Raport sintetic al delegației OAR la Forumul Internațional și Adunarea Generală UIA Kuala Lumpur 2024

O sinteză a rapoartelor delegației OAR prezentă în cadrul Forumului Internațional al Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA) 2024 și al Adunării Generale UIA

Forumul au avut loc în Kuala Lumpur între 15 -17 noiembrie 2024 și a reunit peste 1.500 de participanți sub tema „Diversecity”, fiind organizat în colaborare cu Pertubuhan Akitek Malaysia (PAM). Arhitecți și urbaniști din întreaga lume au explorat împreună concepte precum diversitatea în contexte urbane, tendințele și provocările educației în arhitectură.

Evenimentul a adus în prim-plan modul în care incluziunea și diversitatea culturală pot modela orașe reziliente și incluzive. Printre momentele de referință s-au numărat discuții despre sensibilitatea culturală în arhitectură, guvernanța diversității urbane și proiectarea cu accent pe oameni și natură. Un rezultat semnificativ a fost semnarea Declarației de la Kuala Lumpur, care reafirmă rolul orașelor ca centre dinamice de interacțiune culturală și dezvoltare durabilă.

În deschiderea Forumului, Președinta UIA, arh. Regina Gonthier a făcut apel în discursul său la actiuni colective și abordări proactive pentru crearea unor orașe care să celebreze bogăția culturală, să prioritizeze sustenabilitatea și să pună oamenii în centrul designului urban.

Tema Forumului Internațional a fost DIVERSECITY – o combinație a două cuvinte: diverse (divers) și city (oraș). Luând Kuala Lumpur drept punct de plecare, ca un oraș asiatic multicultural privit prin prisma identității culturale..

Un rezultat semnificativ a fost semnarea Declarației de la Kuala Lumpur, care reafirmă rolul orașelor ca centre dinamice de interacțiune culturală și dezvoltare durabilă.

Ordinul Arhitecților din România a fost reprezentat în cadrul evenimentului de către membrii delegati:

• Arh. Cristian Tiberiu Blidariu – Membru în Comisia de Educație UIA
• Arh. Șerban Țigănaș – Corespondent în Consiliul de Validare UNESCO UIA
• Arh. Mihaela Hărmănescu – Membră în Comisia pentru Dezvoltare Sustenabilă – Reflection Task Force UIA
• Arh. Amalia Enache – Consilier Dezvoltare Profesională Continuă, Coordonator FAST
• Arh. Mina Sava – Co-Directoare Program de Lucru Arhitectura și Copiii UIA

Dezbateri, speakeri cu notorietate mondială, sesiuni științifice

În cadrul Forumului au fost desfășurate activități de networking, dezbateri și prezentări diverse, cu scopul de a aprofunda tendințele și provocările educației în arhitectură. Prezentăm mai jos subiecte de interes pentru profesie, precum și activitatea delegațiilor OAR. Discuțiile s-au concentrat pe teme importante precum sensibilitatea culturală în arhitectură, guvernanța diversității urbane și proiectarea cu accent pe oameni și natură.

Rezultatele chestionarului EDUCOM, prezentate în cadrul Forumului

Dr. Selma Harrington, co-director al comisiei de educație UIA, a prezentat în cadrul Forumului concluziile EDUCOM Pilot Survey, rezultate care evidențiază nevoia unor reforme semnificative pentru o educație arhitecturală mai incluzivă, sustenabilă și adaptată realităților contemporane.

Sesiunea a oferit un cadru util participanților pentru explorarea acestor probleme și pentru definirea unor soluții care să alinieze standardele globale în educația de arhitectură. Studiul realizat a avut respondenți din cinci regiuni geografice, inclusiv România, cu un profil variat:

• Roluri profesionale: profesori, directori de programe și practicieni activi în asociații profesionale;
• Experiență: de la arhitecți debutanți până la experți cu peste 20 de ani de activitate.

Tendințe actuale în educația arhitecturală identificate

1. Educația și practica profesională

• Stagiile profesionale sunt esențiale pentru pregătirea absolvenților, dar calitatea și disponibilitatea lor diferă semnificativ între regiuni;
• Studenții din economii emergente sau din țări cu industrii arhitecturale mai mici se confruntă adesea cu dificultăți în găsirea unor stagii relevante;
• Soluții posibile: parteneriate mai strânse între universități, asociații profesionale și birouri de arhitectură, alături de sprijin guvernamental.

2. Practici diverse de predare și dezvoltarea cadrelor didactice

• Modelul bazat pe ateliere de proiectare rămâne elementul central în educația arhitecturală, oferind studenților oportunitatea de a-și dezvolta abilitățile creative și tehnice. Raportul scăzut profesor-student asigură o pregătire mai bine adaptată cerințelor locale;
• Dezvoltarea profesională a profesorilor devine tot mai importantă, dar nu este implementată uniform. Este esențial ca aceștia să fie pregătiți pentru a preda atât competențe tradiționale, cât și subiecte contemporane, cum ar fi sustenabilitatea sau diversitatea.

3. Integrarea sănătății și bunăstării

• Unele programe includ cursuri dedicate sănătății publice, în timp ce altele integrează acest aspect ca parte secundară în proiecte generale;
• Creșterea importanței acestui subiect este influențată de probleme globale precum îmbătrânirea populației, urbanizarea și nevoia unor infrastructuri reziliente.

Prezentarea a adus în prim-plan provocările semnificative cu care se confruntă educația arhitecturală globală și a evidențiat pașii necesari pentru a construi un sistem mai echitabil și adaptat nevoilor actuale. Printre principalele provocări identificate se numără standardizarea și acreditarea globală, precum și accesul inegal la stagii de calitate.

Standardizarea și acreditarea globală au fost unele dintre cele mai importante aspecte dezbătute, existând o discrepanța semnificativă între țări în privința numărului și calității programelor de studii acreditate. Această problemă subliniază nevoia urgentă de a defini un cadru internațional mai bine conturat, care să asigure coerență și transparență în procesul de acreditare. Un astfel de cadru ar contribui la reducerea inegalităților educaționale și la crearea unor standarde uniforme la nivel global.

Accesul inegal la stagii de calitate, relevante și bine structurate a fost o altă provocare majoră identificată. În lipsa unor soluții care să garanteze oportunități egale în toate regiunile, studenții din economiile mai puțin dezvoltate riscă să fie dezavantajați în comparație cu colegii lor din țări mai prospere.

EDUCOM Pilot Survey evidențiază nevoia unor reforme semnificative pentru o educație arhitecturală mai incluzivă, sustenabilă și adaptată realităților contemporane. Sesiunea a oferit un cadru util pentru explorarea acestor probleme și pentru definirea unor soluții care să alinieze standardele globale în educația de arhitectură.

Concluziile Comisiei pentru Program de Lucru Arhitectura și Copiii UIA

Arh. Mina Sava, co-directoare Program de Lucru Arhitectura și Copiii UIA și președinta Asociației De-a Arhitectura a prezentat activitatea Asociației De-a Arhitectura în cadrul seminarului pe tema UIA Charter for Built Environment Education (BEE) for Children and Young People.

În cadrul sesiunii s-au abordat multe tematici relevante pentru profesie: perspective asupra sănătății publice, dezvoltării urbane sustenabile și educației copiilor despre mediul construit.

Delegația OAR a prezentat cele două ediții ale festivalului FAST: Festival of Architecture Schools of Tomorrow

Forumul Internațional UIA Kuala Lumpur 2024 a fost o sursă de inspirație pentru noi în stabilirea temei ediției 2 a festivalului FAST: Festival for Architecture Schools of Tomorrow, desfășurat între 29 octombrie – 3 noiembrie 2024, temă pe baza căreia participanții festivalului au putut explora intersecțiile dintre educație, practică profesională, si diversele fenomene urbane.

Arh. Cristian Blidariu, membru în Comisia de Educație UIA și vicepreședinte OAR Educație și pregătire profesională, alături de arh. Șerban Țigănaș, corespondent în Consiliul de Validare UNESCO UIA, doi dintre delegații OAR la Forumul Internațional UIA, au prezentat fundamentul și rezultatele festivalului FAST:Festival of Architecture Schools of Tomorrow, după primele 2 ediții. Aceștia au scos în evidență festivalul ca fiind:

• O oportunitate anuală pentru învățare și creștere prin expunere, dialog, colaborare și participare activă;
• O platformă care întărește legătura dintre mediul academic și practica profesională, promovând înțelegerea reciprocă și inovația;
• O șansă de a modela pedagogiile viitorului, contribuind la un mediu construit de înaltă calitate care răspunde provocărilor contemporane;
• Un eveniment incluziv pentru întreaga comunitate arhitecturală și pentru oricine este interesat de construirea viitorului orașelor și comunităților noastre.

Concluziile Comisiei pentru Dezvoltare Sustenabilă – Reflection Task Force UIA

În cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Sustenabilă – Reflection Task Force UIA, comisie din care face parte arh. Mihaela Hărmănescu, membră în Comisia pentru Dezvoltare Sustenabilă – Reflection Task Force și vicepreședinte OAR Legislație și reglementare, membrii comisiei au subliniat rolul central al culturii în dezvoltarea soluțiilor sustenabile pentru adaptarea la schimbările climatice, cu accent pe valorile culturale și contextul local.

Comisia a anunțat apelul în cadrul inițiativei The Wisdom of Tradition – A Dynamic Cultural Approach to Sustainable Architecture (mai multe detalii aici), invitând specialiștii să contribuie cu proiecte. Co-directorii comisiei au prezentat, de asemenea, proiecte reprezentative deja discutate de comisie, provenind din Italia, Japonia, Peru și România.

Mai multe detalii despre Forumului UIA 2024 de la Kuala Lumpur, aici.