Persoană care se declara arhitect, condamnată definitiv la închisoare cu executare

Decizie finală de condamnare la 2 ani și 6 luni închisoare (cu executare) în cazul persoanei care se declara arhitect, semnând și parafând cu ștampilă falsă peste 50 de proiecte în județele Brașov și Prahova. Exercitarea fără drept a unei profesii, fals în înscrisuri sub semnătură privată, folosirea instrumentelor false și înșelăciune sunt faptele penale pentru care presupusul arhitect a fost recent condamnat definitiv cu închisoare (cu executare). Peste 50 de proiecte semnate și parafate de inculpat cu ștampila falsă sunt nule de drept și există semne de întrebare cu privire la viabilitatea structurilor realizate.

Așa cum anunțam și în luna iulie a anului trecut, Ordinul Arhitecților din România s-a adresat în 2021 organelor judiciare competente, formulând plângere penală și implicându-se activ pe tot parcursul etapelor procesuale (trimitere în judecată, primă instanță, apel) într-o speță referitoare la întocmirea, parafarea și semnarea unor proiecte de arhitectură de către o persoană care pretindea că este arhitect cu drept de semnătură.

La trei ani de la verificarea identității și infirmarea veridicității calității de arhitect cu drept de semnătură și de presupus membru OAR urmată de plângerea penală, instanțele de judecată au hotărât că faptele comise merită aspru pedepsite. Decizia definitivă: 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare.

Faptele sunt următoarele:

– exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată (51 acte materiale) prev. de art. 348 Cod penal raportat la art. 17 din Legea nr. 184/2001, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 396 alin.10 Cod procedură penală;
– înșelăciune în formă continuată prev. de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 396 alin.10 Cod procedură penală (5 acte materiale în dauna persoanelor vătămate)
– folosirea instrumentelor false în formă continuată (721 acte materiale) prev. de art. 318 Cod penal raportat la art. 317 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 396 alin.10 Cod procedură penală;
– fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (755 acte materiale) prev. de art. 322 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 396 alin.10 Cod procedură penală. 

Inculpatului i s-a aplicat pedeapsa principală cea mai grea, aceea de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă sporul de o treime din totalul de 3 ani al celorlalte pedepse de mai sus, deci sporul de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa principală rezultantă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare. Instanța a apreciat că deși inculpatul se află la primul conflict cu legea penală și și-a recunoscut vinovăția, individualizarea pedepsei a ținut cont de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită.

Menționăm că instanța a desființat o parte din înscrisurile care nu puteau rămâne în circuitul civil și acordat OAR cheltuielile judiciare alături de cuantumul dovezilor de luare în evidență nesolicitate ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de mai sus.

Această soluție a instanței este deosebit de importantă din două perspective:

• constituie jurisprudență, înseamnă jurisprudență care sprijină soluții viitoare ;
• are un efect descurajator asupra tuturor celor care exercită sau își doresc să exercite această profesie ilegal. 

OAR continuă să apere imaginea profesiei de arhitect și să promoveze respectarea prevederilor legale, acționând potrivit atribuțiilor sale privitoare la protejarea profesiei de arhitect și a instituției dreptului de semnătură.

De asemenea, Ordinul Arhitecților din România atrage atenția beneficiarilor și clienților birourilor de arhitectură că pot evita situații similare, deosebit de periculoase și aducătoare de prejudicii, prin simpla verificare a arhitecților cu care doresc să colaboreze în Sistemul informatic al OAR (SiOAR www.sioar.ro). Este vorba despre un sistem online de verificare a calității persoanelor care semnează și parafează documentații de arhitectură.

Astfel, accesând www.sioar.ro pot fi verificate atât existența dreptului de semnătură al unui arhitect / conductor arhitect, cât și veridicitatea dovezii de luare în evidentă a proiectului de arhitectură. Verificările pot fi făcute oricând, de către orice persoană, și nu implică taxe sau alte costuri.

Context

În anul 2021, Ordinul Arhitecților din România a aflat în urma unei publicații în media realizată de către Primăria Sinaia, de întocmirea, parafarea și semnarea unor proiecte de arhitectură de către o persoană care pretindea că este arhitect cu drept de semnătură. OAR a realizat demersurile necesare pentru verificarea identității și a veridicității calității de arhitect cu drept de semnătură și presupus membru OAR, constatând că acesta nu face parte din organizație și nu este arhitect. Astfel, în virtutea îndeplinirii atribuțiilor sale privind protejarea profesiei de arhitect, OAR s-a adresat organelor judiciare competente, formulând plângere penală și implicându-se activ pe tot parcursul acestei etape procesuale.

Constatările organelor judiciare 

Procurorul de caz a reținut în rechizitoriu că în perioada 2017-2020, inculpatul a realizat pentru mai mulți beneficiari proiecte de arhitectură, semnând și parafând cu o ștampilă falsă, a plăsmuit dovezi de luare în evidență emise de OAR, dându-le aparența unui document original, și a depus documentațiile întocmite în vederea obținerii autorizațiilor de construire la mai multe primării din județele Brașov și Prahova. Așadar, s-a constatat că faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale mai multor infracțiuni.

În anul 2023 inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: exercitarea fără drept a unei profesii, fals în înscrisuri sub semnătură privată, folosirea instrumentelor false, înșelăciune.

Sentința în primă instanță (condamnare cu supraveghere) a fost atacată de Ordin (prin Apel) iar decizia definitivă a curții este de condamnare cu închisoare de 2 ani și 6 luni, cu executare.

Inculpatului i s-a aplicat pedeapsa principală cea mai grea, aceea de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă sporul de o treime din totalul de 3 ani al celorlalte pedepse de mai sus, deci sporul de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa principală rezultantă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare. Instanța a apreciat că deși inculpatul se află la primul conflict cu legea penală și și-a recunoscut vinovăția, individualizarea pedepsei a ținut cont de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită.

Extras decizie: 

Prin urmare, raportat la circumstantele reale ale savârsirii faptelor ce au constituit obiectul judecații, la pericolul social concret al infractiunilor in raport de care s-a antrenat răspunerea penala, reliefat si de perioada infractională foarte indelungata cuprinsă intre anii 2016-2021 în care au fost executate acte materiale cu caracter continuu, ce a fost intrerupt doar prin descoperirea faptelor si nu prin desistarea autorului si care au condus la inducerea si mentinerea in eroare a 51 de persone vatamate prin exercitarea fãra drept a profesiei de arhitect, cumulativ cu consecintele de ordin juridic produse in planul multitudinii inscrisurilor ( de ordinul sutelor) in raport de care inculpatul a exercitat actele definitorii ale profesiei de arhitect si numärul mare al proiectelor de arhitectura emise (51), Curtea constata că in spetă nu este, in mod cert, indeplinita conditia prevazut de art. 91 alin. 1 lit. d cod penal, care prevede, printre celelalte conditii ale suspendãrii sub supraveghere, ca „aplicarea pedepsei sã fie suficient si, chiar fãra executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infractiuni, insă este necesar supravegherea conduitei sale pe o perioada determinat㔑
In consecinta, raportat la toate elementele expuse mai sus, transpuse in aplicarea practicã a criteriilor de individualizare preväzute de art. 74 cod penal, se constată că, pentru atingerea efectiv si eficient a scopului preventiv-educativ si sanctionator al legii penale, ținând seama de protectia valorilor sociale ocrotite de lege, se impune majorarea duratei pedepselor aplicate pentru infractiunile deduse judecätii, prin orientarea acestora către limita medie (in cazul infractiunii de inselciune, in raport de care se observ existenta unui număr redus de persone vătamate in cauză, intruct celelalte persone vătmate au inteles sã stingã actiunea penalã prin impacare inainte de emiterea actului de sesizare) respectiv prin orientarea către limita maxima speciala, incidentă prin reținerea dispozitilor legale referitoare la recunoasterea invinuiri, cu privire la celelalte ractiuni, al căror continut constitutiv este compus dintr-un număr semnificativ de acte materiale reflectă persistenta infractionalã indelungată a inculpatului.
In egala măsura, potrivit argumentelor expuse in precedent, Curtea constata că pedeapsa principală rezultantă ce va fi astfel determinată se impune a fi executat in regim privativ de libertate, dearece in privinta gravitatii faptelor nu se poate face abstractie de toate elementele mai sus evocate si nici de imprejurarea cã inculpatul a exercitat timp indelungat fară drept profesia de arhitect, insa fara a poseda minime studii universitare in acest sens, aspect confirmat prin adresa nr. XXX emisã de Universitatea de Arhitectură si Urbanism Ion Mincu Bucuresti din care rezulta ca inculpatul a fost exmatriculat conform deciziei XXX, dupã ce in prealabil a fost declarat repetent atât in anul I, cât si in anul II de studii.
In plus, tot in această ordine de idei, este lipsita de relevanță imprejurarea sustinută de intimatul-inculpat in sensul cã, prin avizarea proiectelor de către Ordinul Arhitectilor, ar fi avut loc o validare a proiectelor emise de acesta si implicit a intregii documentatii aferente acestora, câta vreme inculpatul cunostea imprejurarea că nu detine in mod legal dreptul de semnăturã si parafa de arhitect, iar documentatiile emise au fost depuse la organele administrative si au condus la eliberarea unor autorizatii de construire.
In consecinta, raportat la toate elementele expuse mai sus, transpuse in aplicarea practicã a criterilor de individualizare preväzute de art. 74 cod penal, se constată că, pentru atingerea efectiv și eficient a scopului preventiv-educativ si sanctionator al legii penale, ținând seama de protectia valorilor sociale ocrotite de lege, durata pedepselor principale stabilite la primul grad de jurisdictie se impune a fi majorata, iar modalitate de executare prevazutã de art. 91 cod penal a fi inlaturata, constatându-se neindeplinirea cumulativ a condititlor prevzute de art. 91 cod penal, după cum s-a menționat mai sus, așa încât pedeapsa rezultantă va fi executată în regim privativ de libertate.