OAR și UAR iau poziție publică față de lucrările din Centrul Civic – Satu Mare

15 februarie 2021

Centrul Civic – Satu Mare; © Ioan Andriu si Mariana Condrea

O parte importantă a membrilor Ordinului Arhitecților din România și a Uniunii Arhitectilor din România au luat cunoștință, cu surprindere și vădită îngrijorare, de faptul că în Centrul Civic al Municipiului Satu Mare au fost demarate lucrări de ”reabilitare”  a platformei pietonale și a unor elemente de mobilier urban, fără consultarea mediului profesional și în totală contradicție cu concepția inițială.

Facem cunoscut reprezentanților administrației publice locale și opiniei publice faptul că Centrul Civic al Municipiului Satu Mare, lucrare proiectată în perioada 1975 – 1986 de cunoscutul arhitect Nicolae Porumbescu, constituie una dintre cele mai valoroase amenajări urbanistice și lucrări de arhitectură realizate în anii 1980 din întregul areal al Europei de Est. Această investiție, gândită și executată cu un remarcabil profesionalism, marcând o concepție originală, folosind un limbaj arhitectural unitar și consecvent intențiilor realizatorilor, a fost apreciată în mod deosebit de mediul profesional din țară și străinătate.

”Reabilitarea” platformei pietonale și a altor componente ale Centrului Civic folosind materiale inadecvate și rezolvări care intră în contradicție cu concepția și intențiile atent puse în operă de autorul și realizatorul ansamblului constituie o agresiune la adresa patrimoniului arhitectural și urbanistic național și un demers anticultural, neprofesionist și condamnabil.

În mod evident, este o scăpare din punct de vedere al reglementărilor legislative faptul că sunt prea puțin sau deloc protejate de intervenții neavenite și mutilante o serie de lucrări de certă valoare realizate în perioada contemporană și care ar trebui clasate ca monumente de arhitectură. Ordinul Arhitecților din România și Uniunea Arhitecților din România apreciază în mod deosebit fondul urbanistic al municipiului Satu Mare realizat în sec. XIX sau începutul sec. XX, cât și cele realizate în a doua jumătate a secolului XX.

În contextul în care OAR și UAR au solicitat începerea procedurii de clasare în Lista Națională a Monumentelor Istorice a ansamblului și a obiectivelor componente, facem un apel către autoritățile locale adresându-ne Consiliului Local al Municipiul Satu Mare și domnului Primar Kereskenyi Gabor, cu rugămintea să reanalizeze situația și să ia măsurile necesare  pentru oprirea unor intervenții cu daune ireparabile, iar reabilitarea dorită să aibă un sens real și profesional corect.

Înțelegând oportunitatea atragerii fondurilor europene în vederea modernizării spațiului urban al „Centrului nou” și de extindere a traseelor pietonale, considerăm că valențele arhitecturale și urbanistice ale Ansamblului proiectat de Nicolae Porumbescu impun o abordare de tip reabilitare, cu păstrarea configurației volumetrice și planimetrice a conceptului, materialelor și detaliilor originale, incluzând și elementele de mobilier urban, fără de care complexitatea, unicitatea și coerența creației de artă totală, ideală, de tip Gesamtkunstwerk a autorului își pierde definitiv acest caracter esențial.

Ca atare, propunem subordonarea și adaptarea „din mers“ a soluțiilor tehnice și a materialelor utilizate conceptului inițial, fiind ferm convinși că printr-o restaurare de tip consensual, cu subordonarea necesară în raport cu valorile proiectului original, se pot împlini atât dezideratul primar al reabilitării și modernizării, fără periclitarea finanțării, cât și obiectivul păstrării autenticității acestei opere unice a arh. Porumbescu, insuficient protejate de lege și de reglementările urbanistice.

Fotografii © Ioan Andriu si Mariana Condrea

Motivăm demersul prin câteva repere care atestă valoarea arhitecturală deosebită a acestui ansamblu, urmând ca OAR și UAR să sprijine elaborarea documentației necesare pentru clasarea definitivă a ansamblului pe parcursul unui an, timp în care ansamblului și părților componente ar urma să i se confere statutul de monument istoric, conform procedurilor legale.

Autorul, arhitectul Nicolae Porumbescu, este deținătorul mai multor Premii ale Uniunii Arhitecților din România, fiind considerat unul dintre cei mai valoroși  arhitecți contemporani ai acestei țări. El a fost apreciat și remarcat în mod public, încă din anii ’60 ai secolului trecut, de însuși președintele Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA), Sir Robert Matthew, pentru Casa de Cultură din Suceava, datorită mijloacelor de expresie specifice și limbajului arhitectural al obiectivelor din Centrul Civic din Satu Mare.  Creator și profesor arhitect, existența lui Nicolae Porumbescu și-a găsit sensul deplin într-o profesie deopotrivă de bogată în frumusețe și dificultăți, o profesie care nu-i răsplătește decât pe cei ce o trăiesc cu vocație și cu intensitatea pasiunii.

Opera sa se individualizează prin originalitate, forță, unitate stilistică și coerență, ca expresie autentică a spiritualității românești, ca parte integrantă a celei universale. Aceste aspecte au fost în centrul preocupărilor sale de arhitect, după cum mărturisește într-un interviu:

 „Am lucrat pentru o arhitectură contemporană românească, m-am străduit să-mi formez un mod de gândire, să asimilez sensibilitatea, trăirea lirică a poporului meu.”

„[..] a ne manifesta în cadrul umanității, cu ceea ce este cel mai profund adevăr al poporului nostru, este datoria, deci necesitatea luptei de a fi noi înșine, de a ne afirma personalitatea. În contextul vieții contemporane căreia îi aparținem, specificitatea nu este o problemă de conjunctură, ci o nevoie imperioasă de a nu intra într-o entropie generală spirituală […]. Bartok muzicianul vorbește de întoarceri la izvoare tocmai în sensul de a găsi filoanele comune ale umanității. În arhitectura noastră populară sunt prezente aceste filoane, în plus încărcate cu poezie, cu lirism stăpânit, cald și învăluitor, care face comunicarea posibilă, dar posibilă și trăirea lirică cea mai intensă.” (Interviu: Nelu Ionescu – preluat din Ziarul Flacăra, preluat în revista „Repere” nr. 19 din 2014).

Activitatea arhitectului Porumbescu se întinde pe o perioadă de aproape cincizeci de ani, timp în care lumea a cunoscut frământări și convulsii, speranțe și decepții. A fost implicat în toate momentele importante pe care le-a cunoscut profesia de arhitect în a doua parte a secolului trecut în țara noastră.

Arhitect complet, a realizat proiecte de clădiri, studii și proiecte de urbanism și amenajări exterioare, proiecte de mobilier. A trecut prin episodul arhitecturii formaliste a anilor ’50, după care a fost printre cei ce au contribuit la reintrarea arhitecturii românești în modernitate, a îmbogățit valorile acesteia cu cele mai semnificative opere ale interpretării tradiției, din anii ’60 –’70, printre care se numără Casele de Cultură din Suceava și Baia Mare, clădirea filialei Academiei și corpurile de clădire ale  Facultăților de Construcții și Arhitectură din Iași, și și-a încheiat cariera cu marile proiecte ale ansamblului de la Satu Mare și studiile pentru noul centru civic al capitalei.

Între aceste realizări se remarcă prin complexitate, amploare și forță, ansamblul Centrului Nou din Satu Mare, compus din următoarele obiective: Palatul Administrativ, Casa de Cultură, Magazinul Universal, Blocuri locuințe, Amenajarea Pieței Publice.

Centrul Nou din Satu Mare este una dintre cele mai importante realizări de acest fel din România, care a fost încredințat unui singur autor de importanța și capacitatea profesională a arhitectului Nicolae Porumbescu. Ansamblul are calități indiscutabile: compoziție urbanistică de excepție, unitate stilistică. Obiectele de arhitectură se disting prin volumetria sculpturală a volumelor, prin subtilitatea realizării spațiilor interioare și prin măiestria dozării luminii, caracteristicile arhitecturii unice, originale ale lui Nicolae Porumbescu.

În cadrul compoziției, poziția centrală o ocupă Palatul Administrativ, cea mai înaltă construcție din România acelei perioade, unică și îndrăzneață realizare tehnică și structurală,  al cărui corp elansat, în spiritul înaltelor turle ale bisericilor maramureșene, constituie și astăzi un semnal urban de mare forță, un reper identitar autentic al orașului.

Ca la toate proiectele sale, arhitectul Nicolae Porumbescu s-a ocupat de detalierea tuturor componentelor ansamblului, fapt vizibil și în amenajarea pieței publice: pardoselile decorative, obiectele de mobilier urban, care sunt deopotrivă realizări remarcabile. Coerența și armonia detaliilor leagă prin limbajul formal distinctiv toate elementele compoziției, realizând o fluență unitară între plastica spațiului interior, expresia fațadelor și amenajarea urbană care leagă corpurile ansamblului.

Valoarea arhitecturii lui Nicolae Porumbescu a fost recunoscută și consemnată în lucrări despre repere importante ale arhitecturii românești și mondiale:

• Vais, Dana, „SOS Brutalism: A Global Survey” – Catalog DAM + Wurstenrot Foudation, Zurch (Park Books) 2017;
• Lexicon ilustrat de Arhitectură modernă (traducere din limba germană din 1969 ), Editura tehnică, București;
• Melicson, Marcel, Arhitectura moderna. Oameni și idei, curente și tendințe, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1975;
• Curinschi Vorona, Gheorghe, Istoria arhitecturii în România, Editura Tehnică, București, 1981.

În concluzie, realizările arhitectului Nicolae Porumbescu, apreciate pentru calitatea și unicitatea lor în România, pentru stilul în care transpare o autentică dragoste pentru cultura tradițională, o permanentă căutare a identității și esențelor, sunt deopotrivă reprezentative și semnificative pentru arhitectura modernă mondială. Ordinul Arhitecților din România și Uniunea Arhitecților din România militează ca aceste lucrări să fie conservate, protejate de intervenții care distrug detalii, deturnează concepția spațială a clădirilor sau modifică volumetria și fațadele și consideră că se impune de urgență necesitatea clasării lor.

Mulțumim pentru contribuția la redactarea acestui punct de vedere dr. arh. Cristina Andrei, arh. Ioan Andriu și dr. arh. Radu Andrei.

Eugen Vaida, Coordonator GdL Patrimoniu al OAR

Alexandru Găvozdea, președinte OAR

Ileana Tureanu, președinte UAR