Raport de activitate OAR 2014-2018
Într-o perioadă (2014-2018) în care organizațiile profesionale ale arhitecților încep să colaboreze cu scopul de a crește relevanța profesiei și în care dezbaterile din sfera construcțiilor se concentrează asupra orașului și a fenomenelor urbane, Ordinul Arhitecților din România înregistrează un număr de 1863 membri noi. Se apropie astfel de creșterea înregistrată în mandatul 2010–2014, confirmând concluziile studiilor realizate în Europa, care arată că, în pofida problemelor pieței și a situațiilor defavorabile pentru profesie, numărul arhitecților este în creștere.
Această creștere a numărului de membri/filiale se datorează fie proximității de marile orașe, fie dezvoltării propriilor centre universitare prin creșterea numărului de absolvenți, și, cel puțin într-un caz, eficienței administrative și performanțelor la nivel de investiții și de atragere a fondurilor europene în oraș. Astfel, la fel ca la finalul mandatului anterior, această creștere nu este corelată cu piața comenzilor de arhitectură și, din perspectiva reprezentativității și a puterii de vot a fiecărei filiale, ne indică nevoia reluării unor demersuri de reorganizare și de reanalizare a oportunităților de regionalizare a organizației în teritoriu.
Analiza evoluției numărului de membri este relevantă în măsura în care ne întrebăm dacă forma de guvernare actuală mai poate acoperi necesitățile organizației în mandatele ce urmează, utilizând procedurile de luare a deciziilor și a procedurile de vot stabilite de reglementările curente.
În perspectivă, odată cu creșterea numărului de membri ai Ordinului, se prevede o creștere de până la 140 de membri în Consiliul național pentru alegerile din 2022, urmărind statisticile actuale. Acest lucru va îngreuna semnificativ păstrarea unui nivel de eficiență și operaționalitate care să răspundă dinamicii și nevoilor organizației și membrilor ei.
Comparativ, este de menționat că în context UE suntem organizația cu cel mai mare număr de membri în foruri de conducere, raportat la numărul de arhitecți. La acest aspect se adaugă faptul că membrii Consiliului sunt alţii decât cei cu responsabilități în filiale, ocuparea poziției de membru în CN de către aceștia fiind descurajată de forma actuală a regulamentelor, ceea ce s-a dovedit că îngreunează transmiterea directă a problemelor din filiale, soluționarea lor eficientă și aplicarea deciziei de soluționare la nivel de filială.
Totodată, nevoia fără precedent de comunicare și consultare necesită instrumente noi și un efort și mai serios pe moderarea și construirea comună a obiectivelor și soluțiilor propuse, procedurile și forurile stabilite la ora actuală prin regulament și lege nu le pot face față. Mai mult, rezultatele Conferinței naționale extraordinare din 28 octombrie 2017 ne arată că organizația are nevoie de o reformă profundă și de o modificare substanțială a modului de alocare a resurselor, precum și de o creștere a resurselor implicate direct în urmărirea unor obiective pe care membrii Ordinului și le propun.
Raportul de activitate 2014-2018, pe care îl puteți consulta integral mai jos, detaliază aceste subiecte și are scopul de a puncta parcursul organizației, de a identifica ceea ce trebuie consolidat și nevoile pentru care căutăm soluții. Înțelegerea mandatului care se încheie este importantă pentru a putea analiza reușitele și nereușitele și pentru a putea aprecia corect ceea ce trebuie făcut în continuare.
