79 – 270321 – ARH. BOZIN EMANUELA

Autor principal: arh. Bozin Emanuela
Coautori: arh. Popovici Ana Catinca, arh. Szekely Csaba

Exemplele unor spatii publice de valoare indiscutabila, din Romania si din stainatate, evidentiaza faptul ca singurele care au reusit sa treaca examenul originalitatii pentru a creea o modernitate perpetua sunt cele care iau in considerare aspecte geografice specifice locului, elemente naturale capabile sa construiasca o ambianta unica transpusa in inima oraselor prin sarmul spatiilor publice.

Conceptul proiectului este astfel legat integral de situarea orasului intr-o vale, de prezenta curbelor de nivel in interiorul orasului, esentiale in definirea acestui spatiu dintre ape, care a fost ales cu mult timp in urma ca amplasament pentru construirea orasului pe care il cunoastem astazi sub numele de Campina. In procesul de urbanizare in Campina s-a procedat la minimizarea impactului formelor de relief, pentru  asigurarea circulatiei pe o artera majora si transformarea zonei centrale intr-o banala strada plata. Din acest motiv ,un aspect cheie al provocarii pe care o reprezinta valorizarea caracteristicilor specifice ale orasului prin intermediul unui proiect urban peisager, este asigurarea fluentei dar si a conexiunii noului spatiu public cu fondul construit existent. Solutia propusa pune in valoare relieful inconjurator, ca un mijloc de articulare a noului spatiu public, accentuand in acelasi timp specificul si caracterul unic al zonei centrale a orasului. Diferenta de nivel de 7m calculata intre extremitatea nordica si sudica a sitului, respectiv pe lungimea traseului tunelului subteran, este astfel considerata departe de a fi un impediment,fiind utilizata in proiectul propus pentru a aduce nivelul spatiului public la niveul de acces al parterelor comerciale sau cu functiuni publice ce caracterizeaza orice zona centrala urbana. In acelasi timp, diferenta de nivel este exploatata in scopul ierarhizarii, creand un spatiu public care se parcurge in secvente, dea lungul axului existent nord-sud. Cei 500 de metri ai Bulevardului Carol I, sunt astfel ritmati de o serie de spatii variate, dar in acelasi timp adecvate. Fiecarei secvente ii corespunde un spatiu specific, corelat integral cu caracterul diferit al vecinatatilor si cu necesitatiile fiecarei zone. Fara a fi coplesitor in functie cu scara arhirecturala a orasului, noul spatiu public se parcurge treptat, notiunea de promenada este reinventata in functie de specificul si necesitatile complexe ale acestei zone centrale.

5 platforme definite in functie de curbele de nivel existente, care au creat oportunitatea definirii a 5 spatii :  Piata Mare acoperita predominant de suprafata minerala cu o suprafata totala de  7000 mp;  Parcul Copiilor  cu o suprafata de 4500 mp in care exista un echilibru intre spatiul verde si mineral; Parcul Seniorilor predominant verde cu o suprafata de 4500 mp; Zona Monument Casa Poporului amenajata pentru a pune in valoare monumentul cu spatii verzi si minerale in cantinati aproximativ egale avand o suprafata de 3000 mp cu o extindere in Pietonalul “ La Ceas” de 2000 mp; Piata Mica de 4000 mp acoperita predominant cu suprafata minerala si zone de peluza. Unificarea acestor platforme se face prin valorificarea zonelor reziduale printr-un tratament unic al solului si aparitia unui portic la nivelul parter al fatadelor sub forma unor arcade care respecta structura existenta a cladirilor strict rezidentiale. Astfel se creaza un spatiu lateral complex, articulat si definit prin inalta sa functionalitate. Acest spatiu lateral fluent asigura accesul, circulatiile, conexiunile si este zona de contact dintre spatiu public si cladiri, zona care in centrul orasului detine functia vitala de asigurare a dezvoltarii comerciale, a serviciilor publice si sociale.

Piata Mare este spatiul major in inima orasului, este o zona vasta, minerala, deschisa, cu rol reprezentativ. Desenul geometric, rectangular, cat si accentuarea delimitarii spatiului prin prezenta treptelor pe trei laturi ale pietei si inchiderea frontului la nord printr-un dublu aliniament de copaci Quercus Alba, Rubra (stejar) si asigura definirea clara a pietei ca functiune majora in componenta zonei centrale a orasului Campina. Amenajarea acestui spatiu public este adecvata functiei de zona de interes major : un spatiu mineral cu un tratament specific al solului,o zona preponderent libera care poate fi investita in variate feluri: este un punct de intalnire, favorizand contactele sociale; spatiul din umbra dublului sir de copaci mari de la nord poate fi investit cu terase care beneficiaza in mod cert de o orientare privilegiata.In acelasi timp, Piata Mare este spatiul ideal pentru a gazdui orice fel de evenimente cu cracter temporar  cand pot fi amplasate in piata terase temporare, bradul de craciun, scena pentru a gazdui concerte, mini-parcuri de distractie sau pavilioane pentru comert – acest spatiu fiind specific dar flexibil.

Parcul Copiilor se leaga prin intermediul unei rampe cu panta 5% descoperim un spatiu in care prezenta minerala se imbina cu prezenta vegetala si cu apa pentru a crea o zona extrem de animata. In acest al doilea spatiu, este favorizata destinderea, contactul social. O atentie deosebita este atribuita spatiilor de joaca, esentiale intr-o zona preponderent de locuinte. Spatiile de joaca necesare pentru copii cu varsta intre 3 si 10 ani sunt completate de o zona de apa care pune in scena un spatiu complex : un perete de apa, asemenea unei cascade urbane se imbina cu o zona de jeturi de apa, care formeaza o fantana spectaculoasa. Ansamblul este completat de piese de mobilier fix pentru odihna (selectie Escofet) dar si de terase care pot avea caracter sezonier. Copacii ornamentali precum, Prunus Cerisifera, Prunus Americana, Magnolia Soulangeana, Amelanchier Lamarchii, Robinia x Ambigua si nu in ultimul rand Pyrus, aduc o atmosfera vesela si bogata in culori.

Parcul Seniorilor situat in inima promenadei da nastere nucleului verde al orasului. In urma unei selectii atente, vegetatia valoroasa existenta este pastrata si completata cu specii native, elegante si practice datorita rapiditatii cu care se dezvolta, cum ar fi: Betula Pendula, Betula Papyrifera, (mesteceni), Fagus Sylvastica(fag), combinate cu specii prestigioase si longevive ca: Tilia Cordata (tei), Populus Tremula (plop) si atent punctate cu specii cu inalt caracter decorativ, Amelanchier Lamarchii si Arboreea, precum si ierburi ornamentale:  Festuca Rubra, Carex Buchananii, Pennisestum Alopecuroide, Calamagrostis x Acutiflora, Siergrassen.

Monument “Casa Poporului”se regaseste o peluza de dimensiuni mai mici cu specific vegetal asemanator celui al zonei parcului copiilor, fiind orientata spre un public tanar si adult fiind destinata picnicurilor si odihnei in zilele calduroase. Aceasta zona fiind un spatiu privilegiat prentru amplasarea teraselor cafenelelor si restaurantelor. Functia lor primordiala este de asigurare a conexiunii cu zona pietonala existenta in prelungirea Strazii 1Mai. Acest spatiu este tratat cu maxima importanta, pentru ca este o articulatie importanta a spatiului public cu  zona centrala intr-un sens mai larg.

Piata Mica este punctul final al promenadei. Intr-un spirit clasic, acest spatiu se aseamana cu piata mare, fiind o piata de dimensiuni mai mici, un spatiu mineral marcat de 2 aliniamente de copaci si armonios punctat de 2 peluze de dimensiuni medii, care fac trecerea spre parcarea plantata si astfel spre prelungirea orasului cu bulevardul Carol I. Si aici specificul spatiului este flexibilitatea, aceasta zona actionand ca o balanta in raport cu piata principala aflata la nord. Activitatile cu caracter temporar care se pot instala aici (de exemplu piata volanta, profitand de vecinatatea cu complexul agroalimentar sau amenajarea unor terenuri pentru competitii sportive, etc) amplifica potentialul functional, favorizeaza destinderea, agrementul, si contactele sociale.

Conexiuni si Circulatii

Datorita faptului ca Bulevardul Carol I este o strada foarte solicitata de circulatia curenta,  Primaria Municipiului Campina propune inchiderea traficului auto la sol in zona centrala si trecerea acestuia in subteran, pe acelasi traseu. In urma inchiderii circulatie pe Bulevardul Carol I, fluxurile de trafic auto vor fi reluate pe tresee ocolitoare, potrivit schemei de circulatie propuse. Pentru a se asigura fluenta circulatiei pe rutele ocolitoare propuse, este recomandat ca majoritatea strazilor sa functioneze  in sens unic. Schema de circulatie propusa are in vedere amplificarea potentialului functional si buna relationare cu vecinatatile. Reducerea traficului la strictul necesar asigura favorizarea circulatiei pietonale prin punerea la dispozitia  locuitorilor orasului Campina, a unui spatiu public de interes major cu un caracter generos din punct de vedere al suprafetei, capabil sa asigure functia de promenada de mare atractivitate si de traseu turistic cu caracter de reprezentare a identitatii locului. Accesul pentru aprovizionare si  interventii se face:  pentru zona Piata Mare de pe calea Doftanei si Bdul Culturii; Parcul Seniorilor, Zona Parcul Copiilor si Bulevardul ”La Ceas” de pe strada Republicii iar zona Piata Mica (Amfora) de pe strada Mihail Kogalniceanu. Conexiunile functionale si de circulatie amenajate cu semnalizare specifica, asigura un grad foarte ridicat de securitate pentru pietoni, atat pe perioada diurna cat si nocturna, si sustin din punct de vedere functional functia majora a spatiului public in componenta zonei centrale a orasului Campina, potrivit exigentelor contemporane. In noua schema de circulatie, organizarea zonei de acces al vehiculelor ofera de asemenea posibilitatea mentinerii celor patru linii de transport in comun cat si deservirea serviciilor taxi in imediata proximitate a zonei centrale pietonale, cu acces direct in paralel cu zona bulevardul Carol I, facilitate in special pe partea estica (Stada Mihai Eminescu, Strada Republicii) si asigurate de asememea pe tronsonul vestic (Strada Grivitei, Strada Ardealului).

In concluzie, noua schema de circulatie are un rol esential in definirea unui spatiu al pietonului si definirea conexiunilor la nivel pietonal, asigurand articularea si ierarhizarea spatiilor publice cu rol comunitar : odihna, recreere, promenada, socializare.

Parcarea terestra si subterana :

In privinta stationarii, necesarul de 345 de locuri de parcare (suma care include cele 140 de locuri de parcare la bordura existente de-a lungul bulevardului Carol I) prevazut de studiul de fesabilitate, este asigurat in felul urmator. La nivelul solului, in zona intersectiei Strazi Mihail Kogalniceanu cu actualul Bulevard Carol I, sunt asigurate un numar de 30 de locuri de parcare in regim de scurta durata, pentru turism, vizitatori de scurta durata si urgente, prevazand necesarul de locuri destinate persoanelor cu handicap. O parcare destinata exclusiv bicicletelor cu un numar de aproximativ 50 de locuri, este asigurata in zona pietonala care se gaseste in prelungirea Strazii 1 Mai. Ambele parcari, vehicule si biciclete sunt tratate peisager, fiind plantate integral si concepute ca o componenta specifica in ansamblul spatiului public, prin  puternica prezenta vegetala. La nivelul subsolului, o parcare centrala destinata vizitatorilor ocazionali sau permanenti (parcare spatii comerciale si institutii bancare inclus) situat strategic sub piata principla, asigura un total de 300 de locuri (186 locuri la nivelul -1 si 114 locuri la nivelul -2) Alegerea amplasamentului parcarii subterane este justificata in primul rand de necesitatea primordiala a asigurarii accesului facil pe directia est vest, respectiv Calea Doftanei, Bulevardul Culturii, care se prezinta ca un traseu foarte solicitat. In acest scop, sunt propuse doua intrari cu dublu sens in parcarea subterana, corespunzand accesului dinspre  Calea Doftanei si dinspre Bulevardul Culturii. De asemenea, pozitionarea strategica sub viitorul spatiu public reprezentativ principal  al orasului Campina, si anume sub marea Piata aflata la intersectia axelor principale ale orasului, are in vedere, pe langa asigurarea accesibilitatii si aspecte functionale dupa cum urmeaza:

• realizarea unei parcari subterane pe 2 nivele si facilitarea constructiei acesteia in paralel cu santierul tunelului corespunzator Bulevardului Carol I, profitand de caracteristicile topografice ale zonei (respectiv diverenta de nivel pe axul nord-sud)
• respectarea constrangerilor generate de plantarea copacilor in sol vegetal natural : parcarea subterana este amplasata in asa fel incat la sol sa ii corespunda un spatiu mineral, minimalizand astfel complicatiile de ordin tehnic.

Concluzie 

Armonizarea functiunilor de zona centrala, de brand si de agrement in raport direct si variat, cu noul spatiu public, transforma viitorul centru al orasului Campina intr-un pol de atractie turistica si determina in mod decisiv evolutia din punct de vedere economica a orasului. Zona centrala a orasului devine astfel un spatiu public reprezentativ, complex prin caracterul sau specific si functional, creand o zona de mare interes prin valorificarea aspectelor caracteristice sitului si creand in acelasi timp o imagine originala dar si veridica a identitatii orasului Campina.