ALERTĂ Timbrul Arhitecturii

Actualizare 21 mai 2026: Informații privind dezbaterea proiectului de Ordonanță pentru modificarea legii timbrelor culturale

Ordinul Arhitecților din România a participat ieri, 20 mai, la dezbaterea pe marginea propunerilor de modificare a legislației timbrelor culturale găzduită de Ministerul Culturii în cadrul procesului de transparență decizională pentru cea de-a doua formă a textului Ordonanței de urgență pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul culturii, precum și privind unele măsuri de reorganizare a unor autorități publice din domeniul culturii.

La dialogul prezidat de Ministrul Culturii au participat reprezentanți ai unor organizații beneficiare care gestionează timbre culturale – precum Uniunea Compozitorilor din România, UNITER, Alianța Uniunilor de Creație din România – cât și reprezentanți ai plătitorilor de timbre culturale – organizatori de evenimente muzicale, festivaluri etc.- și ai asociațiilor acestora.

Am luat cuvântul în cadrul segmentului alocat timbrului arhitecturii – atipic atât în privința colectării cât și a gestionării, cel puțin în acești ultimi 20 de ani de când OAR, ca organizație profesională a arhitecților, este beneficiar alături de Uniunea Arhitecților, al acestei taxe parafiscale.

Am reiterat, așadar, amendamentele transmise pe 12 mai de organizația noastră și am prezentat atât mecanismul prin care OAR gestionează Timbrul arhitecturii cât și beneficiul pentru societate ale acestei taxe parafiscale aplicate valorii de investiție a proiectelor de arhitectură. Prin direcționarea taxei de timbru spre OAR creatorii domeniului nostru aleg să direcționeze aceste fonduri spre proiecte culturale care susțin educația pentru mediul construit, cercetarea și cartea de specialitate, reprezentarea și promovarea prezentului și memoriei profesiei.

Salutăm aprecierea făcută de Ministrul Culturii față de transparența, claritatea și rezultatele incontestabile ale mecanismului nostru de gestiune a Timbrului Arhitecturii, numit chiar exemplu de bună practică inclusiv pentru alinierea cu intențiile curente de legiferare.

Semnalăm însă că forma curentă a propunerii de modificare a legii 35/1994 (propunerea de ordonanță din 4 mai a. c.) elimină OAR de la gestiunea Timbrului cultural al profesiei, ca de altfel orice organizație profesională de interes public (cum este Ordinul) și orice organizație care nu are statut de utilitate publică. Același aspect a fost semnalat și de alte organizații beneficiare de timbre culturale participante la întâlnire.

Subliniem că din punct de vedere juridic nu există niciun motiv pentru care să fie necesară această restrângere a tipurilor de organizații beneficiare și cu siguranță niciunul dintre obiectivele asumate ale ordonanței – construirea unui sistem echitabil, predictibil și sustenabil – nu și-ar găsi răspuns în eliminarea unui mecanism de gestionare transparent, competitiv, predictibil, recunoscut în domeniu și ales de creatori precum cel construit de OAR în ultimii 20 de ani.

Reamintim că ceea ce-și propune proiectul de ordonanță cu privire la obligațiile clare de transparență ale gestionarilor de timbre culturale: „publicarea pe site-urile proprii a sumelor colectate și a modului în care acestea sunt utilizate, proceduri publice și nediscriminatorii de selecție a proiectelor finanțate și interdicția utilizării fondurilor pentru entități afiliate”, Ordinul face deja în cazul Timbrului arhitecturii, printr-un mecanism netransferabil, construit de o echipă de specialiști din profesie și validat anual de majoritatea creatorilor care contribuie și direcționează această taxă spre OAR (80% conform rapoartelor extrase din Sistemul Informatic OAR).

Suntem în continuare, în dialog cu Ministerul Culturii, pentru analiza oricăror elemente de incongruență din legislație care ar putea pune în pericol continuitatea mecanismului nostru și funcționarea timbrului arhitecturii conform scopului pentru care a fost instituit de lege.

Actualizare 11 mai 2026: OAR reacționează din nou în apărarea Timbrului Arhitecturii 

Noul proiect de ordonanță – și mai problematic decât cel amendat de OAR – aflat în transparență decizională până pe 4 mai

Ordinul Arhitecților din România (OAR) transmite noi amendamente la proiectul de ordonanță al Ministerului Culturii pentru modificarea legii timbrelor culturale. Proiectul este în transparență publică până pe 14 mai. 
 
OAR trage un semnal de alarmă cu privire la noua formă a proiectului de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii timbrelor culturale (Legea 35 / 1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice ale arhitecturii și de divertisment) precum și altor acte normative. Aceasta survine încheierii procedurii de transparență decizională pe o formă anterioară a proiectului de ordonanță (lansat la 17.04.2026) și, cel puțin în ce privește cazul particular al Timbrului Arhitecturii, se dovedește a fi în mod suplimentar problematic: 

În primul rând, noul proiect de OUG nu preia amendamentele transmise de organizația profesională a arhitecților din România, organizație de creatori, în ce privește gestiunea Timbrului arhitecturii (TA), și nici nu ține cont de poziția și amendamentele transmise de un număr important de beneficiari direcți și indirecți ai mecanismului de finanțare din Timbrul Arhitecturii inițiat și dezvoltat în ultimii 20 de ani de OAR.  
 
Prin urmare, rămân valabile cele două aspecte problematice majore reclamate prin adresa transmisă Ministerului Culturii la data de 21.04 iar soluțiile propuse în proiectul de ordonanță riscă să afecteze în mod semnificativ funcționarea timbrului arhitecturii și capacitatea acestuia de a-și îndeplini rolul pentru care a fost instituit prin legea numărul 35/ 1994: sprijinirea creatorilor și dezvoltarea culturii arhitecturale prin intermediul organizațiilor profesionale reprezentative ale creatorilor, care cunosc cel mai bine specificul domeniului. 
 
Astfel, și în forma repusă în transparență pe 4 mai, proiectul de ordonanță restrânge beneficiarii timbrelor culturale la uniunile de creatori eliminând organizațiile profesionale de interes public precum O A R și elimina proiectele culturale din lista destinațiilor eligibile pentru utilizarea fondurilor. Efectul concret în cazul timbrului arhitecturii este anihilarea sistemului de finanțare a culturii arhitecturale și a patrimoniului construit inițiat și dezvoltat de OAR în ultimii 20 de ani – un mecanism transparent performant apreciat și recunoscut. 

rin forma actuală a ordonanței, nu numai că nu este ascultată vocea creatorilor din domeniul arhitecturii dar sunt, în plus, prevăzute organisme intermediare între organizațiile de creatori și beneficiari, un sistem netransparent care nu poate înlocui cu rezultate bune, predictibile mecanismul deja dezvoltat – în cazul TA de către OAR, în ultimii 20 de ani de când gestionează finanțare din Timbru. 

Timbrul Arhitecturii reprezintă un instrument parafiscal cultural cu o funcționare consolidată în timp, administrat de peste 20 de ani de către Ordinul Arhitecților din România (OAR) și Uniunea Arhitecților din România (UAR). În această perioadă, OAR a finanțat 2.648 de proiecte și inițiative, în valoare totală de peste 107 milioane lei, contribuind direct la dezvoltarea culturii arhitecturale, la susținerea tinerilor profesioniști, la publicarea de lucrări de specialitate, la protejarea și promovarea patrimoniului construit și la dezvoltarea unor programe cu impact public major, multe dintre acestea premiate la nivel național și internațional. 

OAR nu se opune actualizării legislației timbrelor culturale, ba chiar a semnalat în repetate rânduri, în dialogul cu autoritățile centrale, necesitatea îmbunătățirii cadrului normativ specific și a propus măsuri de optimizare a sistemului care își pot găsi locul atât în proiectul de ordonanță, cât mai ales în modificarea subsecventă a normelor de aplicare a legii (menționăm aici scurtarea circuitului de plată a timbrelor prin eliminarea organismelor intermediare, procedurarea în relație cu digitalizarea extinsă, îndrumarea celor care aplică, percep, virează, utilizează timbrele culturale). 

Organizați profesională a arhitecților rămâne deschisă dialogului constructiv pentru o formă de legiferare care ține cont de caracterul particular al timbrului arhitecturii și necesitatea de a consolida contribuția prin care mecanismul de gestionare TA o are și o poate avea pentru creatori și societate. 

Actualizare 21.04.2026

București, 21 aprilie: Ministerul Culturii a publicat vineri, 17 aprilie, în procedură de transparență decizională, Proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, precum și a altor acte normative. După analiza acestuiași a notei de fundamentare, Ordinul Arhitecților din România (OAR) a transmis serie de propuneri de amendamente referitoare la Timbrul arhitecturii (TA), gestionat în prezent de OAR și Uniunea Arhitecților din România (UAR).

Deși organizația noastră apreciază intenția Ministerului de a clarifica și îmbunătăți cadrul normativ privind timbrele culturale – în special în ceea ce privește creșterea gradului de colectare și simplificarea procedurilor, obiectiv semnalat de altfel, alături de propuneri concrete de optimizare, și în adresele OAR (2025) – , semnalăm că soluțiile propuse în proiectul de ordonanță riscă să afecteze în mod semnificativ funcționarea timbrului arhitecturii și capacitatea acestuia de a-și îndeplini rolul pentru care a fost instituit prin Legea nr. 35/1994: sprijinirea creatorilor și dezvoltarea culturii arhitecturale, prin intermediul organizațiilor profesionale care cunosc cel mai bine specificul domeniului.

În forma actuală, proiectul de ordonanță restrânge beneficiarii timbrelor culturale eliminând organizațiile profesionale de interes public (precum OAR) și elimină proiectele culturale din lista destinațiilor eligibile pentru utilizarea fondurilor. Efectul concret în cazul Timbrului Arhitecturii este anihilarea sistemului de finanțare a culturii arhitecturale, construit de OAR în ultimii 20 de ani  – un mecanism transparent, performant, apreciat și recunoscut.

Mai multe detalii despre amendamentele transmise sunt disponibile în articolul dedicat.

Semnale de alarmă privind modificarea legislației timbrelor culturale. AlerTA 16.01.2026

Revenim cu informații actualizate referitoare la semnalele de alarmă privitoare la timbrele culturale (taxe parafiscale, reglementate de Legea 35/1994), inclusiv cel al arhitecturii administrat de OAR și UAR. Alături de celelalte timbre culturale, Timbrul arhitecturii – mecanism care susține dezvoltarea culturii arhitecturale și a profesiei de arhitect – este amenințat cu dispariția sau absorbția de către Ministerul Culturii, variante vehiculate informal de la jumătatea anului trecut și confirmate prin includerea recentă pe agenda Guvernului României a reglementării timbrelor culturale în perioada vacanței parlamentare (legea de abilitare a Guvernului votată in decembrie de Parlament). Concret, se are în vedere modificarea legislației timbrelor culturale prin ordonanță de guvern ce ar urma să fie emisă curând (vacanța parlamentară se încheie la 1 februarie).

Efecte negative ale scenariilor vehiculate

Dacă scenariile vehiculate se confirmă, la fel ca toate timbrele culturale și Timbrul arhitecturii este amenințat cu desființarea sau cu absorbția într-un sistem care îi anulează eficiența și rolul conferit de lege.

Drept consecințe directe: vor fi afectați mii de operatori culturali relevanți pentru domeniul nostru – al arhitecturii – și nu numai. Vor fi curmate, numai în cazul Timbrului arhitecturii, sute de proiecte care contribuie la dezvoltarea culturii arhitecturale și educației pentru mediu construit. Iar de acestea depinde, în cele din urmă, chiar calitatea mediului nostru de viață și sănătatea societății.

Nu ne-am afla în scenariul firesc al îmbunătățirii și consolidării mecanismelor care funcționează, pe care OAR l-a propus și susținut în repetate rânduri, ci într-unul profund nociv, în care este pus în pericol exact ceea ce dă rezultate.

Mai jos, detaliem istoricul recent al discuțiilor și luărilor de poziție avute pe acest subiect cu reprezentanți ai autorităților centrale.

De ce nu este oportună reglementarea prin ordonanță de guvern a timbrelor culturale?

1. Este un mod neclar, netransparent și fără consultări de a reglementa un domeniu esențial pentru susținerea culturii profesionale în arii fundamentale ale culturii, inclusiv arhitectura.
2. Formularea mult prea generică și imprecisă în raport cu complexitatea subiectului – „măsuri privind gestionarea timbrelor culturale” – conținută de legea abilitării este un factor suplimentar de îngrijorare, semnalat în avizul său și de Consiliul Legislativ.
3. Complexitatea și diversitatea timbrelor culturale și a mecanismelor respective de gestionare reclamă ca subiectul reglementării timbrelor culturale să fie abordat în procedură normală, care să permită dezbateri preliminare reale, cu consultarea organizațiilor de profil.
4. Dacă există disfuncționalități punctuale în colectarea sau administrarea unor timbre culturale, acestea trebuie abordate punctual fie prin îmbunătățirea legislației (procedură normală de legiferare), fie prin dezvoltarea mecanismelor de colectare, creștere de capacitate și optimizare a proceselor administrative.

Poziția OAR

Prin urmare, Ordinul Arhitecților din România susține cu fermitate păstrarea timbrelor culturale – inclusiv a timbrului arhitecturii – în administrarea organizațiilor profesionale și de creatori și se opune oricărei tentative de desființare sau de transfer care ar compromite rolul lor cultural, conferit de lege.

Timbrul arhitecturii reprezintă un instrument esențial pentru susținerea domeniilor creative și pentru producerea de valoare culturală reală. Sunt mii de proiecte și acțiuni culturale finanțate din Timbrul Arhitecturii, de la ghiduri pentru arhitectura rurală sau stațiuni de interes turistic, la burse pentru practicieni, proiecte cu pronunțată componentă de cercetare, proiecte editoriale care au pus bazele unei biblioteci de arhitectură în România, organizarea de anuale și bienale de arhitectură, sau proiectul recent al Muzeului de Arhitectură – necesar atât profesiei cât mai ales unei societăți care pretinde să se dezvolte sustenabil și coerent. Timbrul arhitecturii finanțează anual – prin apeluri cu jurizare independentă – sute de proiecte culturale, un total de peste 2600 de proiecte și inițiative de anvergură mai mică sau mai mare sprijinite în total în intervalul 2007-2025.

În acest moment, detaliile modificărilor legislative avute în vedere de preconizata ordonanță de guvern nu sunt transparente. Facem toate demersurile pentru a discuta cu reprezentanții guvernului și a clarifica această situație care produce îngrijorare și – dacă măsurile anunțate sunt adoptate – va produce blocaje în funcționarea unui mecanism care, de aproape 20 de ani, dă roade prin administrarea de către Ordinul Arhitecților din România și Uniunea Arhitecților din România.

Istoricul discuțiilor recente cu privire la soarta timbrelor culturale (2025-2026)

• Iulie 2025 – Ministrul Culturii a invitat la discuții pe tema timbrelor culturale uniunile de creatori care sunt membre ale ANUC (Alianța Națională a Uniunilor de Creatori); OAR nu face parte din ANUC și nu a fost invitat la discuții;

Am cerut audiență la Ministrul Culturii și am fost primiți de secretarul de stat Diana Baciuna – OAR a prezentat importanța și impactul TA în societate și de ce este imperios ca timbrul să fie menținut și gestionat de către organizațiile de creatori. Reprezentanta Ministerului Culturii, doamna secretar de stat Baciuna, ne-a comunicat că nu există încă planuri concrete și că înțelege și apreciază poziția OAR, pe care o va susține;

• August 2025 – OAR participă la o dezbatere în cadrul grupului parlamentar USR, la inițiativa dlui deputat George Gima, pe tema timbrelor culturale. Scopul anunțat al întâlnirii a fost familiarizarea membrilor parlamentului cu sistemul curent al timbrelor culturale. OAR a reiterat poziția pe care a susținut-o și în raport cu Ministerul Culturii – anume că sistemul actual este funcțional, a dat rezultate valoroase și ca atare trebuie menținut și, desigur, îmbunătățit. Un subiect abordat de majoritatea participanților a fost gradul scăzut de colectare a timbrelor, pentru care sunt necesare măsuri specifice fiecărui timbru – în privința TA, OAR a prezentat propuneri concrete de optimizare.

• Decembrie 2025 – În legea de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în vacanța parlamentară a fost introdus (după expirarea perioadei de consultare publică) subiectul timbrelor culturale. În comisia parlamentară, Ministrul Culturii a declarat că subiectul este avansat, că a fost discutat într-un grup de lucru cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și că au fost consultate toate organizațiile de creatori. OAR – care nu a fost consultat –  a propus și susținut un amendament prin care să elimine prevederea de a emite ordonanțe privind timbrele culturale în vacanța parlamentară și a cerut dezbatere și transparență pentru propunerile de modificare a legii timbrelor culturale.

• 22 decembrie – Președintele OAR a participat la întâlnirea online ad-hoc de bilanț inițiată de Ministrul Culturii unde a ridicat subiectul gestionării Timbrului Arhitecturii și a reafirmat poziția OAR.Detalii aici

• 24 decembrie 2025 – Președintele OAR a avut o audiență cu Ministrul Culturii căruia i-a prezentat importanța și impactul timbrului de arhitectură în societate și poziția OAR față de subiect. Ministrul a promis că vor exista consultări cu toate organizațiile înainte de adoptare oricărei măsuri. Detalii aici. Nu am primit invitație la consultare până la această dată.

• Ianuarie 2026  – OAR a solicitat audiență Primului Ministru pentru a discuta subiectul gestionării timbrelor culturale.

• Luni, 19 ianuarie este programată o audiență a Președintelui OAR la Cancelaria Prim-Ministrului României. Revenim cu informații în urma întâlnirii, în cel mai scurt timp. (Actualizare: Detalii în urma întâlnirii sunt disponibile aici)

Despre Timbrul arhitecturii

Timbrul Arhitecturii (TA) este o taxă parafiscală culturală în cuantum de 0,05% din valoarea investițiilor pentru care se solicită autorizație de construire. Instituit prin Legea 35/1994, TA este colectat de administrațiile locale și direcționat, conform opțiunii arhitectului, către Ordinul Arhitecților din România (OAR) sau Uniunea Arhitecților din România (UAR). Scopul este sprijinirea arhitecților și dezvoltarea culturii arhitecturale prin finanțarea de proiecte, publicații, burse și inițiative culturale.

Temei legal și caracter parafiscal

TA este justificat constituțional și legal, fiind un instrument extrabugetar destinat susținerii creatorilor și diminuării presiunii asupra bugetului public. Fondurile colectate nu intră în categoria taxelor fiscale, ci sunt fonduri cu destinație specială, gestionate direct de organizațiile profesionale și de creatori.

Mod de administrare

OAR gestionează transparent fondurile TA, conform legislației în vigoare și regulamentelor proprii. Sumele sunt alocate prin apeluri publice deschise, pentru proiecte culturale și editoriale, burse, inițiative strategice (politici publice, educație, patrimoniu). Regulamentele, apelurile și rezultatele sunt publicate online și în rapoarte periodice în ediție digitală și tipărită.

Rezultate 2007–2024

TA a permis finanțarea a 2.648 proiecte, însumând 107,3 milioane lei. Distribuția este dominată de proiectele culturale (61,3%), urmate de cele editoriale (19,5%) și prioritare (17,7%). Statul a beneficiat direct și indirect, prin taxe și impozite estimate la peste 30 milioane lei și prin reducerea presiunii bugetare.

Importanță strategică

TA susține dezvoltarea culturii arhitecturale și profesia într-un mod care nu poate fi substituit prin alte mecanisme. Acțiunile finanțate contribuie la educație civică, coeziune socială, combaterea dezinformării și formarea opiniei publice privind mediul construit.

Riscuri și consecințe în funcție de scenariile vehiculate

Eliminarea TA ar priva statul, societatea și profesia de un instrument esențial, generând pierderi financiare, culturale și instituționale semnificative. Mutarea gestionării TA la Ministerul Culturii ar decupla utilizarea fondurilor de realitatea practicii profesionale și ar perturba mecanisme funcționale, consolidate, eficiente și validate public.

Recomandări de optimizare

Creșterea gradului de colectare prin mecanisme digitale; eliminarea organismelor intermediare în colectare; comunicarea extinsă și specifică privind impactul fondurilor; sprijin instituțional pentru digitalizare și optimizare, inclusiv prin fonduri UE.

Pentru informații suplimentare, urmăriți pagina dedicată Timbrului Arhitecturii pe acest site.