Carta pentru București, rezultat al ediției Street Delivery 2024, a ajuns în atenția Primarului General al Capitalei
Ediția din acest an a Street Delivery a avut, pe lângă rezultatele imediate, și unul formal: Carta pentru București, un document care pune laolaltă principii, propuneri și solicitări venite deopotrivă dinspre profesioniștii echipei extinse de inițiatori, curatori și colaboratori Street Delivery și dinspre publicul bucureștean al ediției 2024.
Redăm mai jos, integral, acest manifest pentru un oraș mai bun, care astăzi a ajuns, în forma sa tipărită, pe biroul Primarului General al Capitalei, alături de Manifestul profesioniștilor mediului construit lansat în noiembrie, în preajma alegerilor parlamentare și prezidențiale, de către OAR.
În plină perioadă a cadourilor, informațiile acestea utile sunt felul nostru de a contribui la capacitatea aleșilor și a celor care administrează orașele și mediul în care trăim, de a lua cele mai bune decizii pentru binele comun al cetățenilor.
Versiunea pdf a Cartei pentru București, mai jos.
Street Delivery 2024. Strada anti-depărtare și un manifest pentru un oraș mai bun
Street Delivery a adunat și expus în cei 19 ani de existență o solidă masă critică de arhitecți, urbaniști, meșteșugari, artiști, membri ai societății civile, poeți, cineaști, comunicatori, muzicieni, dansatori, toți uniți în crezul că orașul este pentru oameni și că patrimoniul și spațiul public de calitate trebuie protejate și promovate.
În fiecare an, Street Delivery începe cu o auto-analiză a relevanței sale și răspunde momentului cu o temă atent aleasă. Ultimii doi ani, cei ai întoarcerii în spațiul fizic urban al străzii, au adus o turnură evenimentului – de la pietonizarea celebrată inițial ca atare prin artă, proiecte, muzică și dans, trecută apoi într-un moment prin introducerea unor zone de târg al micilor meșteșugari și antreprenori, la revendicarea spațiului public pietonal ca spațiu al democrației urbane, al educației civice și al culturii contemporane, nu doar ca simplu festival.
Tema abordată anul acesta – anti-depărtarea – a atins nu doar subiectul distanțelor spațiale, temporale și afective dintre locuitori și oraș, a țintit în același timp o schimbare de public, adresând generația tinerilor adulți și a adolescenților – Generația Z. Street Delivery nu a mizat însă pe o reinventare, ci pe deschiderea spre noi subiecte și oferirea unui spațiu sigur și a unor urechi și ochi care să asculte și să privească noua generație ce își va lua curând orașul în mâini. Am dat strada ca scenă pentru proiecte țesute din vulnerabilitatea, asumarea, informarea și curajul proaspătului nostru public.
Dincolo de cele trei zile, apelând la platformele lor preferate de comunicare, am întrebat Generația Z cum își trăiește Bucureștiul și cum și-l dorește dezvoltat în următorul mandat al administrației publice. 2028 devine astfel ținta palpabilă pentru un oraș care să îi reprezinte, să le răspundă la nevoi, cu care să se identifice și în dezvoltarea căruia să se implice cu curajul, bucuria, deschiderea caracteristică vârstei. Ceea ce am adunat, ca o colecție de gânduri, întrebări, of-uri, propuneri, este mai jos prezentat sub forma unui manifest în 10 puncte – o cartă angajament, dovadă a încrederii în colaborarea onestă și responsabilă alături de Primăria Municipiului București, în scopul unui București curând sănătos, frumos, sustenabil, incluziv.
Semnatari: Fundația Cărturești Ordinul Arhitecților din România
CARTA PENTRU BUCUREȘTI 2028
- TRANSPORTUL PUBLIC ȘI MOBILITATEA RESPONSABILĂ
Dorim ca orașul să nu mai fie un imens loc de parcare. Sunt necesare piste de biciclete pe șosea, delimitate de trafic, precum și benzi dedicate pentru transportul public. Până în 2028, transportul în comun trebuie prioritizat atât ca politică publică, cât și ca infrastructură construită, incluzând deplasări eficiente și pe timp de noapte. Bucureștiul 2028 trebuie să fie un oraș ușor de parcurs la pas, pe bicicletă și cu transportul public.
- LOCUIREA ACCESIBILĂ ȘI CONFORTABILĂ
Dorim dezvoltări imobiliare coerente, de calitate, dotate cu infrastructură publică variată, accesibilă. Dorim un oraș în care putem ajunge rapid și în siguranță, fără automobile personale, la școli, grădinițe, parcuri, piețe, restaurante și cafenele, biblioteci, săli de teatru și concerte, clinici, centre comunitare, teren de joacă și sport, birouri, spații publice și stații de transport public în proximitatea locuirii. Dorim politici publice de protecție a chiriei și accesibilizare a accesului la locuințe de calitate. Dorim locuințe sociale de calitate, integrate, nu segregate. Dorim ca administrația să revendice și să valorifice toți cei 2000 de mp de spațiu cu utilitate publică la fiecare 20.000 mp construiți. Dorim abolirea numărului minim de parcări și obligativitatea prevederii stațiilor de transport public în proximitatea noilor dezvoltări. Bucureștiul anului 2028 are nevoie de locuire de calitate, în care spațiul comun și cel dintre blocuri să fie la fel de important ca dotări și întreținere precum cel al propriilor apartamente.
- STRADA CA SPAȚIU PUBLIC
Dorim să ne luăm străzile înapoi ca spații publice – să ne plimbăm, să putem să ne așezăm, să vorbim, să privim clădiri frumoase și vitrine aranjate, să stăm la umbră. Vrem străzi liniștite și sigure, străzi vii, luminate și pentru pietoni, cu țâșnitori, copaci, bănci, cu suprafețe întreținute, borduri joase și atenție la detalii. Vrem calmarea traficului în zonele rezidențiale (maxim 30 km/h) și maxim 50 km/h pe bulevarde. Vrem siguranță rutieră și aderarea la viziunea ZERO (sistem stradal și de coordonare a traficului centrat pe siguranță, ce încurajează condusul preventiv). Vrem trotuare accesibile tuturor, fără obstacole, fără ocupări tranzitorii cu parcări ilegale, terase, chioșcuri, reclame intruzive, stâlpi de panouri publicitare sau corturi electorale. Vrem protejarea lățimii minime de 1,5m a deplasării pe trotuar. Vrem ca parcarea la bordură să poată deveni și buzunar de odihnă, de vegetație în lungul străzilor mici, din centrul orașului. Vrem legiferarea parklet-ului (posibilitatea închirierii unui loc de parcare pentru altă funcțiune, cu condiția să fie publică). Bucureștiul anului 2028 trebuie să aibă rețele de străzi pietonale reglementate și supravegheate de autorități, care să nu devină tot parcări, garaje, buticuri sau ghetto-uri turistice.
- SPAȚIUL VERDE ȘI DREPTUL LA UMBRĂ. 3-30-300 (3 copaci maturi și sănătoși vizibili de la geam, 30% din spațiul cartierului acoperit de copaci, 300 de metri distanța apartamentului față de primul parc)
Ne dorim un oraș care ne și se protejează de schimbările climatice și care luptă activ să combată încălzirea globală. Dorim protejarea spațiilor verzi și instruirea personalului care le îngrijește astfel încât practica toaletărilor abuzive să dispară. Dorim plantarea de specii locale, ce necesită minimă mentenanță, spații însămânțate cu plante și flori pentru polenizatori. Dorim politici publice de reducere a spațiilor impermeabile, de încurajare a sistemelor ecologice și economice de încălzire, răcire, alimentare cu electricitate, filtrare și degresare a apelor uzate, captare și utilizare a apelor pluviale. Bucureștiul anului 2028 trebuie să se bucure de râurile și lacurile sale, să aibă coridoare verzi-albastre bine conectate, continue și extinse, deservind întregul oraș.
- ORAȘUL INCLUZIV. ORAȘUL PENTRU COPII/ FEMEI/ TINERI/ PENSIONARI/ ADULȚI CU MAȘINI. ORAȘUL PENTRU FIECARE
Vrem un oraș accesibil pentru persoanele cu dizabilități, un oraș în care copiii pot merge singuri la școală, în siguranță, și în care se pot juca pe trotuar, în curți, pe stradă. Vrem un oraș în care femeile se pot plimba fără frică oriunde, oricând. Vrem un oraș care oferă spațiu public de plimbare, contemplare, activare și socializare vârstnicilor. Un oraș ce își sprijină tinerii cu oferte culturale, educative, sportive, comunitare. Un oraș cu locuri amenajate pentru animalele de companie. Un oraș care își îngrijește și sprijină locuitorii vulnerabili. Un oraș prietenos cu orice minoritate. Bucureștiul anului 2028 trebuie să fie un oraș deschis, prietenos și ospitalier.
6. SĂNĂTATEA ORAȘULUI ȘI A LOCUITORILOR SĂI
Ne dorim un oraș care să își sprijine locuitorii să-și atingă și împlinească potențialul, în care sănătatea fizică și mintală să fie o prioritate. Ne dorim un oraș în care să ne facă plăcere să trăim. Un oraș în care să nu ne izolăm în casă, alături de purificatorul de aer. Un oraș în care să ne putem descurca autonom, pentru că designul și funcționarea lui, de la scara detaliului la scara teritoriului, sunt gândite pentru oameni și biodiversitate. Un oraș în care poți să alergi pe trasee pietonale, să înoți în lacuri și râuri, să te joci nu doar prin parc, ci și pe străzi pietonale, să găsești locuri de relaxare și meditație, un oraș în care să te poți conecta la tine. Bucureștiul anului 2028 trebuie să fie un oraș în care poți să respiri, în care dreptul la aer curat, umbră și liniște ne este garantat.
7. REABILITAREA/ CONSOLIDAREA/ RESTAURAREA FONDULUI CONSTRUIT ȘI A INFRASTRUCTURII
Ne dorim un oraș care să ofere siguranță locuitorilor săi, să fie pregătit pentru cutremure, valuri de căldură, inundații, pandemii, un oraș capabil să se adapteze și să răspundă crizelor, sau măcar să le atenueze. Ne dorim ca patrimoniul, fie el istoric, arhitectural, cultural sau natural, să fie îngrijit și integrat în viața orașului. Ne dorim clădiri consolidate, reabilitate profesionist, ale căror structuri, circuite electrice, alimentări energetice căi de evacuare și fațade să nu mai prezinte pericole. Bucureștiul anului 2028 trebuie să fie un oraș în a cărui infrastructură poți avea încredere.
8. CO-PARTICIPAREA CETĂȚENILOR LA DEZVOLTAREA ORAȘULUI
Ne dorim un oraș democratic, în care să ne putem exprima liber. Dorim să ne implicăm, să învățăm, să ajutăm, să avem un dialog constant și constructiv cu autoritățile publice. Dorim să dezvoltăm împreună orașul, să activăm spații și locuri subutilizate, să transformăm Bucureștiul într-un oraș productiv, creativ, activ cultural, debordând de efervescență. Dorim să ne discutăm orașul. Bucureștiul anului 2028 trebuie să fie orașul locuitorilor săi.
9. IMAGINEA ORAȘULUI
Aspirăm să fim o mare capitală europeană. Un oraș de care să fim mândri. Dorim o identitate vizuală care să reprezinte diversitatea și eclectismul bucureștean, care să se bazeze pe un set de reguli care să permită declinări pentru informare, comunicare, promovare, cu preluări modulare ușor de folosit de toate departamentele administrative ale orașului. Dorim un cod de imagine a orașului care să unifice sectoarele și să impună o comunicare coerentă, care să pună în valoare spațiul construit, să nu-l obtureze sau să îl aglomereze haotic. Bucureștiul anului 2028 trebuie să fie un oraș care ne reprezintă.
10. EDUCAȚIA, CULTURA, CIVISMUL – INFRASTRUCTURA SPAȚIULUI PUBLIC
De la unitatea cartierului la scara întregului oraș, cuprinzând periferia, dorim spații destinate dezvoltării unor comunități. Dorim mai multe biblioteci și spații educative. Dorim mai multe baze sportive și acces subvenționat pentru persoanele cu venituri reduse. Dorim spații de lucru care să încurajeze participarea artiștilor plastici, a muzicienilor, a minților creative la început de drum, a educatorilor non-formali și a societății civile. Dorim săli de concerte adaptate la tehnologiile actuale. Dorim spații de evenimente sigure. Dorim sprijinirea culturii independente și a industriilor creative pentru a regenera atât orașul, cât și pentru a activa și adresa categorii variate de public. Bucureștiul anului 2028 trebuie să ne învețe cum să trăim bine împreună.
