Ziua mondială a arhitecturii 2023: Restaurarea relației cu natura și biodiversitatea

4 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

Biodiversitatea – un cuvânt căruia i se adaugă din ce în ce mai multe semnificații pe măsură ce mai multe domenii de activitate umană se infuzează cu ideea că e nevoie să re-țesem legătura dintre om și natură.

Vă invităm să fiți alături de noi la Casa Mincu pe data de 2 octombrie 2023 cu ocazia Zilei mondiale a arhitecturii pentru:

🌿12:30 proiecția „Acasă/My Home” (86 min, r. Radu Corniciuc, 2020) / exterior – grădină;
🌿18:30 răcoritoare, apă infuzată și biscuiții magici de la MATERIA;
🌿19:30 și proiecția „Taming the Garden” (91 min, r. Salomé Jashi, 2021) – exterior – grădină;
🌿Și pe toată durata zilei pentru instalația video cu arhitectul Leo van Broeck.

De ce biodiversitate?

De-a lungul timpului, arhitectura a fost un vector al civilizației înțelese ca protejare a omului prin ferirea de natură sau prin subordonarea ei: logiile din perioada renascentistă sunt primele gesturi arhitecturale care au făcut pași către o reluare a relației om-natură după perioada de frică și negare caracteristice  Evului Mediu. De atunci și până la începutul secolului trecut, relația om-natură a luat forme multiple, mereu suspendată undeva între teamă și subordonare, până când a fost redescoperită de arhitecți interesați de sănătatea oamenilor din orașele industriale. Mișcarea Modernă începe să experimenteze cu natura în orașe, orașul parc și orașul grădină fiind două dintre tipologiile înaintate ca modele de dezvoltare urbană menite să soluționeze problema orașelor insalubre. Arhitectura și planificarea urbană au avut, deci, de-a lungul istoriei, o relație tumultoasă cu natura, acest alter (altul), perceput ca entitate indivizibilă și abstractă.

Ieșind din post-modernitate într-o lume afectată de schimbări climatice, crize economice și războaie, întrebarea „Care este rolul naturii (biodiversității) în viețile așezărilor umane?” re-apare.

Arhitectura lucrează cu materiale de construcții, oameni, actori politici, sociali și sisteme economice – este dependentă de contextul în care se dezvoltă și are datoria de a îmbunătăți calitatea vieții. În contextul de acum, biodiversitatea este unul dintre materialele de lucru care nu mai pot fi lăsate în afara profesiei, pentru că tocmai lipsa ei a dus la criza climatică cu care ne confruntăm la nivel planetar. Este nevoie ca fiecare profesie să răspundă contextual nevoii de a reclădi reziliență prin integrarea sistemelor de viață în sistemele urbane și în procesele de amenajare a teritoriului.

Uniunea internațională a arhitecților (UIA) propune ca temă pentru Ziua mondială a arhitecturii pentru anul 2023, „Arhitectura pentru comunități reziliente”.

„Prin această temă, UIA dorește să pună un accent deosebit pe capacitatea și responsabilitatea arhitecturii de a crea o viață comunitară viabilă și să deschidă o discuție internațională despre relația dintre zonele urbane și rurale din toate țările.

Extinderea urbană necontrolată din întreaga lume amenință echilibrul ecologic, social și economic al globului. Crizele climatice, pandemia globală și tulburările politice din multe țări au scos la iveală inegalitățile sociale, economice și de mediu care amenință comunitățile din întreaga lume și afectează în mod disproporționat grupurile cu posibilități reduse și marginalizate.

Lumea se confruntă cu dificila sarcină de a răspunde cât mai bine la provocările climatice și sociale actuale. Acest lucru ridică problema eficienței și adecvării instrumentelor convenționale de planificare pentru organizarea teritoriilor și producerea unei arhitecturi care să respecte mediul și societatea.

De Ziua mondială a arhitecturii, UIA invită Organizațiile membre să continue discuția pe această temă și să încurajeze conceptele și politicile de planificare teritorială și urbană care să permită arhitecților să dezvolte soluții inovatoare și să proiecteze clădiri și spații publice viabile pentru comunități rezistente, cu scopul de a „umaniza” toate tipurile de urbanizare, de a respecta patrimoniul cultural și de a restabili relația cu natura și biodiversitatea.”

Pentru a marca Ziua mondială a arhitecturii pe 2 octombrie 2023, propunem abordarea ultimei subteme din lista propusă de UIA, restaurarea relației pe care o avem cu natura și biodiversitatea prin proiecția a două lung-metraje, Acasă, My Home și Taming the Garden, care arată două situații extreme de relaționare cu natura:

  • Primul spune povestea unei familii care a trăit timp de 20 de ani în sălbăticia Deltei Văcărești, până când locul a căpătat statutul de zonă protejată – Parcul Natural Văcărești – primul parc natural urban din România. Timp de patru ani, regizorul Radu Ciorniciuc a urmărit marea aventură prin care a trecut familia Enache: de la o viață în completă armonie cu natura, la traiul plin de provocări din marea junglă urbană a capitalei.
  • Cel de al doilea, Taming the Garden (Domesticind grădina) arată procesul foarte lung și costisitor de a reloca arbori seculari din sate aflate pe coasta georgiană pentru a popula un parc privat.
  • Un al treilea element, instalația video a arhitectului belgian Leo van Broek, pune în discuție responsabilitatea profesiei de arhitect din perspectiva mediului natural, argumentând că relația dintre oameni și teritoriu este una dintre cele mai mari responsabilități ale specialiștilor mediului construit.

În acest nou început de secol, ne aflăm din nou în fața unei nevoi de reinventare a relației oamenilor cu natura, de data aceasta nu doar pentru a salva sănătatea oamenilor din orașe post-industriale, ci întreaga planetă.

Proiecțiile fac parte din proiectul KineDok, implementat de Asociația One World România cu sprijinul Creative Europe – MEDIA Programme of the European Union, Centrul Național al Cinematografiei.