Transparență decizională: Cele mai frecvente întrebări adresate în cadrul perioadei de transparență decizională 2025
Ordinul Arhitecților din România se află în plină perioadă de consultare, fiind un moment esențial de actualizare a documentelor de reglementare internă – Regulamentul de organizare și funcționare, Regulamentul cadru, Cod Deontologic și Hotărârea de indexare a cotizației.
După cum deja știți, începând cu 18 martie 2025, documentele elaborate de grupurile de lucru OAR special constituite, au intrat în transparență decizională 30 de zile calendaristice, adică până pe 17 aprilie. Acestea sunt disponibile pe site-ul OAR, în secțiunea dedicată procedurii de transparență decizională, pentru a oferi tuturor membrilor posibilitatea de a formula propuneri și amendamente. Procedura de elaborare și punere în transparență a documentelor Conferinței Naționale Extraordinare este detaliată în Art. 13 al ROF OAR / 30.06.2018 în vigoare.
În sensul acesta, am organizat o serie de webinarii explicative dedicate fiecărui document, pentru a putea explica mai în detaliu principalele modificări și mizele acestora. Până în acest punct au avut loc trei din cele 4 webinarii, ultimul urmând să se desfășoare pe data de 15 aprilie, de la ora 17:00, la care vă puteți înscrie aici. De asemenea, în cadrul fiecărui webinar am alocat o parte din timp unei sesiuni de întrebări și răspunsuri, pentru a facilita dialogul și a asigura o informare corectă și completă a membrilor.
În urma webinariilor, am identificat o serie de întrebări frecvente, care au fost adresate de mai multe ori în cadrul întâlnirilor. Așadar, redăm în cele ce urmează cele mai frecvente întrebări alături de răspunsurile detaliate:
Întrebări frecvente și răspunsurile lor
I. De ce acum aceste modificări?
Procesul decizional prin care trecem acum este unul esențial și dovedit necesar deja de mulți ani.
Documentele care reglementează funcționarea organizației nu au fost actualizate din 2011 (cu mici excepții, în 2018), iar anumite reglementări produc limitări și probleme de organizare și de eficiență – cum ar fi, de exemplu, imposibilitatea votului electronic sau a ședințelor online (ROF) – , în timp ce altele ne limitează capacitatea de a asigura exercitarea deontologică a profesiei (Codul deontologic). Actualizarea reglementărilor interne ne va ajuta să funcționăm mai bine și mai eficient, în beneficiul fiecărui arhitect și al comunității noastre.
Momentul în care facem această actualizare ne dă posibilitatea unor rezultate pozitive (eficientizare, digitalizare și debirocratizare) deja cu ocazia Conferinței Naționale din 2026. Dincolo de rezolvarea acestor aspecte statutare, trebuie să luăm deciziile necesare și cu privire la sustenabilitatea financiară a organizației (propunerea de indexare a cotizației) – o problemă ridicată și în mandatele anterioare și soldată doar cu soluții de moment (taxa de dovadă variabilă).
La Conferința Națională Extraordinară din acest an avem oportunitatea de a crește sustenabilitatea și capacitatea organizației, ce se pot traduce și într-o voce mai puternică în fața autorităților și a tuturor celor cu care profesia noastră interacționează – o așteptare frecvent manifestată de membrii noștri.
II. Votăm toate documentele la pachet?
Fiecare propunere de modificare a documentelor de reglementare internă (ROF, Regulamentul-cadru pentru filiale, Codul deontologic, respectiv Hotărârea de indexare a cotizației) face obiectul unui proces de transparență și colectare de informații separat, conform procedurii detaliate în ROF în vigoare (ROF OAR/30.06.2018).
Procesul de transparență decizională nu este un vot, ci presupune colectarea de observații și amendamente argumentate la documentele elaborate de grupurile de lucru dedicate. Observațiile și amendamentele urmează a fi analizate, la finalul perioadei de transparență decizională (17 aprilie), în grupurile de lucru care au elaborat documentele, unde se decide preluarea sau respingerea argumentată a fiecărei propuneri
Proiectele finale rezultate din grupurile de lucru urmează a fi avizate de Colegiul Director, aprobate de Consiliul Național și abia apoi supuse la vot, separat, în cadrul Conferinței Naționale Extraordinare OAR din 14-15 iunie 2025.
III. De ce o perioadă de consultări atât de scurtă?
Procesul de elaborare și aprobare a documentelor de reglementare internă a OAR este descris în ROF, art. 13.
De la inițierea modificărilor (în acord cu obiectivul de eficientizare a organizației, asumat pentru mandatul 2022-2026), la finele anului 2022 s-au stabilit reperele desfășurării acestui proces: constituirea grupurilor de lucru (reglementare internă, respectiv financiar) menite să elaboreze propunerile de modificare; consultarea periodică a Consiliului Național OAR ce se reunește trimestrial; consultarea cu filialele teritoriale OAR (pe parcursul a cinci luni în perioada martie-iulie 2024, fiecare întâlnire fiind promovată pe canalele OAR și ale filialelor), finalizarea proiectelor de documente și lansarea procedurii de transparență decizională.
Această perioadă este de 30 de zile – durată stabilită prin ROF (art. 13). După această perioadă, grupurile de lucru analizează amendamentele primite și le integrează, după caz, în documente ce sunt apoi supuse aprobării Consiliului Național și apoi sunt supuse la vot în vederea adoptării de către Conferința Națională Extraordinară.
IV. De ce tocmai acum propunerea de indexare a cotizației?
În perioada 2014-2018, OAR a început o analiză complexă a întregii organizații, care urmărea inclusiv analiza bugetelor organizației și a sistemului de cotizații. Nu a fost finalizată și analiza financiară, însă presiunile financiare erau evidente. Au urmat pași de eficientizare – catalogul de servicii OAR, digitalizare SIOAR, structurarea OAR ca aparat administrativ (fie de post, organigramă, departamente) etc.
Discuția despre sustenabilitatea financiară s-a reluat în mandatul 2018-2022, dar pandemia a oprit această analiză. Ca soluție de termen scurt, pentru a asigura o funcționare la limită a filialelor (circa 1/3) s-a acceptat flexibilizarea taxei de dovadă, dar s-a ajuns ca o parte din filiale să funcționeze preponderent din această taxă și sub 30% din bugete, în medie, să fie asigurată din cotizațiile plătite de membrii organizației. Indexarea cotizației este discutată de
foarte mult timp, iar în contextul actual, este important să rezolvăm problema sustenabilității financiare a organizației înainte ca situația să devină critică.
V. De ce indexare cotizații și nu din alte surse (sponsorizări, fonduri europene, guvernamentale etc)?
OAR este o organizație autonomă și independentă doar în măsura în care sursele de venit din cotizație sunt majoritare. Dacă acestea scad, scade și autonomia OAR. Depinzând de obiectivele de finanțare ale sponsorilor sau finanțatorilor, OAR nu poate impune agenda și nici dezvolta propria strategie.
Finanțările externe sunt condiționate de susținerea obiectivelor și punctelor de vedere ale altor actori conjuncturali. Ținta organizației este de a fi apolitică, autonomă și independentă!
OAR aplică pentru și are în derulare proiecte cu finanțare europeană, pe tematici relevante pentru profesie (ex. M100, pentru reprezentarea profesiei în procesele urbane de tranziție spre neutralitate climatică și UREHERIT, schimb de experiență la nivel european între arhitecți și organizații implicați în protejarea fondului construit). Aceste finanțări presupun însă în mod evident mobilizarea de resurse interne dedicate pentru pregătirea cererii de finanțare (în medie 40 ore/ lună pentru scriere de proiect) și pentru asigurarea cofinanțării și a activităților pe durata implementării. Toate aceste fonduri vizează obiective clare stabilite de finanțator, și nu pot susține activitatea curentă a organizației.
VI. De ce nu acoperiți din timbrul arhitecturii nevoile financiare reclamate?
Timbrul arhitecturii nu este o sursă de venit pentru funcționarea OAR. Este o taxă parafiscală instituită prin lege specială (L. 35/1994 – referitoare la timbrele culturale), gestionată de OAR și UAR.
În cadrul Ordinului, timbrul este gestionat pe baza unui buget distinct, diferit de bugetul general de venituri și cheltuieli (bugetul Ordinului) și este utilizat în acord cu destinațiile stabilite prin lege, altele decât funcționarea organizației – de ex. referitoare la dezvoltarea culturii de arhitectură, promovarea arhitecturii de calitate, ajutoare sociale pentru arhitecți, sprijinirea tinerilor (burse).
VII. De ce mai e nevoie de indexarea cotizației dacă nr. membrilor a crescut constant?
Doar în perioada 2001-2003 numărul membrilor OAR a crescut în mod accelerat, după care media de creștere s-a stabilizat la circa 380 arhitecți/an. Din 2005, când a fost stabilit cuantumul cotizației, inflația a crescut cu 136%, dar numărul membrilor doar cu 106%.
În plus, resursele necesare pentru îndeplinirea misiunii unei organizații profesionale cresc la rândul lor, iar procesele de comunicare organizațională și de digitalizare, platformele și instrumentele dezvoltate în beneficiul profesiei – ex. Sistemul informatic (SIOAR), sistemul de informare asupra costurilor privind proiectarea de arhitectură (SIC-PCPC), platforma de cursuri online edu.oar, colectarea de date și realizarea rapoartelor utile pentru evaluarea stadiului profesiei – sunt exemple de servicii complexe dezvoltate în ultimii 8-10 ani și care se dezvoltă permanent, necesitând resurse financiare și umane al căror cost este dependent de nivelul pieței.
VIII. Pe ce se bazează calculul acestor nevoi? Sunt transparente bugetele? Există un audit?
Bugetul OAR și bugetele filialelor teritoriale sunt publicate în SIOAR și, respectiv, pe site-urile filialelor, deci sunt accesibile pentru toți membrii Ordinului. În plus, în prezentările pe care le-am făcut am inclus elemente de analiză bugetară menite să explice situația actuală a veniturilor și cheltuielilor Ordinului și să argumenteze necesitatea consolidării bugetare prin indexarea cotizațiilor.
Cum e structurat bugetul unei filiale:
1. Venituri
- Cotizații
- Taxe de înscriere
- Taxa de dovadă
- Alte surse
2. Cheltuieli
- Virament OAR – 30% din încasările din cotizații se virează la OAR Național + 10 lei pentru fiecare dovadă (pentru servere și mentenanța sistemului informatic)
- Foruri de conducere
- Personal angajat
- Cheltuieli de funcționare
- Cheltuieli legate de misiunea OAR – reprezentare a profesiei și a profesioniștilor, stagiu, SIC, dezvoltare profesională continuă, proiecte, comunicare profesională etc.
Bugetele anuale aprobate în Consiliul Național din decembrie se publică în SIOAR.
Auditul intern în cadrul OAR este realizat de către comisiile de cenzori (Comisia Națională de Cenzori și Comisiile Teritoriale de Cenzori), care se întrunesc regulat și care raportează anual către Consiliul Național și către Consiliile Teritoriale. Sumele aferente bugetelor Ordinului – la nivel central și la filiale – sunt publicate în SIOAR și pe site-urile filialelor, deci sunt accesibile tuturor membrilor.
Propunerea de indexare a cotizațiilor și modelul de calcul au fost stabilite pe baza unei evaluări a situației financiare a Ordinului, care justifică necesitatea indexării, respectiv procentul foarte mic al cotizațiilor în structura veniturilor, mai mic decât cel al taxei de dovadă și riscul, în condițiile creșterilor obiective de costuri, ca unele filiale să intre în incapacitate de plată.
Dezechilibrul în structura veniturilor este problematic pentru că taxa de dovadă este o sursă inechitabilă (este plătită doar de o parte din membri – conf. Raport SIOAR 2023, doar 63% din arhitecții cu drept de semnătură au solicitat dovezi în 2023, adică, rotunjit, 4.300 de arhitecți din totalul de peste 11.000) și în același timp vulnerabilă (în viitorul apropiat, prin efect al digitalizării poate dispărea obligația legală a dovezii). Pentru o funcționare sănătoasă a OAR, care să garanteze și păstrarea atributelor conferite de lege – organizație autonomă și independentă – este necesar ca veniturile să fie asigurate majoritar din cotizații, ceea ce se poate obține prin scenariul de indexare propus.
Momentan cheltuielile cu misiunea organizației reprezintă în medie 28% din bugetul filialelor
IX. De ce nu introduceți o cotizație flexibilă (cf. nivel profesional / nr. de proiecte etc)?
Grupul de lucru a analizat variante de cotizație flexibilă, dar acestea nu sunt posibile în baza legii actuale.
De asemenea proiectarea la faza DTAC, singura care este înregistrată prin dovadă, reprezintă sub 30% din activitatea unul arhitect. Este de asemenea inechitabil față de restul categoriilor de membri care nu înregistrează dovezi. Prezenta propunere de indexare nu vizează o reformă a sistemul de cotizații, ci doar o actualizare a valorii la valoarea inflației.
X. De ce mai e nevoie de hotărârea de indexare dacă oricum ați prins în ROF indexarea recurentă a cotizației cel puțin cu valoarea inflației?
Noul ROF (art 9, lit. f) propune discutarea la fiecare Conferință Națională a posibilității de indexare a cotizațiilor și are ca fundament evitarea, în viitor, a introducerii unor creșteri substanțiale.
Propunerea nu stabilește o indexare automată ci va face obiectul unor dezbateri la nivelul întregii organizații, precum toate documentele discutate în Conferințele Naționale ce trebuie să treacă prin procesul de transparență decizională de 30 de zile.
XI. De ce propuneți ca o parte din deciziile luate acum de Consiliul Național să devină de competența Colegiului Director?
Nu e vorba de un transfer al deciziei, ci de extinderea dreptului de elaborare a documentelor Conferinței Naționale și spre membrii Colegiului Director. Propunerea la care probabil vă referiți nu modifică sensul de bază al art. 13 (alin 1.), acela că membrii Consiliului Național (prin grupurile de lucru constituite) elaborează documentele supuse aprobării Conferinței Naționale.
Membrii Colegiului Director sunt, la rândul lor, membri ai Consiliului Național, iar posibilitatea ca și aceștia să propună modificări nu schimbă parcursul de consultare și aprobare valabil pentru toate documentele Conferinței.
XII. Ce măsuri de reducere a cheltuielilor și de eficientizare a organizației sunt prevăzute în propunerea de modificare a ROF?
Propunerea ROF are în vedere reducerea numărului de delegați la Conferința Națională (cu impact direct asupra costurilor de organizare – transport, cazare, sală, tipărituri), a numărului de reprezentanți în forurile de conducere, reglementează votul electronic și ședințele online.
Acestea au un impact direct asupra costurilor de organizare, eficienței dezbaterilor și funcționării interne și totodată facilitează arhivarea ședințelor, ușurând transparența.
XIII. De ce nu ați schimbat legislația? L184 a fost propusă spre amendare recent.
La propunerea de modificare a Legii 184 recent introdusă în Parlament se pot aduce amendamente doar pe subiectul care a făcut obiectul modificării, nu pe alte articole din lege. Am comunicat public la acel moment poziția OAR și am primit susținerea membrilor ca OAR să rămână o organizație apolitică iar obiectivul inițiativei legislative să fie urmărit fără generarea de limitări în exercitarea profesiei.
OAR a elaborat încă din mandatul anterior (2018-2022) o propunere de modificare a L184 (în cadrul unui grup de lucrul dedicat), document ce a fost de asemenea obiectul unui proces de transparență decizională. Pentru această propunere a fost solicitat sprijinul MDLPA în vederea înaintării unei propuneri legislative. Inițierea parcursului legislativ este o decizie ce aparține Ministerului.
OAR monitorizează constant procesul legislativ, participă la dezbateri și propune amendamente pe care le susține în discuții cu grupurile parlamentare. Nu întotdeauna punctul de vedere al profesiei este ascultat, dar asta nu înseamnă că nu trebuie continuat și îmbunătățit dialogul cu autoritățile. Este o activitate permanentă, care necesită atât resurse (umane și de timp), cât și sprijinul membrilor.
XIV. De ce nu ați oferit posibilitatea votării cu NU a propunerii de indexare a cotizației (în formularul de consultare)?
Formularul de colectare observații și amendamente se referă la propunerea de hotărâre de indexare cu inflația a cotizației și la contextul care a adus la aceasta (nota de fundamentare). Procedura de transparență decizională are scopul de a colecta îmbunătățiri (amendamente, observații) privind textul documentului și nu poate oferi posibilitatea unui vot. Aceasta revine delegaților la Conferința Națională, pe marginea documentului final emis de grupul de lucru financiar OAR.
XV. Ce face OAR pentru membri din bugetul de cotizații (pentru a justifica această indexare)?
Sumele din cotizații merg în principal spre acele cheltuieli cu misiunea OAR prevăzute în bugetele publice: aici intră reprezentarea profesiei și a profesioniștilor, stagiul, SIC, dezvoltare profesională continuă, comunicare profesională etc
Misiunea OAR este de a promova și proteja calitatea arhitecturii în interes public. Mediul construit este cadrul de viață al tuturor cetățenilor și calitatea acestuia are impact major în modul de locuire și în viața comunităților. OAR are datoria de a sprijini creșterea calității arhitecturii, inclusiv prin creșterea calității produsului de arhitectură cât și prin apărarea profesiei în fața ilegalităților sau a unor fenomene care împiedică exercitarea la un nivel compatibil cu standardele de calitate.
Astfel, OAR se implică constant în acțiuni în justiție și a obținut de ex. condamnarea cu executare a unor persoane care exercitau profesia în mod ilegal (ștampilă falsă).
Apărăm profesioniștii atunci când munca acestora – premiată, de exemplu, în urma unor concursuri internaționale de soluții – nu este respectată și promovăm achizițiile publice bazate pe calitate. Apărăm concursurile internaționale de soluții atât ca metodă de a garanta proiectele de calitate cât și ca instrument de afirmare a echipelor tinere care își pot crea notorietate și experiență în găsirea soluțiilor de arhitectură.
OAR dezvoltă, de asemenea, programe de informare și pregătire profesională (pe subiecte relevante – de la modificările fiscale ce intervin anual în ultimii ani, semnătura electronică profesională calificată sau standarde de proiectare (ex Casă pasivă, acreditare Passive House Institut), și până la cursuri practice pentru promovarea afacerilor în domeniu – vezi platforma EDU.OAR).
OAR a dezvoltat, de asemenea, Sistemul de informații asupra costurilor de arhitectură (SIC-PCPC), în actualizare continuă, pentru a oferi membrilor o modalitate de a calcula costul real al muncii depuse și de a combate astfel subevaluarea onorariilor și deprecierea pieței de proiectare.
Organizăm și promovăm constant evenimente importante pentru dezvoltarea culturii profesionale, atât în relație cu mediul instituțional (central, local) cât și la nivelul breslei sau în relație cu publicul beneficiar al serviciilor profesiei.
Nu în ultimul rând, Sistemul informatic al OAR (SIOAR) este un instrument de analiză și monitorizare a activității arhitecților și a pieței de arhitectură ce fundamentează luările de poziție în cazul unor modificări legislative cu impact asupra profesiei. Rapoartele anuale SIOAR – ajunse la a cincea ediție – oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra domeniului arhitecturii și construcțiilor, conținând date actualizate și prelucrate astfel încât să faciliteze o înțelegere profundă și fluidă a informațiilor furnizate. În fiecare an, Raportul SIOAR răspunde la întrebări esențiale privind starea pieței. Cu ajutorul acestui instrument de analiză și interpretare, vom descoperi care sunt tendințele evidente la nivel național, ce proiecte predomină și în ce sectoare înregistrăm creșteri sau contracții. Cel mai recent Raport SIOAR poate fi consultat aici.
Beneficii negociate pentru membri – Ordinul Arhitecților din România a încheiat o serie de parteneriate-suport, din dorința de a le oferi membrilor săi sprijin social și economic (ex. pachete medicale pentru membri, pachete de asigurări și banking pre-negociate ca grup), cât și profesional (acces la platformă juridică și de facturare, cărți de specialitate, softuri relevante pentru profesie). Le puteți consulta în secțiunea dedicată. Primim în continuare sugestii pentru completarea acestei liste. De altfel, de-a lungul ultimilor 2 ani am derulat constant sondaje printre membri cu privire la tipurile de beneficii care pot contribui la exercitarea profesiei în condiții cât mai bune.
Recent am demarat și o campanie de licențiere software – o inițiativă națională menită să sprijine membrii OAR în utilizarea de soluții legale și performante în activitatea lor profesională. Obiectivul campaniei este creșterea gradului de utilizare a software-ului licențiat în birourile de arhitectură, prin promovarea unor oferte speciale dedicate exclusiv arhitecților membri OAR. Perioada de desfășurare a campaniei: 31 martie – 30 iunie 2025, iar până în prezent, s-au alăturat campaniei furnizori importanți precum: ALLBIM NET – cu oferte pentru ALLPLAN Concept și Professional, CADWARE Engineering – pentru Archicad și BricsCAD, Man and Machine România – prin pachete educaționale și vouchere pentru certificare BIM asociate achiziției de licențe Autodesk.
Catalogul de servicii OAR este detaliat în secțiunea dedicată pe acest site.
Ce urmează?
Vom actualiza constant această listă de întrebări frecvente, pentru a asigura un cadru de informare corectă. Așadar rămâneți pe canalele OAR pentru a fi la curent cu actualizările cu privire la procedura de transparență decizională.
De asemenea, invităm toți membrii Ordinului să consulte documentele și să contribuie cu observații și propuneri fundamentate accesând formularele dedicate până pe 17 aprilie, ora 13:00.
Amendamentele primite până la acest termen vor ajunge spre analiză în atenția grupurilor de lucru care au elaborat propunerile. Proiectele finale ale documentelor vor fi avizate ulterior de Colegiul Director și Consiliul Național și vor fi supuse la vor în cadrul Conferinței Naționale Extraordinare.
Reamintim că procedura de elaborare și punere în transparență a documentelor Conferinței Naționale Extraordinare este detaliată în Art. 13 al ROF OAR / 30.06.2018 în vigoare. Astfel, documentele sunt elaborate în grupurile de lucru OAR special constituite, forma agreată de acestea fiind publicată pe site-ul oar.archi, intrând astfel în transparență pentru 30 zile calendaristice, pentru a da tuturor membrilor posibilitatea de a formula propuneri și amendamente (în scris și fundamentate). La finalul procesului de transparență, amendamentele sunt dezbătute în grupurile de lucru și, odată acceptate, introduse în proiectele finale ale documentelor (alături de amendamentele respinse si argumentația de respingere). Documentele finale emise de grupurile de lucru urmează a fi supuse avizării în Colegiul Director și, ulterior, în Consiliul Național.
