Atlasul patrimoniului urban al UNESCO – o nouă resursă digitală în sprijinul conservării și promovării orașelor istorice
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a lansat recent Atlasul patrimoniului urban al UNESCO – o nouă platformă digitală ce valorifică puterea tehnologiei în conservarea și gestionarea orașelor istorice ale lumii și în domeniul promovării diversității acestora.
Atlasul patrimoniului urban UNESCO este o arhivă care documentează și explică, vizual, narativ și cu ajutorul hărților analitice, diversitatea și unicitatea orașelor și așezărilor istorice din lume. Acesta servește ca un depozit de practici de construire a orașelor și de noi evoluții de-a lungul timpului, precum și în diverse regiuni ale lumii. Arhitectura vernaculară și tehnicile tradiționale de construcție sunt și ele reprezentate.
Deși de-a lungul anilor au fost realizate numeroase colecții și publicații privind orașele din patrimoniul mondial, diferitele atribute și dimensiuni ale bunurilor din patrimoniul mondial în context urban, precum și patrimoniul urban în general, rămân insuficient înțelese și amenințate de o lume în curs de urbanizare rapidă. Patrimoniul urban este adesea imaginat ca o colecție de monumente și gestionat într-un mod izolat, deconectat de dinamica urbană holistică. Această resursă își propune să umple acest gol”
explică inițiatorii Atlasului patrimoniului urban UNESCO.
Ce găsim în Atlasul patrimoniului urban UNESCO?
Orașele și așezările istorice au un caracter unic, rezultat al istoriei, geografiei, culturii locale și al influențelor care le-au modelat. Atlasul este un instrument de identificare, documentare, cartografiere și protejare a acestor atribute. Acesta reunește și organizează informații culturale despre patrimoniul material construit la diferite scări, fie că este vorba de o clădire istorică, ca elemente urbane sau la scara așezării mai largi. De asemenea, acesta prezintă elemente imateriale și caracteristici naturale esențiale pentru fiecare oraș sau așezare. Informațiile holistice furnizate pe platformă ajută la o mai bună gestionare a zonelor urbane istorice, asigurându-se că noile proiecte și intervenții sunt compatibile cu acel caracter distinctiv al orașului sau așezării istorice.
Atlasul cuprinde în prezent 10 orașe incluse în patrimoniul mondial din toate regiunile care au făcut parte din proiectul pilot:
- Anticul oraș Ksour din Ouadane, Chinguetti, Tichitt și Oualata, Mauritania.
- Asmara: un oraș african modernist, Eritreea
- Centrul istoric al orașului Cordoba, Spania
- Orașul istoric din Ahmedabad, India
- Medina din Tunis, Tunisia
- Zona monumentelor din Queretaro, Mexic
- Orașele nou și vechi din Edinburgh, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord
- Samarkand – răscruce de culturi, Uzbekistan
- Orașele vechi din Djenne, Mali
- Stonetown din Zanzibar, Tanzania
Patrimoniul acestor orașe istorice pilot este prezentat prin imagini și narațiuni analitice, pe lângă hărțile detaliate și analitice georeferențiate cu ajutorul unei baze de date GIS, evidențiind structurile, locurile și caracterele distinctive care fac ca fiecare dintre aceste orașe să fie unic. Informațiile au fost colectate prin consolidarea capacităților și printr-un proces de cartografiere care a fost implementat în strânsă colaborare între părțile interesate locale și UNESCO. În timp ce proiectele pilot sunt proprietăți ale Patrimoniului Mondial, Atlasul este destinat să servească drept compendiu pentru toate orașele și așezările istorice aflate dincolo de Lista Patrimoniului Mondial, inclusiv pentru cele aflate pe listele indicative naționale pentru Patrimoniul Mondial.
Atlasul servește ca un ajutor practic pentru punerea în aplicare a Recomandării UNESCO privind peisajul urban istoric (Recomandarea HUL), un instrument juridic de referință care ghidează integrarea conservării patrimoniului în planurile și procesele de dezvoltare urbană. Abordarea HUL este un mod de a înțelege patrimoniul urban ca fiind interrelațiile dintre patrimoniul construit și cel natural, precum și comunitățile locale, cunoștințele și practicile acestora.
Metodologia Atlasului se bazează pe un manual de resurse privind gestionarea patrimoniului urban, care va fi publicat în curând de către Centrul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, cu sprijinul valoros al organismelor consultative ale Comitetului Patrimoniului Mondial.
Posibilități de implicare în dezvoltarea platformei
Va fi pus curând la dispoziție un formular digital pentru ca părțile interesate să contribuie la Atlas cu studii suplimentare privind patrimoniul urban prin intermediul imaginilor, textelor și datelor georeferențiate din orașele și așezările istorice. Dacă sunteți o autoritate locală care ar dori să contribuie la Atlasul patrimoniului urban UNESCO privind orașul sau așezarea dumneavoastră, vă încurajăm să contactați: heritage4cities@unesco.org
Explorați în detaliu Atlasul patrimoniului urban UNESCO
Un ajutor tehnic
Atlasul patrimoniului urban este un ajutor tehnic pentru punerea în aplicare a Recomandării UNESCO din 2011 privind peisajul urban istoric (Recomandarea HUL), un instrument care oferă un cadru și o abordare pentru integrarea conservării patrimoniului în planurile și procesele de dezvoltare urbană. Întrucât face vizibile diferitele straturi de patrimoniu, acesta sprijină o mai bună gestionare a zonei urbane istorice, asigurând că noile proiecte și intervenții sunt compatibile cu valorile sale de patrimoniu. Abordarea HUL este o modalitate de a înțelege patrimoniul urban ca parte a unui peisaj sau sistem compus din diferite elemente și straturi. Acesta nu este o categorie de peisaj cultural și nici un tip de sit. Atlasul patrimoniului urban va fi sprijinit de Managing Urban Heritage (în curs de elaborare), un manual de resurse și un ghid pentru punerea în aplicare a recomandării HUL.
O platformă de cartografiere culturală
Atlasul patrimoniului urban este, de asemenea, o platformă de cartografiere culturală care sprijină identificarea și documentarea atributelor specifice ale orașelor și așezărilor istorice care au o valoare de patrimoniu unică și care ar trebui conservate. Pentru autoritățile locale (și naționale), această platformă ajută la recunoașterea a ceea ce ar trebui protejat într-un oraș sau într-o așezare istorică și, astfel, contribuie la o mai bună gestionare a zonelor urbane istorice.
Aceasta sprijină cartografierea valorilor patrimoniului urban (Urban Heritage values – UHV) și a atributelor care exprimă valoarea universală excepțională (Outstanding Universal Value – OUV) a bunului din patrimoniul mondial la diferite scări.
Cartografierea culturală este o metodologie care face vizibile relațiile spațiale și formele construite, resursele și practicile culturale și caracteristicile naționale care fac ca orașele și așezările istorice să fie distinctive și semnificative. Aceasta sprijină orașele și așezările care fac parte din sau au proprietăți înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, precum și toate celelalte care nu sunt încă înscrise pe Lista patrimoniului mondial, inclusiv cele de pe listele indicative naționale (situri care pot fi luate în considerare în cele din urmă pentru a fi propuse pentru înscrierea pe Lista patrimoniului mondial).
O resursă de învățare
În cele din urmă, Atlasul patrimoniului urban promovează înțelegerea și conștientizarea patrimoniului urban, precum și educarea și consolidarea capacităților. Acesta invită și permite participarea tuturor părților interesate pentru a permite luarea de decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește conservarea, precum și noi intervenții și proiecte pentru o mai bună gestionare a patrimoniului urban.
Care este abordarea Recomandării privind peisajul urban istoric?
În prezent, peste 70% din siturile culturale din patrimoniul mondial sunt situate în zone urbane, ceea ce le face vulnerabile la presiunea urbanizării. Pentru a sprijini statele părți în conservarea și gestionarea patrimoniului lor urban, statele membre UNESCO au adoptat Recomandarea privind peisajul urban istoric (Recomandarea HUL) din 2011, iar Comitetul Patrimoniului Mondial a instituit un program tematic, Programul orașelor din patrimoniul mondial.
Adoptată de Conferința generală a UNESCO la 10 noiembrie 2011, Recomandarea HUL promovează o abordare peisagistică pentru identificarea și gestionarea patrimoniului urban. Este un instrument vital pentru gestionarea patrimoniului în cadrul mai larg al acestuia.
“Recomandarea HUL pledează pentru o abordare care:
- integrează conservarea patrimoniului în planurile și procesele de dezvoltare urbană.
- Consideră că patrimoniul construit, mediul natural, precum și comunitățile locale și practicile lor intangibile sunt legate în mod integral.
- Privește patrimoniul urban ca pe o resursă pentru dezvoltare durabilă și reziliență.”
Recomandarea din 2011 privind peisajul urban istoric
Știați că?
Peisajul urban istoric reprezintă un mod de a înțelege patrimoniul urban ca parte a unui peisaj sau a unui sistem compus din diferite elemente și straturi. Acesta nu este o categorie de peisaj cultural și nici un tip de sit.
Prin ce se deosebește conservarea patrimoniului urban de cea a monumentelor?
Modul în care este identificat, conservat și gestionat patrimoniul cultural a evoluat de-a lungul timpului. De la concentrarea asupra monumentelor și clădirilor excepționale, conservarea patrimoniului s-a extins la alte tipuri și categorii, cum ar fi peisajele culturale, patrimoniul cultural imaterial și așezările vernaculare. Această evoluție este însoțită de o înțelegere din ce în ce mai mare a potențialului patrimoniului cultural de a contribui la dezvoltarea durabilă și la rezistența la schimbările climatice. Abordarea conservării patrimoniului urban nu se referă atât de mult la conservarea și restaurarea materială sau structurală, cât la planificare, politici, legi și reglementări.
Patrimoniul urban și dezvoltarea durabilă
Conservarea patrimoniului urban ca element central al dezvoltării durabile a unui oraș poate îmbunătăți calitatea locuirii de aici, poate favoriza dezvoltarea economică și coeziunea socială și poate contribui la realizarea unui echilibru între creșterea urbană și calitatea vieții. Acest lucru a fost reflectat în Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă și în Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD).
Obiectivul 11: Asigurarea unor orașe și așezări umane favorabile incluziunii, sigure, rezistente și durabile.
Ținta 11.4: Intensificarea eforturilor de protejare și de salvgardare a patrimoniului cultural și natural mondial.
Dezvoltarea urbană în proprietățile cu statut de Patrimoniu Mondial
Urbanizarea rapidă și necontrolată afectează conservarea diferitelor tipuri de proprietăți ale patrimoniului mondial. Factorii legați de clădiri și de dezvoltare (dezvoltare comercială, locuințe, zonă industrială și facilități pentru vizitatori, cazare majoră pentru vizitatori și infrastructura asociată) sunt prezenți în aproape jumătate din proprietățile care au intrat în monitorizare reactivă; aceștia sunt prezenți în 37,5% din rapoartele SoC prezentate Comitetului Patrimoniului Mondial.
© UNESCO, 2023.
Echipa proiectului: Jyoti Hosagrahar, Mirna Ashraf Ali, Alba Zamarbide, Carlota Marijuan Rodriguez, Giacomo Martinis, Marta Zerbini.
