru Ucraina”.

Deducerea donațiilor

Donațiile deductibile sunt cele de la punctul VIII al Ordonanței.

Puteți consulta textul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 20/08.03.2022 mai jos.

Ordonanța 15/2022: măsuri de sprijin pentru cetățenii străini sau apatrizi veniți din Ucraina

Vă oferim, mai jos, informații succinte despre procedura de azil și drepturile solicitanților de azil.

Cine poate beneficia de azil

• Orice persoană care solicită scris sau verbal acordarea de azil și care caută protecție internaţională din calea persecuției sau pericolelor grave din propria țară;
• Se acordă o atenție deosebită categoriei persoanelor vulnerabile în care sunt incluşi minorii, minorii neînsoţiţi, persoanele cu dizabilităţi, persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinţii singuri însoţiţi de copiii lor minori, victimele traficului de persoane, persoanele care suferă de afecţiuni grave, persoanele cu afecţiuni mintale şi persoanele care au fost supuse torturilor, violurilor sau altor forme grave de violenţă psihologică, fizică sau sexuală, ori aflate în alte situaţii speciale.

Ce statut are un străin

• cetățeanul sau apatridul care se află pe teritoriul RO care a depus solicitare de azil are titlul de solicitant sau solicitant de azil până se soluționează cererea sa și dobândește protecție temporară sau protecție internațională;
• după ce se finalizează procedura de azil, cetățeanul sau apatridul devine beneficiar al protecției internaționale, ceea ce înseamnă că devine fie refugiat,  fie persoană căreia i s-a acordat protecție subsidiară. Statutul de beneficiar al protecției este internaționaleeste acordat pentru perioadă nelimitată, dar permisul de ședere are valabilitate limitată – trei ani pentru refugiați și doi ani pentru cei cu protecție subsidiară. La expirarea permisului de ședere, acesta se reînnoiește;
• statut de refugiat reprezintă protecția internațională care se acordă unei persoane când se recunoaște temeinicia temerii de persecuție pe motiv de rasă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la un anumit grup social, care se află în afara țării de origine sau care nu poate să beneficieze de protecția propriei țări tocmai din motivele menționate și care nu se încadrează în motivele de neacordare a protecției;
• protecția subsidiară se acordă când nu sunt îndeplinite condițiile pentru statutul de refugiat, însă solicitantul poate fi expus la un risc serios dacă este returnat în țara de origine;
• protecţie temporară reprezintă procedura cu caracter excepţional menită să asigure, în cazul unui flux masiv sau al unui flux masiv iminent de persoane strămutate din ţări terţe care nu se pot întoarce în ţara de origine, protecţie imediată şi temporară unor astfel de persoane, în special dacă există şi riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest flux fără efecte adverse pentru funcţionarea sa eficientă, în interesul persoanelor în cauză şi al altor persoane care au nevoie de protecţie.

Reglementări privind obținerea unei forme de protecție

1. Se depune cerere de azil la Inspectoratul General pentru Imigrări.

• în urma cererii se obține un document temporar de identitate;
• IGI organizează 2 interviuri, unul preliminar și unul de stabilire a nevoii de protecție.

2. Împotriva hotărârii IGI prin care se refuză acordarea statutului de refugiat/protecției subsidiare se poate formula plângere la IGI sau la instanță:

• în 10 zile de la data comunicării – procedura standard;
• în 7 zile de la data comunicării – procedura accelerată, efectuată la frontieră, în cazul nostru de către persoane din Ucraina care nu au pașaport biometric și nu pot intra în țară potrivit excepției de la viză prevăzute de regulamentul european.

3. Solicitantul are dreptul la asistență juridică gratuită.

4. Împotriva sentinței primei instanțe se poate formula recurs în termen de 5 zile de la data pronunțării, cu încă un termen de 10 zile pentru motivarea recursului.

Aici găsiți o broșură cu drepturi si obligatii ale solicitanților de azil politic în România.

Pentru informații la zi, vă rugăm să consultați paginile de internet ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Inspectoratului General pentru Imigrări.