Normativul P118-1/2025 intră în vigoare începând cu 8 mai 2025 – Ce se schimbă, ce rămâne și ce înseamnă pentru practica arhitecților? 

A fost publicat noul Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor – P118 – 1/2025, care înlocuiește versiunile anterioare (P118/1999, P118:2/2013 și P118:3/2015). Acesta intră în vigoare începând cu 8 mai 2025 și introduce o serie de modificări cu scopul de a alinia practica din România exigențelor europene actuale. 

Noul Normativ P118 este semnificativ mai amplu față de versiunea anterioară, atât în ceea ce privește volumul, cât și precizia informațiilor.  

Documentul va deveni obligatoriu din data de 8 mai 2025 pentru proiectarea și execuția construcțiilor noi, precum și pentru proiectele de reabilitare, indiferent de forma de proprietate, destinație, categoria sau clasa de importanță, ori sursa de finanțare.

Forma actualizată a normativului P118 nu se aplică lucrărilor pentru care au fost deja demarate formalitățile legale — cum ar fi obținerea finanțării, elaborarea studiilor de fezabilitate sau depunerea documentațiilor pentru autorizația de construire. 

Concret, ce schimbări vizează normativul P118-1/2025?

De la „grad de rezistență” la „nivel de stabilitate” 

Una dintre modificările aduse de P118-1/2025 este înlocuirea conceptului de „grad de rezistență la foc”, folosit până în prezent cu noțiunea, de „nivel de stabilitate la incendiu”. Noua abordare corelează explicit înălțimea clădirii, funcțiunea acesteia și performanțele elementelor constructive. 

Nivelul de stabilitate la incendiu reprezintă exprimarea globală a comportării la foc a unei construcții sau a unui compartiment de incendiu, în funcție de: 

• Rezistența la foc a elementelor constructive 
• Înălțimea construcției 
• Materialele utilizate (clasa de reacție la foc) 
• Prezența/absența sistemelor de protecție activă (ex. sprinklere) 
• Tipul acoperișului / șarpantei 
• Pericole speciale (explozie, încărcări termice mari) 

Determinarea nivelului de stabilitate la incendiu se face pe baza valorilor și criteriilor prezentate în noul normativ în Tabelul 2 și Tabelul 3, care trebuie analizate împreună, în funcție de specificul proiectului. 

Clasificarea clară a clădirilor înalte și foarte înalte 

Delimitarea clădirilor în funcție de înălțime nu este o noutate – pragul de 28 m apărea și în normativul anterior. Diferența este că acum, această clasificare este corelată direct cu cerințe tehnice concrete: dotări obligatorii, niveluri minime de performanță la foc și condiții de acces pentru intervenție. 

• Clădire înaltă = înălțime mai mare de 28 m, măsurată la partea superioară a planșeului ultimului nivel utilizabil; 
• Clădire foarte înaltă = înălțime mai mare de 45 m. 

Normativ unificat pentru toate cerințele de securitate la incendiu 

Un singur document acoperă acum toate componentele esențiale: proiectare de arhitectură, compartimente la foc, detecție, stingere, evacuare, acces pentru intervenții și desfumare. Structura unificată a documentului impune o mai bună coordonare între proiectarea de arhitectură și toate cerințele de protecție împotriva incendiilor. 

Elemente constructive speciale: fațade ventilate, pereți cortină, panouri fotovoltaice, acoperișuri verzi 

Normativul introduce cerințe explicite pentru o serie de soluții constructive frecvente în practica curentă, de exemplu fațade ventilate, pereți cortină, panouri fotovoltaice montate pe clădiri, acoperișuri verzi. Toate acestea sunt tratate distinct în mai multe articole. 

Pentru fațade ventilate și pereți cortină sunt impuse cerințe clare privind clasa de reacție la foc a termoizolației și a straturilor suport sau poziționarea de benzi incombustibile, completate de condiții suplimentare în cazul clădirilor înalte sau foarte înalte. 

Pentru panouri fotovoltaice montate pe acoperișuri, se solicită condiții minime de performanță pentru acoperișuri în funcție de nivelul de stabilitate. 

Pentru acoperișurile verzi, sunt stabilite condiții clare privind separarea între vegetație și elementele combustibile și alegerea substraturilor și a membranelor cu caracteristici adecvate de reacție la foc. 

Construcțiile existente  

Capitolul 9 tratează separat intervențiile asupra construcțiilor existente (realizate anterior datei intrării în vigoare a normativului). Spre deosebire de construcțiile noi, pentru care se aplică integral toate cerințele, în cazul clădirilor existente se acceptă măsuri echivalente sau adaptate, dacă implementarea standardelor curente nu este fezabilă. Aceste măsuri nu sunt excepții, ci adaptări tehnice justificate, care nu reduc nivelul de siguranță, ci îl aduc cât mai aproape de cerințele actuale, în limitele reale ale construcției existente. 

Pentru clădirile monument istoric sau cu valoare arhitecturală deosebită, intervențiile trebuie să țină cont de caracterul construcției și se bazează pe expertize care să propună soluții compatibile cu imobilul. 

Statisticile Inspectoratului de Stat pentru Situații de Urgență sunt destul de îngrijorătoare și denotă faptul că numărul incendiilor în locuințe crește de la an la an, ajungând la cca. 7.000, iar incendiile din clădirile rezidențiale multietajate au crescut și ele cu 8% într-un singur an.  

Puteți consulta normativul P118-1/2025, în integralitate, aici.