„Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic” pe faleza Cazinoului din Constanța

Expoziția Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic de pe faleza Cazinoului din Constanța (1 iulie – 4 august 2024) face parte dintr-un demers mai amplu de explorare a unui fenomen arhitectural inedit din peisajul citadin bucureștean, însumând două volume (Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic I și II), două expoziții în spațiul public (una la București, iar alta la Constanța), o conferință la Palatul Suțu din București și două tururi ghidate, într-o zonă emblematică din capitală, coordonate de arh. Dragoș Popescu și Ana Rubeli, storyteller cultural.

Principalul scop al acestei expoziții este de a atrage atenția asupra valorii inestimabile a arhitecturii pitoresc mediteraneene, care reprezintă identitatea a sute de imobile, presărate prin tot centrul capitalei, stilistică recognoscibilă însă și în peisajul arhitectural al Constanței. Prezentarea lor în spațiul public, altul decât cel al Bucureștiului însuși, apare ca un demers firesc de cunoaștere a patrimoniului regional construit, a acelui „genius loci” care-l individualizează și pe care continuăm să-l iubim, cu toate contradicțiile sale.

S-a observat recent o receptivitate tot mai mare a societății civile la acțiunile de recuperare a patrimoniului arhitectural, însă ținând cont și de problemele reale cu care se confruntă zonele centrale ale Bucureștiului, ne-am propus prin acest proiect popularizarea acestei moșteniri arhitecturale, care, cu cât este mai familiară, mai recognoscibilă în mentalul colectiv, cu atât va putea fi mai ușor îngrijit și protejat. Iar expoziția pe care o propunem publicului din Constanța, care este, de fapt, în această perioadă, un public foarte divers, național, își dorește să trezească atenția locuitorilor asupra patrimoniului construit local de „acasă”. Sperăm că aceste expuneri vor invita publicul să identifice și astfel să îmbogățească această cartografiere a demersului igloo.

Totodată, proiectul își propune să arunce lumină și asupra stării precare a acestor imobile, adesea agresate de intervenții inabile sau stridente, în vederea încurajării unei dezbateri publice și administrative, care, în timp, va putea produce soluții reale și plauzibile pentru salvgardarea specificității acestei arhitecturi.

Deși critica de arhitectură a vremii a desconsiderat vehement această modă în arhitectură, prin vocile unui G. M. Cantacuzino sau Constantin Moșinschi, e de menționat că mai toți arhitecții români activi în interbelic, chiar și Horia Creangă, cel mai renumit modernist al nostru, au cel puțin o realizare „contaminată” de aceste elemente pitorești, cu „obârșii” mediteraneene. Succesul modei mediteraneene printre beneficiarii din România, în particular din București, se explică prin conectarea la trendul general european, ba chiar și cel de peste ocean. – arh. Dragoș Popescu, autor al textelor din cele două volume Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic I și II.

Stilul pitoresc mediteraneean în arhitectură este, aparent, prea puțin cunoscut și cercetat în istoria arhitecturii românești, fiind un stil de inspirație maură, florentină, venețiană, balcanică, grupat sub umbrela eclectismului pitoresc.

În zona centrală a Capitalei și în parcelările interbelice din afara inelului central se întâlnesc frecvent clădiri cu iz mediteraneean medieval care evocă o lume de poveste, amintind de El Cid Campeador, de Romeo și Julieta, de dogi și de familia Borgia, de cruciade și de Bizanț. O arhitectură plină de vervă care asamblează în combinații fără număr, niciodată repetabile, un întreg repertoriu de forme pitorești: turnuri și bovindouri, creneluri și console de lemn, arcade și ferestre cu colonete delicate, balcoane cu mașiculiuri de cetate, arce maure în acoladă sau potcoavă, pergole și streșini cu olane, grilaje din fier forjat și traforuri din piatră, ziduri masive îmbrăcate în tencuială rugoasă. – prof. univ. dr. arh. Mihaela Criticos, în „Cuvânt-înainte” vol. I Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic.

***

Proiect cofinanțat de Administrației Fondului Cultural Național (AFCN).

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri: Primăria Muncipiului Constanța, Muzeul Municipiului București.

Parteneri media: Aici a stat, Cronicari digitali, De-a arhitectura, feeder.ro, Institutul Național al Patrimoniului, Ordinul Arhitecților din România, Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, RFI România, The Institute, Uniunea Arhitecților din România, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

Despre igloo: 

igloo se definește ca o platformă media multidisciplinară, care de 22 de ani valorifică arhitectura, într-o formulă ce îmbină armonios mediile print, digital și social media. Substanța editorială, opinia profesionistă și grafica actuală fac din igloo o publicație de colecție și un trendsetter în domeniul arhitecturii, urbanismului, designului și culturii vizuale, atrăgând atenția tuturor sectoarelor din industria creativă. 

Mai multe informații găsiți pe: igloo.ro, Facebook, Instagram, YouTube.