COVID – 19: o panoramă europeană – cercetare ACE

29 aprilie 2020

Architect’s Council of Europe (ACE) a realizat recent, în perioada 27 martie – 10 aprilie 2020, o cercetare pentru a vedea cum gestionează membrii criza COVID-19 și care este impactul asupra profesiei. La studiu au răspuns organizații din 26 de țări, printre care și Ordinul Arhitecților din România.

Evidențiem, pe scurt, câteva rezultate, cu precizarea că dintre toate țările, Suedia a ales cea mai puțin restrictivă abordare cu privire la măsurile de prevenție împotriva răspândirii virusului.

Regimul de telemuncă 

În ceea ce privește felul în care s-au adaptat organizațiile la regimul de telemuncă / munca de la distanță, în unele țări această posibilitate există de mai mult timp (în Danemarca, de exemplu), dar majoritatea au răspuns că au adoptat această măsură în contextul pandemiei, unele dintre acestea păstrând și o activitate de birou minimală prin prezența câte unei persoane.

Pentru buna desfășurare a muncii de la distanță, majoritatea organizațiilor au luat măsuri precum organizarea ședințelor și altor întruniri online, găsirea unor metode legale pentru reuniuni online ale unor entități cum ar fi juriile.

Printre provocările muncii la distanță se numără:

• adaptarea la folosirea mijloacelor tehnologice (noi, cum ar fi aplicațiile pentru reuniuni online)
• organizarea unor întruniri online cu mulți participanți
• multiplicarea telefoanelor și emailurilor pentru asigurarea coordonării în lipsa interacțiunii fizice
• găsirea unor orare convenabile în cazul celor care au copii
• digitalizarea incompletă în ceea ce privește demersurile care pot fi făcute pe lângă autoritățile publice
• anularea unor deplasări, conferințe sau alte reuniuni.

De asemenea, în unele cazuri, în acest context, unele departamente au activitate mai intensă (de exemplu cel juridic), altele mai scăzută (de exemplu cel pentru concursuri).

Comunicarea cu membrii pe timp de criză

Nu toate organizațiile au făcut demersuri sau au creat instrumente pentru comunicarea cu membrii, iar multe au informat moderat despre criza actuală de sănătate și impactul asupra profesiei.

Ordinul Arhitecților din România se remarcă printre organizațiile foarte active, comparativ cu alte țări, prin acțiuni consecvente de comunicare de tipul recomandărilor sau informărilor cu privire la măsurile guvernamentale de sprijin financiar sau de altă natură, la închiderea șantierelor, situația stagiarilor ș.a., prin organizarea de webinarii, declarații de presă, lobby la nivel guvernamental, demersuri pe lângă administrația centrală despre care s-au publicat informări în social media și pe website.

În ceea ce privește instrumentele create pentru a comunica mai bine cu membrii, majoritatea organizațiilor au folosit emailuri, newslettere, FAQ, chestionare, modele ale unor diverse declarații, crearea unei secțiuni speciale pe site, link-uri către site-uri ale administrației centrale, ș.a.

Și din acest punct de vedere, OAR se distinge prin varietatea canalelor, acțiunilor și instrumentelor de comunicare.

Situația șantierelor 

În ceea ce privește situația șantierelor, organizațiile respondente raportează că acestea sunt: toate deschise (Malta, Danemarca, Germania), unele deschise sau parțial deschise (Suedia, Norvegia, Finlanda, Polonia, Cehia), majoritatea sau toate închise (Spania, Belgia, Irlanda, Franța, Portugalia, Luxemburg, Italia), cu lucrări oprite, dar deschise (UK).

În cazul în care s-a menținut activitatea: în unele cazuri nu au fost luate măsuri speciale de către autorități, iar în rest, cele mai frecvente limitări privesc numărul celor care pot fi prezenți pe șantier, distanțarea socială, interzicerea deplasării în grup, măsuri sanitare.

Șantierele s-au oprit fie din decizie guvernamentală, fie din proprie decizie, din cauza imposibilității respectării unor astfel de măsuri sanitare sau din cauza sistării activității furnizorilor. De menționat că dincolo de acest context dificil, Croația s-a confruntat în luna martie și cu un cutremur care a afectat puternic clădiri și alte structuri din Zagreb.

Probleme cu plățile 

La întrebarea dacă firmele de construcții sau arhitecții au probleme cu plățile, cu puține excepții (țări ca Suedia, Danemarca, Finalanda, Lituania), multe țări au răspuns că sunt evidente dificultățile economice – întârzieri ale plăților, lipsa lichidităților, aplicarea clauzei de forță majoră în contracte, livrarea materialelor, iar altele apreciază că este prea devreme să se exprime.

Măsuri protecție 

Mulți respondenți consideră că se întrevede o criză economică.

În privința măsurilor financiare pentru a veni în sprijinul IMM-urilor, în toate țările s-au luat diverse măsuri guvernamentale sau la nivel regional, care vin în sprijinul întreprinderilor, al angajaților sau al freelancerilor. Unele țări, cum ar fi Croația, raportează că procedurile de acces la astfel de scheme de ajutor sunt complicate.

Cele mai frecvente măsuri vizează:

• amânarea plății taxelor, a TVA-ului sau a unor contribuții sociale
• plata unei părți din salariu de către stat (în multe cazuri este vorba de 70% din salariul net sau brut, mediu, minim sau plafonat la o anumită sumă)
• împrumuturi garantate de stat
• alte scheme de sprijin financiar în funcție de dimensiunea întreprinderii sau a situației financiare.

Unele țări, cum ar fi Croația, raportează că procedurile de acces la astfel de scheme de ajutor sunt complicate.

Rezultatele anchetei pot fi consultate pe larg în acest document.